62,644 matches
-
ταμεῖον τῆς συμμίχτου σοφίας τήν γλῶσσαν), în care se contemplă (ἐνϑερεῖται) pământul făgăduinței”. Dorul după o stare mai înaltă, simbolizat de Sfântul Grigorie de Nyssa prin chemările mirelui, care-și îmbie mireasa să-l urmeze tot mai sus, reînvie însă continuu și face ca sufletul să nu se oprească niciodată în loc, ci, întărit de har, să pornească mereu înainte 47. Metafora cursei și a parfumului 40 Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum Canticorum, Omilia a IX-a, P. G. XLIV, col
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
nou început 78. Astfel sufletul constată, pe măsură ce avansează, această realitate, făcând ca, încetul cu încetul, să se degajeze din experierea ei o nouă lege, nebănuită până atunci: anume că însăși esența vieții spirituale este de a fi într-un progres continuu. În cele din urmă conștientizează că, deși paradoxal, perfecțiunea (τελειότης) însăși este de a fi într-un continuu progres (προκοπή)79. Desăvârșirea dorinței sau epectaza continuă Când marele Apostol Pavel prezintă corintenilor viziunea sa măreață, pune sub semnul întrebării faptul
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
din experierea ei o nouă lege, nebănuită până atunci: anume că însăși esența vieții spirituale este de a fi într-un progres continuu. În cele din urmă conștientizează că, deși paradoxal, perfecțiunea (τελειότης) însăși este de a fi într-un continuu progres (προκοπή)79. Desăvârșirea dorinței sau epectaza continuă Când marele Apostol Pavel prezintă corintenilor viziunea sa măreață, pune sub semnul întrebării faptul dacă se afla în trup sau nu. El depune mărturie când susține că el nu și-a atins
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
a VIII-a, p. 223. 84 Ibidem, Omilia a VI-a, în PSB, vol. 29, p. 194. Norme de redactare înalte și să iasă necontenit din cele ajunse”85. Deci, tot urcușul spre Dumnezeu este o ieșire și o intrare continuă, o ieșire din starea în care ne aflăm și o intrare în alta mai înaltă. Nu e simplă înaintarea în aceeași stare, deși faptul că stările se continuă spre același bine tot mai înalt dă celui ce intră și iese
Progresul perpetuu în Comentariul la Cântarea Cântărilor a Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Anul XV, Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/169_a_92]
-
care îi învață pe ceilalți, a profesorilor, cu alte cuvinte. Curiozitatea și prospețimea studenților se întreține și prin seducția modelului, prin știința cu care strecoară în termeni conștiința libertății interioare, prețuirea datelor native și însoțirea lor cu o muncă nespusă, continuă. Exercițiul acesta este, poate, dintre cele mai dificile. Există instalată, de pildă în teatru, un soi de comoditate a actorului, pe de o parte, precum și a regizorului, pe de altă parte. Puțini actori au grijă, zilnic, ca muzicienii sau ca
Studii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11866_a_13191]
-
de stiluri și atitudini estetice, de procedee și principii componistice. Un dezmăț care, administrat în doze mari, are efectul unei otrăvi, dar care livrată homeopatic se poate comporta aidoma unui vaccin capabil să amelioreze starea noastră de imponderabilitate, întreținută de continua schimbare de paradigmă, de turpitudinea forțelor centrifuge, cauzatoare de vertijuri și dezechilibre insurmontabile. însuflețiți, fără a fi exaltați, echilibrați, fără a fi inflexibili, muzicienii din "Game" au sărbătorit în acest început de martie zece ani de existență. Concret, am asistat
Între patos și hybris by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11915_a_13240]
-
sintetică dintre arte, pentru cea care solicită cele mai multe simțuri. Or, a-l reduce la cele două straturi pe care le menționam înseamnă a simplifica această artă, a o privi strict - mă hazardez - prin lentila spectatorului de teatru, unde regizorul poate continuă să fie demiurgul din culise. Fără a vrea să diminuez importanța regiei de film, aș vrea să atrag atenția asupra unui detaliu: când s-a acordat Oscarul pentru cel mai bun film, nu regizorul, ci producătorii au fost chemați să
Doi mari regizori (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11938_a_13263]
-
spus că tu ești goana după L(aur)e, adu-ți aminte. El: exact. Eu: cum așa, exact? El: pentru că îmi place, refuz să-l folosesc în public. Nu e decât pentru mine numele tău. Eu: uiți că afară viața continuă. El: asta mă întristează. Eu: ce te întristează? El: că afară viața continuă. Eu: ei, hai, n-ai vrea cumva să ne închidem în casă, să ducem o viață de pustnic, da, de sihastru, da, asta vrei? El: n-aș
Jean Portante - Mormântul by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/11917_a_13242]
-
exact. Eu: cum așa, exact? El: pentru că îmi place, refuz să-l folosesc în public. Nu e decât pentru mine numele tău. Eu: uiți că afară viața continuă. El: asta mă întristează. Eu: ce te întristează? El: că afară viața continuă. Eu: ei, hai, n-ai vrea cumva să ne închidem în casă, să ducem o viață de pustnic, da, de sihastru, da, asta vrei? El: n-aș merge până acolo. Câteodată, obuzele lui treceau chiar pe deasupra capului meu și se
Jean Portante - Mormântul by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/11917_a_13242]
-
romanului, un personaj cu surprize și cu mai multă densitate psihologică decât am fi bănuit. Alfred, mult mai puțin surprinzător, e inginerul taciturn, cu veleități de inventator, tată sever și soț inflexibil, ghidat de o moralitate rigidă, puritană, urmărit în continua degradare până la moarte. Cei doi băieți, Chip și Gary, încearcă să se desprindă, fiecare în felul său, de frustrantul model patern: Chip e boemul filolog, căutându-și identitatea, Gary - tatăl tolerant, căzut pradă depresiilor clinice. Sora lor, mezina Denise, ajunsă
O carte în două lecturi by Georgiana Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/11916_a_13241]
-
umede și lungi de pe piept, îmi masa ceafa jucându-se cu părul meu, apăsându-mi capul, nasul, gura de sânii lui. Îmi vorbea tot timpul, nu prea auzeam ce îmi spune pentru că mâinile lui îmi astupau urechile într-un frământat continuu și mai ales pentru că gâfâia de parcă urcase dealul în fugă, nu călare pe motocicletă. Apoi îmi ridică fața spre el și se repezi spre ea cu gura căscată, nu sărutând-o, ci lingînd-o, morfolind-o, umplându-mă cu salivă în timp ce
Motocicleta Roșie. In: Destine literare by Hanna Bota () [Corola-journal/Journalistic/73_a_145]
-
toate derivatele ei (dispariția treptată a prietenilor și a colegilor de generație, singurătatea, dificultatea adaptării la specificul tehnologic al lumii contemporane, lipsa de comunicare cu generațiile mai tinere), impresii de lectură. Ceea ce impresionează este, de fiecare dată, calitatea raționamentelor, lupta continuă a autoarei, ajunsă la o vîrstă la care cei mai mulți devin hiper-conservatori, pentru a nu pierde competiția cu noul, implicarea sa permanentă în ceea ce s-ar putea numi o piață a ideilor. Nimic din ceea ce se întîmplă în jur nu îi
Portretul unei doamne by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11947_a_13272]
-
ca sigură de mai multe ori. Al. Cistelecan își "justifică" insistența în a infirma asemenea sumbre "profeții" trecîndu-le, într-un fel, cuvîntul poeților. "Trucul", dacă poate fi vorba de așa ceva, a mai fost folosit într-o antologie "de generație", Competiția continuă, coordonată de Gheorghe Crăciun. Doar că acolo înșiși poeții, criticautori, își pledau, cu "armele" retorice ale (mai mult sau mai puțin) teoriei, dreptul la literatură. Al. Cistelecan, din contră, scoate de la ei, fără să-i mai consulte, dar ca și cum l-
Alambicuri cu poeți by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11952_a_13277]
-
de-o asemenea percutanță. Textul lui Liviu Georgescu funcționează precum un gheizer de inepuizabile corespondențe: "Noroiul îngerilor tîrîți de șenile"; "paturile agățate ca niște pălămide gata să cadă"; "muncitori înșurubînd porumb și grîu în ochii brazdei"; "imaginația sugarul realității ieșind continuu din canale"; bîte cu ochi de viermi sorbind ființa de lîngă masa tăcerii; "obeliscuri se înalță din vocea de sînge răzbat prin difuzoare/ prin întunericul faraonic al sicrielor noastre"; "prin goarne de piatră se înfundă cîlții istoriei"; "voievozii eroi sub
Expresionism and avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11951_a_13276]
-
și benzina pîinea și chibritul/ întinse pe ziarul cu lozinci ca petele de boia înfundate cu furci caudine în ventriculii inimii// înaintam printr-un purgatoriu de carne și oase în tomberoanele/ blocurile crăpate de cutremur și lăsate ca o amenințare continuă deasupra capului/ crăpăturile zigzagul din ciment păreau viețile noastre prin care puteai să privești iarba cimitirelor răscolite de buldozere/ vedeai la trapez morții prin aer". Așadar mizeria mulțimilor se liricizează vizionar. Grație retoricii sale umanitarist cîrmite, poetul se dovedește, din
Expresionism and avangardă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11951_a_13276]
-
întregii povești, nemuritorul care adăpostește povestea unor muritori. Este comentatorul vizual al modificării și intensificării relațiilor, al dramatismului lor. Toată atmosfera acestui spectacol de operă are ceva cehovian, în tipul de suferință, de abandon, de tăcere și suspin, de visare continuă, de absență a deciziei. "La Moscova, la Moscova!" Charlotte nu l-a izgonit clar niciodată pe Werther. Îl amăgește, îl vrea lîngă ea, îi spune cînd să plece și cînd să revină. Werther se întoarce de fiecare dată. O zi
Charlotte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11982_a_13307]
-
ocrotire a lor, precum cea pentru lostrițe și fazani pe care nu au voie să le vîneze decît persoanele de rang înalt, de la ministru în sus. Nu vă jucați! Deși avem în limbă destui "de", "pe", "pentru", "din", exterminarea lor continuă s-ar putea să ducă specia în pragul extincției. Gîndiți-vă că au dispărut uriașii dinozauri, d-apoi niște slabe silabe! Și mai gîndiți-vă că, așa mici cum sînt, ele asigură echilibrul ecologic al limbii noastre, periclitate ea însăși de atacul
Furtul de prepoziții by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11993_a_13318]
-
tragi-comică a unei tranziții eterne. ... și a lui Dumitru Ivan Pictura lui Dumitru Ivan întrunește, simultan, trei caracteristici fundamentale care o scot de sub dependența strictă a limbajului. Mai întîi, ea reprezintă simptomul unei spaime de vid și, simultan, expresia unei continue stări jubilatorii. Indiferent dacă este vorba de lucrări mai vechi sau mai recente, lupta cu spațiul, cu suprafața albă a pînzei, dar și bucuria de a triumfa prin culoare și de a clama supremația prin formă sunt prezente în aceeași
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11991_a_13316]
-
irepresibile pe care le generează fie dinamica liniei, fie nenumăratele contraste, de la cele statice, de cantitate, și pînă la impulsivitatea complementarelor. Și, finalmente, în al treilea rînd, această pictură care se complică proporțional cu intensitatea privirii se dezvăluie ca o continuă oscilație între ordine și disoluție, între imaginea unei lumi reduse pînă la detaliul ei constitutiv și rigoarea absolută pe care o salvează memoria unui antropocentrism structural, chiar dacă uneori esențializat, alteori aluziv sau numai difuz. Oximoronică în viziune și în limbaj
Actualitatea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11991_a_13316]
-
Ai văzut tavanul și pereții : ești în viață, încă.Așa,cu ochii închiși, zgomotele orașului ajung la tine.Trebuie să le negi, nu trebuie să le auzi.nu trebuie să te preocupe nimic.Memoria ta rastiginita pe coperta ... ÎI. POVESTEA CONTINUĂ, de Marius Horvath, publicat în Ediția nr. 1955 din 08 mai 2016. Povestea continuă Când dimineață vine să destrame magia nopții despletind săruturi văd lumină picurând în ochii tăi Dimineață când totul devine alb infint de alb se trezește departe
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
fie că apar într-o propoziție sau sunt anexate acesteia.” Se deduce de aici că lipsa hashtagului eliberează interpretările lirice de formule, ca fiind adresate tabloului sinoptic al poiesisului autorului. De altfel, literatura anilor noștri se află într-o schimbare continuă de decoruri și conținut, stilurile vechi reluându-se inovator, iar stilurile noi ( mai criticate de cei cu spirit conservator) aduc pe tapet surprize peisagistice. Poezia anilor două mii este o coabitare de stiluri care se tolerează reciproc, se susțin reciproc, se
PREFAŢĂ- TUDOR A. URSENTE, FĂRĂ HASHTAG de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382679_a_384008]
-
metalice, fac din implicarea lirică un sens metafizic, aforistic: “Viața=arta de a tatua/ suflete,/fără ace.” sau ”privim în gol/cum după gard/ toți copiii sunt îmbrăcați/ în culoarea viitorului,/ așteptându-ne naivi/să le pictăm prezentul.” (Culori) Linia continuă are o mare încărcătură reflexivă în tinereasca ei contemplare și abordarea laconică aduce definiții cu iz filozofic, tematic. Tudor preia marile teme filozofice într-un contur personal sceptic și ca un căutător al sinelui, printre meandrele vremii, scrutează nonconformismul de
PREFAŢĂ- TUDOR A. URSENTE, FĂRĂ HASHTAG de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382679_a_384008]
-
este o greșeală privind data sosirii, știind că este vorba conform rezervărilor anterioare despre a doua zi. Luă documentele la verificat și constată că totul era pentru a doua zi, nicidecum pentru ziua actuală. Telefonul între hotel și operator zbârnâia continuu. Scuzele nu-și mai aveau rostul. Faxul cu data rezervării începerii sejurului a fost transmis greșit de salariata germană. Acum era nevoit să găsească unsprezece camere duble și două single pentru a-și caza turiștii sosiți. Oaspeții germani nu aveau
ROMAN (CAP. I ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382681_a_384010]
-
acelor aprecieri pozitive despre... probabil nu s-ar sesiza comportamentul amintit. Influența comunității în această privință este clară, este suficient să se facă o etichetare ca după un timp persoana însăși - crede, se lasă influențată, sugestionată, pistonată dacă eticheta (negativă) continuă. Negativă în sens că nu s-a respectat probabil această valoare, acest mit interior, dar colectiv, ce ajunge precum o instanță de judecată.La țară, totuși, se cunosc mai bine acestea (cu ‘’mă vorbesc și babele’’).Influențele și corespondențele, sau
CE E FEMEIA? ..DAR, FRUMUSEŢEA (FARMECUL) EI? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382663_a_383992]
-
ani, brăzdată de riduri intense, cu părul vopsit roșu intens, tuns scurt, cu fustă mini și tocuri exagerat de înalte. Părea o prostituată care își presta în continuare meseria, pe care o avusese o viață întreagă. Femeia era într-o continuă efervescență. Se deplasa, se rotea, sărea pe tocurile exagerat de lungi, ca pentru o prezentare de modă, dădea din mâini și din picioare permanent, ca un om aflat în criză. Era directoarea colegiului, doamna Chiștoroaie. Se liniștea totuși puțin atunci când
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]