1,156 matches
-
de simpatiile ce trebuie să avem pentru populațiile creștine de peste Dunăre; are dreptate D-sa, dar nu suntem nici destul de bogați, nici destul de fericiți, pentru ca să putem face fericirea altora. Resping dar D-lor, orice Încercare de alianță. Votez contra acestei convențiuni pentru că este primul pas al unei alianțe care În schimbul unor mari sacrificii nu ne va da nici un folos”. La 23 aprilie 1877 a luat din nou cuvântul În cadrul discuțiilor pe marginea Mesajului, spunând că fraza „România părăsită de toți
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
dat probe de un evreofilism care a displăcut chiar la unii din amicii mei. Voi discuta numai din punct de vedere legal. Astfel, dacă veți citi toate tratatele de comerț, din toate țările lumei, puteți citi art. 1 al tuturor convențiunilor Încheiate, care stipulează egalitatea Între diferiți supuși. Noi vrem astăzi să facem o derogare la această stipulație din toate tratatele.... Așa am zis străinilor: evreii, după Constituțiunea noastră, nu pot poseda imobile rurale; prin urmare, nu putem noi să nu
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
ridiculizeze pe Sandu, a reușit să-l idealizeze, caricaturizând tot liberalismul, apoi, aci în Clevetici, scopul și rezultatul sunt identice. Clevetici este un "liberal ultra, jurnalist constituționalist", un "mare patriot", el vrea "consacrarea aptului de la 5 la 24 ghenar", "respectul convențiunii cu condițiune de a fi schimbată în totul" (am subliniat fraza aceasta, pentru că e strămoașa 1 Teatru, I, p. 27. celebrei fraze a lui Farfuride: "Să se revizuiască ă conștiința î, dar să nu se schimbe" etc.), "sufragiul universal", "libertatea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
calea consilielor; aceste consilie vor fi totdeuna, suntem siguri, în sensul progresului și al libertății confesionale. Dară aaceste consilie nu pot fi decât absolut confidențiali și de o natură amicală. D-l Crémieux invocă în favoarea tezei sale Art. 46 din Convențiunea de la 1858, dar uită preambulul Statutului de la 1864 care zice: «Principatele-Unite pot în viitor a modifica și a schimba legile care privesc administrațiunea lor dinăuntru, cu concursul legal al tutulor puterilor stabilite și fără nici o intervențiune.»63 Numai în virtutea acestei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
a schimba legile care privesc administrațiunea lor dinăuntru, cu concursul legal al tutulor puterilor stabilite și fără nici o intervențiune.»63 Numai în virtutea acestei clauze românii au adoptat Constituțiunea din 1866, care înlocuiește, în tot ce privește afacerile interioare ale României, Convențiunea din 1858. De aici rezultă, cum am mai arătat, că puterile garante pot consilia, ca amice, pre guvernul român, dară că n-au dreptul, precum dorește dl Crémieux, să dea ordine ministerului din București“64. În aceeași cestiune ziarul parizian
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în afacerile noastre din partea Prusiei. Noi datorim tuturor puterilor o egală considerațiune și, spre a proba respectul nostru pentru toate deopotrivă, nu putem tolera în România imixtiuni politice, jignitoare demnității noastre. 186 bucureștii de altădată XIV Presa va combate orice convențiuni pentru jurisdicțiunea consulară. Nu convențiuni se cer întru aceasta, ci simple declarațiuni de renunțare. Congresul protestează în contra stabilirii, în mai multe din orașele noas tre, de noi consuli austro-germani cari n-au existat niciodată, cari n-au nici o rațiune de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Noi datorim tuturor puterilor o egală considerațiune și, spre a proba respectul nostru pentru toate deopotrivă, nu putem tolera în România imixtiuni politice, jignitoare demnității noastre. 186 bucureștii de altădată XIV Presa va combate orice convențiuni pentru jurisdicțiunea consulară. Nu convențiuni se cer întru aceasta, ci simple declarațiuni de renunțare. Congresul protestează în contra stabilirii, în mai multe din orașele noas tre, de noi consuli austro-germani cari n-au existat niciodată, cari n-au nici o rațiune de a fi, fiindcă nu se
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lui popularități, n-a dat, nici pe departe, aceea ce făgăduia și temperamentul, și marele lui pasionism politic. În lumea politică încep să circule versiuni neliniștitoare, se spune că Turcia se opune categoric ca România și Serbia să poată încheia convențiuni comerciale cu statele străine, în specie era vorba de niște convențiuni comerciale ce trebuiau să fie încheiate cu Austro Ungaria. Dar atât Serbia cât și România se apără și protestează. Turcia invocă dreptul ei de putere suverană și contestă statelor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și temperamentul, și marele lui pasionism politic. În lumea politică încep să circule versiuni neliniștitoare, se spune că Turcia se opune categoric ca România și Serbia să poată încheia convențiuni comerciale cu statele străine, în specie era vorba de niște convențiuni comerciale ce trebuiau să fie încheiate cu Austro Ungaria. Dar atât Serbia cât și România se apără și protestează. Turcia invocă dreptul ei de putere suverană și contestă statelor tributare capacitatea de a semna convențiuni ca state independente, ceea ce îndeamnă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
specie era vorba de niște convențiuni comerciale ce trebuiau să fie încheiate cu Austro Ungaria. Dar atât Serbia cât și România se apără și protestează. Turcia invocă dreptul ei de putere suverană și contestă statelor tributare capacitatea de a semna convențiuni ca state independente, ceea ce îndeamnă pe sârbi și pe români să procedeze de comun acord. De aci zvonul că o înțelegere militară a fost încheiată între ei. Ministrul de Externe al României, Vasile Boerescu, lucrează cu multă activitate ca să poată
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
state independente, ceea ce îndeamnă pe sârbi și pe români să procedeze de comun acord. De aci zvonul că o înțelegere militară a fost încheiată între ei. Ministrul de Externe al României, Vasile Boerescu, lucrează cu multă activitate ca să poată încheia convențiunea cu Austro-Ungaria. Berlinul, Petersburgul și Viena au recunoscut Serbiei dreptul de a încheia astfel de convențiuni, acest drept a fost recunoscut și României, însă cu oarecare restricțiuni. În schimb Anglia și Franța nu vor să se unească cu celelalte trei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
zvonul că o înțelegere militară a fost încheiată între ei. Ministrul de Externe al României, Vasile Boerescu, lucrează cu multă activitate ca să poată încheia convențiunea cu Austro-Ungaria. Berlinul, Petersburgul și Viena au recunoscut Serbiei dreptul de a încheia astfel de convențiuni, acest drept a fost recunoscut și României, însă cu oarecare restricțiuni. În schimb Anglia și Franța nu vor să se unească cu celelalte trei puteri.18 anul 1874 231 lui Eminescu - pe care l-a urât și calomniat - D. Petrino
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
puține reprezentații. anul 1874 235 26. Revista Ai cuvântul de Pantazi Ghica n-a avut succes, deși Pascaly apelase la cele brul cupletist al epocii, I.D. Ionescu. anul 1875 [Vestitele alegeri din 1875. Coaliția de la Mazar-pașa. Acțiunea și agitația opoziției. Convențiunea comercială cu Austro Ungaria.] Cu capitolul acesta intru într-o nouă fază a vieții bucureștene. Aceasta este faza pregătitoare a marilor evenimente cari vor schimba fața țării, vor aduce definitiv la cârmă burghezia, vor pune temeliile puterii partidului liberal. Clasa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
raportorul e ademenit de idei poetice dar nu reale, unde e dar mijlocul de a ne forma convicțiunea?“59 Ion Brătianu și Alecu Catargiu au cerut votul pe față la votul în total, dar biroul a pus votul secret.60 Convențiunea a fost admisă, după furtunoase dezbateri și după ce Ion Lahovary a declarat în Cameră că asupra acestei Convențiuni s-a deschis un sultan-mezat, cu 62 bile contra 46, adică cu 9 voturi majoritate.61 59. Vasile Alecsandri, în calitate de „raportor al
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
59 Ion Brătianu și Alecu Catargiu au cerut votul pe față la votul în total, dar biroul a pus votul secret.60 Convențiunea a fost admisă, după furtunoase dezbateri și după ce Ion Lahovary a declarat în Cameră că asupra acestei Convențiuni s-a deschis un sultan-mezat, cu 62 bile contra 46, adică cu 9 voturi majoritate.61 59. Vasile Alecsandri, în calitate de „raportor al comitetului de delegați ai secțiunilor“, comitet însărcinat să-și spună părerea asupra ofertelor prezentate pentru construcția căii ferate
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Eugen Stătescu, G. Danieleanu și D. Voreas membri.“65 Ziarele anunță pentru sâmbătă 7 iunie debutul marii tragediane Giacinta Pezzana Gualtieri, la Teatrul Național, cu Medeea.66 Ziarele publică liste de subscripție pentru ridicarea unui monument regretatei Ana Davila.67 convențiunea comercială cu austro-ungaria În sfârșit vine și ziua cea mare, adică guvernul aduce înaintea Camerei Convențiunea comercială cu Austria. 270 bucureștii de altădată 64. „Alegerea mitropolitului“, ROM., an. XIX, 1 iunie 1875, p. 480. Alegerea mitropolitului primat se făcea într-
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
marii tragediane Giacinta Pezzana Gualtieri, la Teatrul Național, cu Medeea.66 Ziarele publică liste de subscripție pentru ridicarea unui monument regretatei Ana Davila.67 convențiunea comercială cu austro-ungaria În sfârșit vine și ziua cea mare, adică guvernul aduce înaintea Camerei Convențiunea comercială cu Austria. 270 bucureștii de altădată 64. „Alegerea mitropolitului“, ROM., an. XIX, 1 iunie 1875, p. 480. Alegerea mitropolitului primat se făcea într-o ședință comună a Camerei, Senatului și Sinodului bisericesc, ședință care a avut loc la 31
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
stat de sine stătător care, pentru întâia oară în existența sa, a putut trata de la egal la egal cu o mare împărăție.68 În Cameră au fost discuții pasionate. Mihail Kogălniceanu, din opozițiune, a rostit cel mai însemnat discurs în contra Convențiunii.69 Opozițiunea a calificat Convențiunea ca fiind o mare nenorocire pentru țară. Românul de la 1 iulie apare încadrat în doliu. În capul ziarului, pe întâia coloană, se citește: „București, 30 Cireșar (12 Cuptor). Ieri 29 iuniu s-a înfipt cuțitul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pentru întâia oară în existența sa, a putut trata de la egal la egal cu o mare împărăție.68 În Cameră au fost discuții pasionate. Mihail Kogălniceanu, din opozițiune, a rostit cel mai însemnat discurs în contra Convențiunii.69 Opozițiunea a calificat Convențiunea ca fiind o mare nenorocire pentru țară. Românul de la 1 iulie apare încadrat în doliu. În capul ziarului, pe întâia coloană, se citește: „București, 30 Cireșar (12 Cuptor). Ieri 29 iuniu s-a înfipt cuțitul până la mâner în pântecele României
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
30 iuniu 1866, națiunea toată s-a învestmântat în haine de serbare și din inimă a strigat: anul 1875 271 68. Am spus în alt loc cum că Turcia a stăruit multă vreme în opoziția ei ca România să încheie convențiuni comerciale ca orice stat autonom (n.a.). 69. Vineri 27 iunie/9 iulie și sâmbătă 28 iunie/10 iulie 1875, Kogălniceanu a cerut ca ra tificarea convenției cu Austro-Ungaria să se amâne pentru sesiunea din toamnă a Adunării Deputaților. În discursul
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
că o țară care este numai agricolă nu poate să prospereze în avuția publică și privată“), la riscurile unei politici comerciale bazate pe principiile liberului schimb cu o țară dezvoltată din punct de vedere industrial („Noi, d-lor, prin această convențiune ne orânduim a nu mai fi alt nimic decât o populațiune producătoare de grâu și de materii prime“), la politica de totală independență pe care trebuia să o promoveze țara noastră („Fiți români; urmați o cale politică românească! - aceea de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
ungar din 1867, era în vremea aceea (1871-1879) ministru de Externe al monarhiei bicefale. 71. Constituția României a fost adoptată de Adunarea Constituantă la 29 iunie/11 iulie 1866 și promulgată două zile mai târziu. 72. Adunarea Deputaților a votat convențiunea comercială cu Austro-Ungaria duminică 29 iunie/11 iulie 1875 cu 68 de voturi pentru, contra 22 („Adunarea Deputaților. Sesiunea extraordinară. Ședința de la 29 iunie 1875“, MOF., nr. 161, 24 iulie/5 august 1875, p. 3641). Trăiască Carol I, domnul constituțional
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
să puie vestminte de doliu și să suspine. Comitele Andrássy este domn, suveran absolut al robitei Românii! La 28 și 29 iuniu 1875 au vorbit în Cameră câți au putut dobândi cuvântul din adevărații reprezentanți ai țării.“73 În urma votării convențiunii comerciale cu Austro Ungaria și a concesiei pentru linia Ploiești- Predeal, deputații din opoziție s-au retras din Cameră. Acești deputați erau în număr de 10, și anume: Manolache Costache, Kogălniceanu, Vernescu, Ion Brătianu, Stolojan, Chițu, Candiano, A.G. Golescu, C.
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Mircea C. Rosetti, ROM., an. XIX, 31 decembrie 1875, p. 1667, în care liberalul Pantazi Ghica își exprima nemulțumirea față de guvernarea conservatoare („Iacă situațiunea! O poți rezuma astfel: Faliment politic! Faliment financiar! Faliment moral!“). Luptele politice interne se întețesc, votarea Convențiunii comerciale cu Austria slujește drept argument coalițiunii ca să zdruncine încă și mai mult guvernul. Șefii coalițiunii se întrunesc la Mazar-pașa. Coaliția hotărăște să trimită domnitorului un delegat al ei, care să-i ceară să nu sancționeze Convențiunea. Delegatul trimis a
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
se întețesc, votarea Convențiunii comerciale cu Austria slujește drept argument coalițiunii ca să zdruncine încă și mai mult guvernul. Șefii coalițiunii se întrunesc la Mazar-pașa. Coaliția hotărăște să trimită domnitorului un delegat al ei, care să-i ceară să nu sancționeze Convențiunea. Delegatul trimis a fost un om politic nou, Mihail Ferikide, care atunci pășea în viața publică. Domnitorul a primit foarte amabil pe Ferikide și, fiindcă acesta era un pasionat vânător, nu i a vorbit, în tot timpul audienței, decât de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]