41,313 matches
-
pe cap, gata-gata să-i cadă. Starea ei de spirit se înrăutățise de când stăpânul îi dăduse veștile acelea tulburătoare și își petrecea fiecare clipită gândindu-se cum să evite catastrofa. Slujba pe care o avea la domnul J.L.B. Matekoni îi convenea de minune. Nu avea mare lucru de făcut; bărbații nu-și băteau capul cu curățenia și lustruitul veselei și, dacă erau bine hrăniți, puteau fi niște stăpâni ideali. Și ea chiar îl hrănea bine pe domnul J.L.B. Matekoni, indiferent de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
odată să-i cumpăr luminal sau alt tranchilizant, dar a refuzat ferm. - Mi-a spus să-ți spun că era important... se mâțâie Cezar a fecioară neprihănită. - Bănuiesc. Tu n-ai fost? Dezorientare pe fața colegului. Respiră. Normal, nu-i convine că nu l-am lăsat să se zbenguie în pirutele lui generale, l-am tras de pulpană spre nenorocitul de „eu” și sunt gata să-l scot din postura comodă de mesager. - Cum să nu fiu? Nu mi-aș fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
ce era de întîmplat se întîmpla. De aceea Hariton s-a silit întotdeauna să-i aducă cu teleguța lăzi prăfuite, acoperite de pînze de păianjen ori de cîte ori i se părea că prințul avea chef de petrecere. Cu toate că îi convenea, aproape la orice kief era și el chemat, Radul Popianu era un devotat slujitor al adevărului, iar cele destăinuite de K.F., așa cum o făcea ea, fragmentar, dezordonat, amestecau ceea ce era cu adevărat important cu ceea ce era doar bîrfă nefolositoare, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
politică avea nevoie. Fără el ar fi fost orbi și surzi pe jumătate. Mihail cu Serviciul său îi trăgea pe toți de mînecă să le spună pe ce lume se află, iar ei n-aveau decît să judece dacă le convine să țină cont de asta ori nu. Dar fără el nu se putea face mai mult de doi pași fără ca să nu fie gata să se răstoarne "greoiul car al statului". Că unii voiau să-l ușureze, că alții voiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
încă destul de rapid. Ori poate nu mersese pe un teren gol. Poate întîlnirea aceasta cu Balbo încununa, nu deschidea planurile sale! Aruncă nada: " Sigur că avem toate șansele să reușim. Numai să nu fie prea tîrziu domnule locotenent. Prea le convine multora starea de fapt. Numai dacă citești gazetele, te-ai și lămurit!" Vorbea sibilinic, nu se angaja prea mult, nu dădea amănunte, nu pomenea nici un fapt. Ca o conversație începută în tren cu un ins care te-a confundat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
procedat corect. A aprins felinarul pe care îl pitise în fundul văgăunii, malul era destul de înalt și săpat de apă la bază, arăta ca o streașină întinsă peste apă. Cel din barcă se va îndrepta fără frică înspre lumină, așa fusese convenită întâlnirea încă de o săptămînă la Tulcea, acolo era "imperiul" lui. A ieșit cu grijă din ascunzătoare, călcînd ușor, ca o pisică, ascultînd atent zgomotele, celelalte sunete, nu apa, nu vîntul. Mai era puțin și urma să plouă. Poate cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
un corupt. O păpușă, un papițoi la prima vedere, și multă vreme a fost și el înclinat să creadă că nu e decît un om de paie, dar stînd de două ori în preajma lui și-a dat seama că îi convenea să fie considerat așa, asta îi asigura un tratament mai blînd, mai îngăduitor față de porcăriile pe care le făcuse. Își încălcase cuvintele, încălcase jurămîntul militar, nu-și ținuse nici un fel de obligații morale și, pe deasupra, puțin îi păsa. Lucrul îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
nu e o treabă ușoară. În primul rînd nu va semăna deloc cu munca dumitale de pînă acum. Va trebui să fii prudent și să te ferești și de oamenii celorlalte Servicii. După cîte îmi dau seama nu le-ar conveni deloc să știe că există un agent infiltrat în rîndul conspiratorilor. Iar, dacă pun mîna pe dumneata oamenii lui Parizianu, nimeni nu te poate scoate de la ei. Nimeni. Eu, în nici un caz! Serviciul nu trebuie compromis. Înțelegi, domnule Bîlbîie, ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
știa că nu erau chiar atît de neîndemânatici încît să-l ocolească, să nu-i răspundă. Rânjiră și August Stoicescu făcu: "He, he, o fi găsit ceva mai de soi în București, ori a mai îmbătrânit nițel, nu-i mai convine să bată atîta drum pentru niște amintiri din tinerețe!" Nu era rău, nu era deloc rău cum se descurcaseră. Atunci i-a invitat la un pahar, îl și vedea pe zgîrie-brînză ăla de Bercu moșmondindu-se pînă va scoate ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
mai frumos, totul era mai bine..." Stavri s-a uitat cu atenție la colonelul Stoicescu, acesta și-a pungit buzele, de parcă ar fi meditat la ceva, apoi i-a făcut un semn ușor din cap: "Înțeleg că nu-ți prea convine starea actuală de lucruri, domnule adjutant, înțeleg că nu-ți convine, dar n-am de unde să știu dacă ai vrea să o schimbi. Ce zici, ai vrea să o schimbi?" De lucrul ăsta se temea cel mai mult, să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
atenție la colonelul Stoicescu, acesta și-a pungit buzele, de parcă ar fi meditat la ceva, apoi i-a făcut un semn ușor din cap: "Înțeleg că nu-ți prea convine starea actuală de lucruri, domnule adjutant, înțeleg că nu-ți convine, dar n-am de unde să știu dacă ai vrea să o schimbi. Ce zici, ai vrea să o schimbi?" De lucrul ăsta se temea cel mai mult, să se schimbe lumea în care trăia. În primul rînd pentru că el era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
ochii asupra nenorocirii ce se pregătea sub masca unui carnaval, chiar dacă nu comic, tot un carnaval rămîne. Ceea ce puseseră la cale bătrîneii în Vladia, "ordinea" pe care o instauraseră în așezare, nu era decît un decor sinistru care să-i convină domnului Caraiman, să-i întărească moralul, încrederea că țara întreagă poate fi adusă "la ascultare" pe acest drum, cu această metodă. Uniformele, patrulările, împărțirea, defilările caraghioase, bunul plac al unuia sau altuia, înlocuind regula și legea, erau cel mai potrivit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
interveni "Excelență, aș dori să vă fac o vizită cît se poate de scurtă și de confidențială". La capătul celălalt al firului, Basarab Cantacuzino cîntărea lucrurile îndelung, după vechiul și bunul său obicei. "De acord, domnule Mihail. Ora șase vă convine?" Mai erau exact patruzeci de minute pînă la ora șase. Patruzeci de minute și o groază de treburi de făcut peste care se aduna și "pregătirea conversației", care, mai ales în această situație, era absolut obligatorie. Dar prințul Basarab Cantacuzino
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
lucra din plin. Directorul își privi degetele, apoi le strînse încetișor în pumn, le desfăcu iarăși "nu știu ce am, amorțesc din ce în ce mai des, cum s-ar spune, parcă nici nu mă mai simt". A fornăit ușor, așa cum făcea întotdeauna cînd nu-i convenea sensul unei discuții. Nu-i plăcea, dar nu se putea stăpîni, era un gest reflex care-i dezvăluia iritarea. Mihai Mihail nu venise pînă la el ca să i se plîngă de sănătate! Voia să-l ia pe departe, să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
obraz, dar nu i-a reușit. În treburile sale doar el este în măsură să stabilească măsura! Mihai Mihail a măturat o firimitură invizibilă de pe măsuța de mahon care se afla între ei, discuția nu mergea așa cum i-ar fi convenit. Dorise să-l dea gata de la început spunîndu-i despre Arsenal și Aeronautică. Era clar că știa totul, că nu exista nici un secret pentru el în ceea ce privește mișcarea subversivă a complotiștilor și totuși prințul Basarab Cantacuzino nici măcar nu se arătase surprins de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
bine decât cel care știe să vorbească. Iar despre siguranță pe uscat știa mai multe Roonuí-Roonuí decât Miti Matái, chiar dacă lui Tapú Tetuanúi - care era convins că viteaza Căpetenie a Războinicilor făcea parte din cercul conducător al Sectei - nu-i conveni deloc gândul că un Arioi va fi stăpân pe destinul lui, chiar și pentru scurtă perioadă în care se vor afla pe acea insula. Dacă să se afilieze sau nu la puternică sectă secretă - apărută în același timp cu Bora
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
să-i conteste autoritatea, argumenta cu seninătate Tapú Tetuanúi, adăugând apoi cu subînțeles: Iar Arioii cu atat mai puțin. Nu-i amestecă pe Arioi în povestea asta, replică Roonuí-Roonuí, cu un ton ușor amenințător. Cred că nici lor nu le convine situația asta. Știi tu ce știi! răspunse el repede. Dar eu n-am de gand să trăiesc sub conducerea uneia care a comis asemenea fapte. Ai putea oricând să părăsești insula, îi aminti celălalt. În acest caz, au să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Chimé din Farepíti îl priviră cu un scepticism nedisimulat și, până la urmă, cel dintâi observa, clătinând din cap: — Am impresia că tu cam inventezi legile astea!... Scoase un oftat. Sau cel puțin îți aduci aminte numai de cele care-ți convin. Nu le inventez... îl lămuri prietenul lui. Dar Hiro Tavaeárii mi-a explicat odată că legile au fost create de oameni și se păstrează numai în memoria lor... Și asta ce vrea să-nsemne?... Că, la fel de bine, oamenii pot să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Înaintea despărțirii. Un sărut pe obraz? Nici gând. O Îmbrățișare? Tot prea intim. O strângere de mână? Prea ceremonios. — Cred că ne vedem mâine, a zis Margaret și a făcut cu mâna un semn discret de rămas bun. — Sigur, a convenit Din și a zâmbit, nu unul dintre zâmbetele acelea enervant de inexpresive, ci un surâs delicat și obosit. Părea teribil de firav când a pornit cu pași repezi pe aleea În curbă, pe lângă șirul de limuzine negre și strălucitoare, Înainte
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
un loc anume. Nu că n-ar fi Îndrăznit să-l Întrebe pe Karl, mai degrabă nu-i trecuse prin minte s o facă. știa prea puțin despre trecutul lui și i păsa Încă și mai puțin, iar asta-i convenise de minune. Oare ce-l apucase acum să se simtă tulburat de asemenea neștiință? Dintr odată s-a simțit vinovat că nu se dusese la școală și că lui Karl nu-i spusese nimic. — Hai, vreau să-ți arăt ceva
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
Îngăduie să visezi la viață și la dragoste, ori să suferi pentru ce-ai pierdut sau pentru ce Încă n-ai izbutit să Împlinești. O schimbare nemiloasă, efectivă și lipsită de sentimentalism, tipic asiatică, și-a zis Margaret. Ei Îi convenea. Scăpa de Închisoarea nopții, de toate limitele ei. De-a lungul zilei lor tumultuoase din care era făcută viața acestui oraș putea să Împlinească orice Își punea În minte. — O să te caut după-amiază, ceva mai Încolo, i a spus apucându
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
mai plictisitoare decât Își imaginase. Cabina ei de la clasa a doua era simplă, strâmtă, dar nu și lipsită de confort. O Împărțea cu o femeie În vârstă care saluta politicos, dar nu se arăta dornică de conversație, lucru care Îi convenise de minune. Acolo a rămas mai tot timpul călătoriei, ținându-se la distanță de tinerii americani bogați, care o dezgustau Încă de pe atunci. Mișunau pe toate punțile, se strigau cu Însuflețire unii pe alții, Își dădeau Întâlnire În sala de
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
i-a intrat În ochi și și-a strâns pleoapele. Da, așa cred. S-a aplecat și Farah, și-a rezemat coatele pe genunchi și și-a pus bărbia În palme. Ești necăjit? El a clătinat din cap. Întunericul Îi convenea, știa că ea nu-i vede bine fața. Oricum, a zis ea, Sungai Besi nu i așa departe. Tata zice că din când În când poți să vii acasă. Sigur. Nu fi trist. Cine zice c-aș fi trist? Eu
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
zilele următoare reușise să pună în ordine propoziții, să găsească expresia cea mai potrivită, să elimine repetițiile supărătoare, să echilibreze frazele și, în sfârșit, cu ajutorul unei ciocolate, s-o determine pe Viorica, de la registratură să-i culeagă textul. Venise, așa cum convenise cu funcționara, pe la prânz, îi dictase cu voce egală, solemnă, ce naiba măcar atâta prestanță poseda încât să se poată impune în fața unei amărâte de secretară-trei. Îi urmărise atentă mimica, era impenetrabilă, clipea egal, degetele-i fugeau pe claviatură, măi să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
să deruteze pe mulți prin felul lui de a fi, o face pe drăcosul, mușcă în dreapta și-n stânga, atacă, se zvârcolește, aruncă venin, face echilibristică pe o muchie de cuțit, se leagă de unul, de altul, nimic nu-i convine, nimic nu-i priește, face o mie de coțcării, fără răsunet, cu gândul că nu-l știe nimeni, împroașcă, lansează fel de fel de zvonuri despre unul și altul, așa, de dragul diversiunii, îi face o plăcere diabolică să-ți mărturisească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]