246,706 matches
-
Cristian Teodorescu Mulți dintre noi n-au ochi să-i vadă pe oamenii cu bani. Dar și mai mulți i-ar mînca fripți pe copiii de bani gata. Destui ziariști împărtășesc aceste sentimente creștinești. Unele ziare s-au întrecut în a-i pune la zid pe fiul lui Ion }iriac și pe fata lui Mircea Sandu. Cei doi, împreună cu o cîntăreață, Ileana Lazariuc, sunt acuzați
Verdictul dinaintea verdictului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12710_a_14035]
-
puțin, nu se poate spune că-i lipsește inițiativa. Despre inițiativele lui Mircea Sandu ar mai fi de discutat. Dar sper că nimănui nu-i trece prin cap să-și închipuie că în aceste două cazuri părinții și-au îndemnat copiii la rău. Sau că sunt de vină copiii lor de averile părinților. Dacă avem ceva cu Ion }iriac sau cu Mircea Sandu, atunci să-i dovedim pe ei doi, nu să le-o tragem prin copiii lor.
Verdictul dinaintea verdictului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12710_a_14035]
-
inițiativa. Despre inițiativele lui Mircea Sandu ar mai fi de discutat. Dar sper că nimănui nu-i trece prin cap să-și închipuie că în aceste două cazuri părinții și-au îndemnat copiii la rău. Sau că sunt de vină copiii lor de averile părinților. Dacă avem ceva cu Ion }iriac sau cu Mircea Sandu, atunci să-i dovedim pe ei doi, nu să le-o tragem prin copiii lor.
Verdictul dinaintea verdictului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12710_a_14035]
-
părinții și-au îndemnat copiii la rău. Sau că sunt de vină copiii lor de averile părinților. Dacă avem ceva cu Ion }iriac sau cu Mircea Sandu, atunci să-i dovedim pe ei doi, nu să le-o tragem prin copiii lor.
Verdictul dinaintea verdictului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12710_a_14035]
-
dosit după deget, discreționar dezmembrat, decimat demografic, demoralizat, dezorganizat, departe de distinsa, drăgăstoasa, divina Uniune Europeană - dar dat dracului de deștept, poporul nostru a trecut prin căderi și urcușuri, prin băile de sânge ale unei istorii care nu-și răsfață copiii, a supraviețuit morții lui Decebal, asasinării voevodului Mihai Viteazul, pierderii alegerilor locale de către P.S.D., miraculos săltând peste mortale capcane, conturnând vaste conspirații. Cum anume a procedat s-a scris în poemele înaintașilor cincizeciști ai veacului al XIX-lea, pe care
Dacă dorim dulce durată by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12692_a_14017]
-
printre copii " produsele asociate cu Harry, "ucenicul vrăjitor". Popularitatea lui J.K. Rowling " și a industriei creată în jurul personajului ei " mi se pare asemănătoare celei a lui Paulo Coelho. Dacă lectura cărților cu Harry Potter îi ajută pe adulți să redescopere "copilul" care doarme înlăuntrul lor, citindu-l pe scriitorul brazilian aceștia (re)descoperă "înțeleptul" din ei. Dacă Rowling scrie niște cărți pentru copii accesibile și adulților (și mai ales acestora din urmă în ultimul timp), Coelho este autorul unor ficțiuni (pseudo
Marca HARRY POTTER by Mihai Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12706_a_14031]
-
Harry Potter, sper din tot sufletul să mă înșel): dacă romanele sunt din ce în ce mai complexe și mai captivante, filmele tind să devină din ce în ce mai schematice și mai plictisitoare. De ce spun asta? Pentru că rămân la opinia că, într-un astfel de film destinat "copilului din tine", povestea trebuie să primeze în fața atmosferei; or, Cuarón crede exact contrariul. El știe fără îndoială să creeze o atmosferă întunecată și tensionată (la acest capitol, filmul său stă cel mai bine), dar de multe ori, de dragul artei, neglijează
Marca HARRY POTTER by Mihai Fulger () [Corola-journal/Journalistic/12706_a_14031]
-
000 de metri și stăteam tot așa, un sfert de oră... adică să facem schimbare de presiune atmosferică, asta ajuta... nu vindeca de tot tusea, dar dispăreau acele sufocări, ameliora foarte mult. Luam copii, mai mici, mai mari, am observat, copiii mici, care chiar trebuiau ținuți în brațe, adormeau imediat. ( Râde). R.: Ați spus că în "34 ați ajuns la Aeroclubul Regal unde l-ați cunoscut pe George Valentin Bibescu. M.D.: Da, el era Președintele Aviației Internaționale, P.A.I. cum se
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
rea, care era foarte frumos ilustrată chiar de Elisabeta, fiica sa: povestea unei regine care stătea izolată într-un turn, regina asta ura pe toată lumea, nu voia să stea cu nimeni de vorbă și, la un moment dat, plânsetul unui copil s-a auzit, sau nu știu ce a fost, nu-mi mai amintesc povestea, dar faptul este că apariția acestui copil i-a înduioșat inima reginei și s-a atașat de el. Și încă două nuvele de-ale ei am mai citit
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
turn, regina asta ura pe toată lumea, nu voia să stea cu nimeni de vorbă și, la un moment dat, plânsetul unui copil s-a auzit, sau nu știu ce a fost, nu-mi mai amintesc povestea, dar faptul este că apariția acestui copil i-a înduioșat inima reginei și s-a atașat de el. Și încă două nuvele de-ale ei am mai citit, două surori, Verona și Mora, prințese. Scria, publica mult, însă frumoasă a fost Povestea vieții mele. R.: Discuta despre
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
petale de trandafiri. Și am stat acolo, și ne-a povestit că pleacă, și am înțeles, din ce spunea, că va face tot posibilul - bine, nu ne-a spus nouă - dar gândul ei e să reîntregească familia. Pentru că nepoții ei, copiii Valentinei, erau trimiși demult la un colegiu, la Londra, în Anglia erau. Ne-a vorbit foarte deschis, că știa că nu vom spune, că se gândește la cei care au rămas aici și că ea, cu toate relațiile mari pe
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
cu dinamica lor individuală, îi fac în egală măsură obiectul studiului. Care sînt însă categoriile marginalizate pe care le inventariază în Fărîme, cioburi, așchii... Ruxandra Cesereanu? În mare, cele percepute ca diferite în raport cu un model social al stabilității: bandele underground, copiii străzii, șomerii și pensionarii, prostituatele și cerșetorii, persoanele abuzate, săracii, delincvenții și toxicomanii. Și ar mai putea fi: alcoolicii, persoanele cu dizabilități fizice, bolnavii mintal. Despre astfel de oameni homeleșii, copiii fugiți de-acasă, drogații, cerșetorii, bătrînii din azile și
Universul invizibil de alături by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12695_a_14020]
-
diferite în raport cu un model social al stabilității: bandele underground, copiii străzii, șomerii și pensionarii, prostituatele și cerșetorii, persoanele abuzate, săracii, delincvenții și toxicomanii. Și ar mai putea fi: alcoolicii, persoanele cu dizabilități fizice, bolnavii mintal. Despre astfel de oameni homeleșii, copiii fugiți de-acasă, drogații, cerșetorii, bătrînii din azile și ghicitorii Clujului - e vorba și în cele 15 povești-reportaje ale unor studenți-jurnaliști, plecați pe străzile Orașului să-i descopere alteritatea. Unele sînt mai bine scrise, altele sînt mai stîngace, unii dintre
Universul invizibil de alături by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12695_a_14020]
-
filtrate prin simțirea celui care scrie prind doar partea vizibilă a marginalității sociale, emergența ei în spațiul public: cei care stau cu mîna-ntinsă lîngă un mare magazin ori în gară (dar de unde vin, cum arată casa lor dincolo de propriile relatări?), copiii care dorm pe trotuar (dar cum sînt părinții lor, la care se-ntorc cînd dă frigul?), vrăjitorii cu anunțuri la ziar (văzuți însă doar de pe scaunul de client). Deja însă, ele scot din cenușiul peisajului cotidian aceste figuri ale marginii
Universul invizibil de alături by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12695_a_14020]
-
an mai tîrziu, fiind reluată la opera din Stuttgart, sub bagheta lui Dennis Russell Davies, cu un succes remarcabil. Au trecut totuși 23 de ani, pînă s-a încumetat cineva să pună din nou în scenă această operă, "neîndoielnic, un copil al timpului său", cum scrie cronicarul în "Kölner Stadt-Anzeiger" " și din nou, răsplata nu s-a lăsat așteptată. "Asemenea aplauze frenetice nu s-au mai auzit la opera din Bonn, (unde a avut premiera la mijlocul lunii iunie a.c. în cadrul Bienalei
Silviu Purcărete la Opera din Bonn by Ana Hagiu Muresean () [Corola-journal/Journalistic/12724_a_14049]
-
introdus în climatul troglodit al dictaturii proletariatului ceva din farmecul indelebil al vieții tihnite din perioada interbelică, în care bunele maniere, respectul pentru client, amabilitatea și corectitudinea făceau parte din pregătirea minimală a oricărui comerciant. Scrie Dan Ciachir cu nostalgia copilului de acum patru decenii: Deși în declin, priviți cu ostilitate de Stăpînirea care le plănuia dispariția totală " aceasta s-a produs în 1960 ", negustorii, meseriașii particulari de atunci erau serviabili, politicoși, comunicativi și plini de voie bună. Cu ei, cu
Muzica timpului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12694_a_14019]
-
merg cu Mali și Cioanta pe Calea Secii. ŤȘi cu ce mă duc? Cu trenul?ť Cum arăta un tren, în realitate, n-aveam cea mai vagă idee. ŤNu, cu mașina. Te duci cu domnu� din josť. (pp. 111-112) Angoasa copilului crește pe măsură ce vacanța de vară se apropie de sfîrșit, iar în ziua plecării încearcă să fugă de acasă fiind cu greu coborît de pe gardul pe care se refugiase. Memoria lui Octavian Paler este pe cît de cuprinzătoare, pe atît de
Confesiuni rivelatorii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12715_a_14040]
-
cum și naveta lipsește), inevitabil subversiv, are ceva din sadismul impotenței " cam așa sună povestea cu Andrei Pleșu seminarizînd la ședința obligatorie de învățămînt politic de la Institutul de Istoria Artei și netrecînd niciodată de democrația ateniană. Sau cea cu un copil strigînd în gura mare, în stradă: Mamă, ce e mai secret, că tata ascultă Europa Liberă sau că ne-am luat video?. Un video costa cît o Dacie, iar ascultatul de Europa Liberă, cîteva luni în pușcărie. Nu era ușor
Manualul Bucureștiului optzecist by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12752_a_14077]
-
României. Iar cum Teo rămîne unul dintre cei mai eficienți promotori ai manelelor în România, se poate lesne presupune că nici la Cotroceni nu se va putea dispensa de mărețele sale modele culturale care sunt... asta e, Guță și Adrian Copilul Minune. Nenorocirea stă în faptul că Președintele Teo, ales iremediabil de către toată populația României posesoare de televizor - și aici nu mai funcționeză nici măcar restricțiile de vîrstă - , ar fi flancat permanent de două prezențe monarhice copleșitoare: fostul rege al manelelor, Adrian
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12747_a_14072]
-
raza preocupărilor sale de moment " vreuna din cărțile primite. Au ajuns să fie așezate, de un membru al familiei, în rafturile amintitei biblioteci de unde, împreună cu numele autorului, titlurile lor, răzbătând printr-un geam, au venit în întâmpinarea privirilor mele de copil. Era, prin conținut, un dulap cu totul aparte, în care aflai - de asemenea dăruite ca premiu, de-a lungul anilor, celui pomenit " și vechi exemplare de epocă; de pildă, Curier de ambe sexe, editat în 1837 de Ion Heliade Rădulescu
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
reclamă (ceea ce nu era un păcat, ci dimpotrivă), trădând o trăsătură psihologică de natură să spună mult cu privire la ce gândea despre sine și la nevoia pe care o resimțea de a crea o atmosferă spirituală dominată de prestanța sa. Pentru copilul care eram emoția a fost intensă și stăruitoare. A întărit-o, ulterior, și mai mult întâlnirea cu prezența fizică a personajului. Aici intervine însă o situație întrucâtva bizară deoarece nu am fost, fie și numai ocazional, elevul profesorului Lovinescu și
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
creatură surprinsă din depărtare, în timp ce-și proiecta silueta pe ecranele descrescătoare ale spațiului. Mai târziu, mult mai târziu " atunci când au apărut în cvasiîntregime Agendele literare ale lui E. Lovinescu " realitatea avea să-mi confirme ceea ce închipuirea mea de copil intuise ca aparținând unui domeniu secret. La Liceul "Mihai Viteazul" am avut ocazia să cunosc o figură din strânsa apropiere a lui E. Lovinescu: tânărul său concitadin Mihail Șerban, având funcția de pedagog. Activitatea sa se desfășura mai ales în cadrul
Agendele literare ale lui Eugen Lovinescu by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/12722_a_14047]
-
cronica mea era la această carte, nu la toată opera lui VN). Plurilingvismul este ideal pentru zonele cu populație compozită, dar pe fondul actualei crize a culturii și a crizei învățămîntului este greu de spus cum vor putea fi convinși copiii să învețe 3-4 limbi de circulație mai degrabă restrînsă. În fine, această carte se află într-un cerc vicios: este scrisă prea savant pentru cei care ar trebui să o citească (talibanii naționaliști), iar cei capabili să o înțeleagă (intelectualii
Bucuria de a citi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12772_a_14097]
-
care tind să devină simple vorbe terfelite în hulpava noastră tranziție, sunt încă adevăruri de viață. În lumea convulsionată din care veneam, astfel de universuri școlare, precum cele din Măcin, Cerna, Greci, Carcaliu sau Luncavița, par mici oaze de speranțe. Copiii sunt încă încurajați să viseze, să-și clădească zări de speranțe, să se ferească instinctiv de răul care tot vine spre ei. Dar cât pot ei, și dascălii lor, să reziste? Cât de tenace pot suporta, zilnic, răgetele semidocților din
Hotarul by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/12787_a_14112]
-
biblioteca personală. Sunt computere, multe computere în școli. Dar, în Cerna, o profesoară mărturisea că umblă cu geanta plină de pixuri, când e vremea tezelor, să le împartă copiilor, mulți, care nu și le pot cumpăra. Vor să citească presă copiii, dar mulți, foarte mulți din ciclul gimnazial, încă nu știau prea bine ce-i acela un ziar. Sau nu puteau aminti titlul vreunuia, ori a unor publicații pentru vârsta lor. Școlărițe din Carcaliu mărturiseau parcă rușinate, că ar dori să
Hotarul by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/12787_a_14112]