11,446 matches
-
justificare formală determinismul prin finalitate. Prin delimitarea unui spațiu al umanului, adică al finalității (spațiu care semnifică, uneori, zona fenomenelor subiective) este limitat implicit domeniul de aplicație al determinismului prin cauzalitate. Și întrucât fenomenele naturale pot fi privite și în corelațiile lor, dat fiind faptul că prin ele este pregătită apariția omului, finalitatea este extinsă la natură, lumea refiind pusă în unitate. Întâi, unitatea umană este decupată prin specific din unitatea lumii și așezată în diferență față de natură. Apoi, omul nu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
umane, ea apare ca formă finală de actualizare a energiei, formă care impune ordinea proprie, cea de finalitate, întregii evoluții care a precedat-o. Personalizarea energiei începe cu manifestarea primei anticipații din care se naște eul. Prima sa formă stabilă (corelație persistentă) este cea a personalității mistice. Fiecare formă de personalitate este posibilă doar în prezența eului (ca nucleu ce structurează dispozițiile sufletești) și a conștiinței (în mediul căreia dispozițiile sufletești se transformă în aptitudini). Eul este sâmburele subiectiv în jurul căruia
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
C. Rădulescu-Motru, în vreme ce prezența sa face posibilă apariția vocației. Conștiința, eul și personalitatea formează împreună o unitate sufletească, ce răspunde finalității "cosmice" în măsura în care valorifică și potențează energia. În totalitatea universului, unitatea sufletească a omului are funcția actualizării energiei într-o corelație persistentă superioară formelor sale de actualizare anterioare. Doar gândită în această ordine universală și concepută în mod personalist, ea corespunde "scopului" evoluției. Eul interiorizează unitatea sufletească, iar personalitatea o exprimă "în afară", prin muncă. Integrând eu și conștiință într-o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
coexistă într-o unitate în care confruntarea lor încetează, sprijinirea lor reciprocă devenind necesară. Dar personalitatea energetică, socotește C. Rădulescu-Motru, se înfăptuiește în "corpul concret" al personalității unui individ, nu în forma sa ca atare. Istoria se îndreaptă către această corelație persistentă a energiei, dar ea nu s-a produs în stare pură. Formele sale concrete sunt realizări parțiale ale "programului" său, întruchipări ale modelului pe care ea îl reprezintă; sunt personalități ale căror forță de creație este limitată prin statutul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
urmărită în două planuri, corespunzătoare celor două orizonturi de tematizare a personalității, proprii personalismului energetic și prezentate în cap. I al acestei lucrări (I.3.a.): 1) în cel al "științei personalității", unde ea apare ca o previziune a unei corelații persistente, a unei realități pentru care s-au acumulat premisele naturale și culturale necesare desăvârșirii sale; astfel, ca unitate sufletească a anumitor deprinderi de muncă, ea este forma de personalitate pe care o va realiza perioada contemporană; acest plan vizează
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care ele se constituie, dând seama astfel și de "progres", adică de evoluția energiei personalizate într-o ordine de finalitate; ea poate pune în evidență prezența unor elemente ale vechilor configurații personalizate în altele noi, chiar poate face predicții despre corelații viitoare ale energiei personalizate, toate specifice, particulare, fără a putea însă dovedi vreodată că o anumită structură personală specifică reprezintă ipostaza desăvârșită a personalității energetice; știința personalității nu poate produce argumente privind constituirea fenomenal-istorică a unei personalității energetice identice idealului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și realizare în același timp. Într-un fel, ea depășește personalitatea propriu-zisă ca sistem de aptitudini proprii unui gen de muncă și care folosește energia "profesională" pentru a crea bunuri. Personalitatea energetică este ea însăși creatoare de energie. Odată constituită corelația persistentă a personalității, ce conferă evoluției energiei un sens, natura va urmări "ajungerea la o structură în care diferențierea de dispoziții va avea să producă un maxim de energie"219. Realitatea originară ca energie, evoluția, finalitatea, concepte fundamentale în reconstrucția
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
acțiunii educative. "Omul potrivit", cel care potențează energiile naturii, nu poate rezulta decât printr-un determinism care angajează fondul său sufletesc și mediul cultural în care se află. Prin urmare, personalitatea vocațională, corespunzătoare individului care potențează energiile, este rezultatul unor corelații "obiective", iar știința educației, în general, științele omului, cunoscând determinismul sufletesc, vor putea înlesni producerea vocațiilor și, lucru încă mai demn de luat în seamă, vor împiedica risipirea energiilor vocaționale. În alte cuvinte, știința educației are rostul de a descoperi
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
el este purtătorul posibilităților ce devin realitate-a-vremii și în felul acesta el determină perioadele timpului istoric. Dar nici omul de vocație nu ar avea această putere de înfăptuire în istorie, dacă el nu ar s-ar afla într-o strânsă corelație sufletească (naturală și culturală, totodată) cu întreaga grupare din care face parte. Confirmarea prin vocație a determinismului prin finalitate este posibilă întrucât conceptul vocației apare ca o sinteză a justificării formale și a întemeierii "materiale" (prin conținut) ale acestui tip
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
postulat al monismului personalist energetic este ideea existenței "realității originare" ca energie, iar al doilea este ideea evoluției acesteia în sensul diferențierii fenomenelor sufletești de cele fizice. Al treilea postulat este cel al finalității: realitatea originară evoluează către constituirea anumitor corelații persistente. Al patrulea postulat se referă la direcția evoluției: către corelațiunile de personalitate. Personalismul energetic propune o reconstrucție filosofică a umanului ce-și primește sensurile de la aceste patru concepte fundamentale ce introduc în sistem idei cu rol de postulat. Energetismului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
elementele fundamentale ale acestui tip de explicație; ea nu consemnează momente care ar avea demnitate existențială și specific dincolo de "scopul final" ca ordine desăvârșită a imperativului energetic. Iar personalitatea nu este, cum a remarcat Rădulescu-Motru, refe-rindu-se la energetism, decât o corelație energetică printre celelalte. Energetismul își joacă, desigur, un anume rost în construcția personalismului energetic, dar, după cum am văzut, nu energetismul ca "naturalism" construit de W. Ostwald, ci unul care concepe energia diferențiat și în care per-sonalitatea "este energia în actul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
urmei de inscripționare realizate pe suprafața piesei. În situația în care se mărește frecvența de vibrare a indentorului, apar la suprafață fragmentări și fisurări de material, ce au în general o profilometrie de tip sinusoidal și care se află în corelație cu frecvența adoptată pentru inscripționarea suprafeței piesei, Fig. 3.19. La un optim al forței de indentare, se poate realiza o inscriptionare coerentă, stabilă și omogenă din punct de vedere microstructural și care prezintă un număr redus de microfisuri induse
MARCAREA PRIN MICROPERCUŢIE ŞI CU FASCICUL LASER A UNOR MATERIALE by ŞTEFAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1607_a_2906]
-
asigurarea integrării noilor angajați crearea unor condiții normale de muncă evidența personalului 2. Motivare, salarizare stabilirea criteriilor și metodelor de evaluare evaluarea performanțelor fiecărui angajat studierea, experimentarea și aplicarea unor forme adecvate de salarizare conceperea de stimulente nefinanciare asigurarea unor corelații între creșterea producției, a productivității muncii, a fondului de salarii și a salariului individual 3. Calificare și perfecționare profesională stabilirea nevoilor de pregătire și de perfecționare a pregătirii profesionale elaborarea programelor de pregătire și de perfecționare, precum și urmărirea aplicării lor
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
desfășurarea și performanțele organizației (clienții, managerii, salariații, sindicatul, furnizorii, banca, administrația centrală și /sau locală, comunitatea locală etc.). Cele două accepțiuni ale motivării explică și identifică diferențele și direcția comportamentului oamenilor în relațiile lor cu organizația. Aflându-se în strânsă corelație cu viața afectivă, activitatea voluntară și procesele de cunoaștere, motivația îndeplinește următoarele funcții: · funcția de orientare generală; · funcția de direcționare; · orientarea selectivă și activă; · funcția preferențială. Există o serie de etape ale procesului motivațional, etape pe care managerii și specialiștii
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
îndeplinirea obiectivelor unității în care își desfășoară activitatea, ea trebuie să fie înțeleasă și prețuită de salariați, iar aceștia să realizeze legătura directă care există între efortul depus, nivelul de performanță obținut, recompensă și satisfacția în muncă. Condiții pentru asigurarea corelației dintre performanță și recompensă (Mathis, R., Nica, P., Rusu, C., 1997) Condiții Efecte Încrederea angajaților în manageri Managerul respectat de către angajați poate judeca degajat corelația dintre performanță și recompensă și poate decide diferențierea; cel contestat preferă să nu-și creeze
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
între efortul depus, nivelul de performanță obținut, recompensă și satisfacția în muncă. Condiții pentru asigurarea corelației dintre performanță și recompensă (Mathis, R., Nica, P., Rusu, C., 1997) Condiții Efecte Încrederea angajaților în manageri Managerul respectat de către angajați poate judeca degajat corelația dintre performanță și recompensă și poate decide diferențierea; cel contestat preferă să nu-și creeze greutăți și uniformizează plățile. Angajații care au încredere în șef acceptă diferențierea salariului; cel care îl contestă consideră diferențierea ca fiind un rezultat al subiectivismului
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
viitorul. Totuși, nu pare ceva nepotrivit ca, de dragul „musafirilor”, să rupi legătura cu trecutul? Nu se rupe nici o legătură. Realitățile rămân așa cum sunt trasate de două milenii de creștinism. Prin discurs inadecvat nu alterăm numaidecât realitățile. Sigur, există o anumită corelație Între discurs și realitate, dar asta nu Înseamnă că, dacă discursul este anapoda, realitatea este asemenea lui. Totuși, se pare că, dincolo de astfel de intenții - de menajare a minorităților religioase din Europa -, există dificultăți legate de inserția acestor minorități. Dovadă
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
studiului centrului nostru sunt cercetările care au arătat că popularitatea emisiunilor violente și obișnuințele copiilor în relația cu televiziunea sunt puternic influențate de părinți (de preferințele și obișnuințele de televizionare ale părinților). - Sugestive pentru noi sunt și cercetările care arată corelația dintre popularitatea unor emisiuni (cote ridicate de audiență) și ora (intervalele orare) la care sunt difuzate (de unde și disputa dintre programatori care plasează programe de atracție bazate inclusiv pe violență la orele de maximă audiență, în care sunt prezenți și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
asupra delincvenței subiecților din eșantion. Sunt menționate în continuare două constatări ale acestei cercetări longitudinale: Timpul zilnic petrecut în fața televizorului în jurul vârstei de 14 ani și implicarea în acte de delincvență violentă către 16 ani au un indice ridicat de corelație, în condițiile unor factori contextuali: carențe educative; locuirea într-un cartier „criminogen”; venit familial redus; tulburări psihice frecvente. Expunerea la TV mai mult de 3 ore pe zi în jurul vârstei de 14 ani mărește semnificativ propensiunea tinerilor (băieți) să comită
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
aceștia fiind copii informați, cu interese diverse; - Cei având cel mai mic consum TV, sub 1 oră zilnic, sunt, poate paradoxal, și mici consumatori de carte. Aceste date arată că televiziunea este doar unul dintre factorii care influențează lectura cărților, corelația fiind mai semnificativă în cazul marilor consumatori de TV. Motivația consumului televizual corelat cu consumul zilnic de TV Graficul 5. Motivațiile consumului televizual corelate cu timpul de vizionare zilnică Sursa: Abraham, 2005. - Micii consumatori (sub 1 oră de vizionare zilnic
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
11-14 ani care privesc la TV pentru distracție este mult mai mare (45,5%), decât al adolescenților în vârstă de 15-18 ani (34,3%). În ce privește consumul TV pentru informare, este doar de aproape 3 procente în favoarea celor de 15-18 ani. Corelația cu variabila „mari”/„mici” consumatori indică diferențe de motivație/utilizare/gratificație a televizionării. Din ancheta CURS-SA, în cooperare cu CSMNTC Universitatea din București, efectuată pe trei eșantioane de elevi (7-10 ani, 11-14 ani, 15-18 ani), în 2005 au fost
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
agresivitatea (Anderson și Bushman, 2002). Ne referim la un număr de 284 studii, care investighează 51.597 participanți. Datele analizate în studiile respective proveneau din experimente de laborator, cercetări de teren, anchete panel și studii longitudinale. Deși au fost găsite corelații între violența televizuală și agresivitate, acestea nu au putut confirma ipoteza că televiziunea poate fi privită ca o cauză necesară și suficientă a violenței din societate. Perspective teoretice În discutarea perspectivelor teoretice alternative care încearcă să explice relațiile dintre expunerea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
comparativă a celor două canale din punctul de vedere al tipurilor de violență prezentate pe întreaga perioadă analizată () Sursa: Cercetarea CSMNTC, beneficiar CNA, decembrie 2004. Corelarea indicatorilor violenței cu anumite variabile Analiza violenței televizuale de tip ficțional cuprinde, în general, corelația indicatorilor clasici ai violenței (durată, frecvență, pondere) cu variabila numită „gen televizual”. Aceasta deoarece, dacă în unele genuri (precum filmul de acțiune, filmul polițist, thriller etc.) așteptările consumatorilor cu privire la conținutul de violență sunt mari și deci se poate spune că
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
sunt mari și deci se poate spune că există o pregătire psihologică din partea receptorului pentru violența ce va urma, în cazul altor genuri aceste așteptări sunt minime, violența din respectiva emisiune luând telespectatorul pe nepregătite. Așa se explică necesitatea acestei corelații în analizele violenței ficționale. Extinderea acestei corelații la analiza violenței din desene animate s-a impus odată cu trecerea de la desenul animat care se centra pe gaguri, la un desen animat complex, asemănător, de multe ori, în ceea ce privește firul narativ, intriga etc.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
că există o pregătire psihologică din partea receptorului pentru violența ce va urma, în cazul altor genuri aceste așteptări sunt minime, violența din respectiva emisiune luând telespectatorul pe nepregătite. Așa se explică necesitatea acestei corelații în analizele violenței ficționale. Extinderea acestei corelații la analiza violenței din desene animate s-a impus odată cu trecerea de la desenul animat care se centra pe gaguri, la un desen animat complex, asemănător, de multe ori, în ceea ce privește firul narativ, intriga etc., cu filmele artistice și serialele. Aceasta face
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]