4,179 matches
-
plecase în grabă la o moșie a sa din provincie. În rest nu se mai întâmplă nimic în cursul serii, dar forfota din Ierusalim nu se domoli datorită aglomerației prilejuite de marea sărbătoare a Pesahului. Aproape de miezul nopții însă, un corn roman sună alarma la mormântul unde fusese îngropat Iisus din Nazaret și în foarte puțin timp din fortăreața Antonia aflată în apropiere își făcură aparția vreo douăzeci de legionari. La lumina torțelor aceștia înconjurară imediat locul. Mormântul era însă intact
AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346944_a_348273]
-
adepții lui Iisus pentru că pe stăpânul lor centurionul îl cunoștea ca fiind un negustor foarte bogat care făcuse daruri mari romanilor cu permisiunea de a vinde la Ierusalim, iar numele acestuia era Hasim din Rekem. Trezit din somn de sunetul cornului și de zgomotul armelor și a scuturilor, Procuratorul Ponțiu Pilat ieși pe coridor și din capul scărilor întrebă ce se întâmplase iar unul din curieri îi răspunse din atrium cum că fusese o alarmă falsă. -Sunteți sigur că nu e
AL CINCILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1239 din 23 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346944_a_348273]
-
Semne > RĂZBATE Autor: Anne Marie Bejliu Publicat în: Ediția nr. 1397 din 28 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului pe treptele unde soarele nu răzbate rostirea este grea tu și celălalt armăsar aproape inorog ea și celelalte frici cu frunțile aproape corn de lună și urletul lupului în vârful coarnelor cerbilor adunați firimituri de cenușă rănile răni intră una în alta se face loc atunci când privesc durerea ca pe o păpușă infinit maternă cumva în ea se ascunde într-un timp fără
RĂZBATE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347028_a_348357]
-
cum sunt: Petrom și R.A.P.P.S. [regia protocolului de stat], afaceri mijlocite și de a căror bună desfășurare se ocupă Sorin Teșu." Vila și ferma lui Bittner de la Măneciu este relativ apropiată de vila și ferma familiei Năstase de la Cornii. Pe ambii boși îi legă "pasiunea"pentru creștearea păsărilor (și producția de ouă), motiv să-și facă vizite reciproce. În noiembrie 2002, un partid de opoziție a lansat public întrebarea (lăsată fără replică): "Este adevărat că Alexandu Bittner a fost
DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 12 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 273 din 30 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/346464_a_347793]
-
de inima ta și de inimile inimilor tale glasuri de copii cu ochii din ochii de vânt ai omului de la marginea călătoriei (mereu un început prelingându-se blând deasupra nebuniei lumii) ridică mereu pe valul dintâi întrebările răspunsurile vin în cornul lunii și-n sferele de soare ale dimineților în care plimbi tălpile pe nisipul gol spargi apoi toate clepsidrele într-o metaforă rotundă și le trimiți mesaj perlelor nenăscute un pescăruș într-un unic sunet armonizează cântecul tău revarsă zborul
GÂNDURI DE SEARĂ 1 AUGUST 2013 de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348401_a_349730]
-
nu înțeleg?!? Mulți fac apel la Vlad Țepeș. Îi anunț cu regret. Amicul e depășit. Îl fac ai noștri de nu se vede. Avem judecătoare de superclasă. Îl bagă la mititica pentru instigare la cinste! Aflatoxina, cucerește masele de bovine, cornul și laptele au divorțat; calul e-n toate, curcanul are mărgelele tot mai vineții; codul, infestat, apare în galantare tocmai acum în post și nici pâinea, cea de toate zilele, nu mai e ce-a fost ! Planetă înregistrează anual 200
TABLETA NOUĂ DE WEEKEND (16+11!): LA BALAMUC, BIRJAR... ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 814 din 24 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345383_a_346712]
-
bunicul ,dar eu nu mă supăram îi cunoșteam inima.Mă rog ,dar una peste alta el mă iubea,eu îl iubeam și din așa dragoste mare nu ieșeau scântei ,ci mai degraba dese împăcări.Dealurile copilăriei mele erau pline de corni înfloriți, de jugastru,salcâmi, stejari,frasini,arțari,multe,multe sălcii și flori cât cuprinde.O să mă întrebați de flori ,păi gurița leului,margarete ,sânziene,cimbrișor,mierea ursului,clopoței,laptele câinelui pe care îl rupeam.Nu mă întrebați cum mă făceam
LOCUL MEU de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376847_a_378176]
-
-n cântat... Îmi cântă focul cald în sobă, O horă veche, de demult, Tresaltă sufletu-mi de jale, Mă încălzește ce ascult... Îmi cântă vântul lin în horn, Un cânt de leagăn, de bunică, Pe deal se-aude trist un corn, Când fumu-n zare se ridică... Îmi cântă frunza-n vârf de nuc, Când vântu-n taină o mângâie, Jelește-o frunză care cade, Rugându-se să mai rămâie... Îmi cântă sufletul în ploaie, Și-mi cântă sufletul în vânt, Cânt când
CÂNTEC de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376980_a_378309]
-
se află un basorelief, în partea de jos. În el este prezentat Ștefan cel Mare adunând oastea țării după lupta de la Războieni. Acolo a fost gravată în bronz o strofa din poezia „Doina” a lui Eminescu: „De-i suna din corn odată Ai s-aduni Moldova toată, De-i suna de două ori Îți vin codrii-n ajutor.” În 1946, a fost ștearsă cu dalta! Am suferit, la acest gând! Nu am vrut să dau curs imaginației spre căutarea altor lucruri
STATUIA DE BRONZ DIN NOI ! de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377044_a_378373]
-
prin crengi dezvăluind cum frunze cad elogiu alcătuind de iarnă grele cergi pământului ce-ngroapă rodnicia sub patul ruginiu care-o-nnădi poclăzi de fulgi ce-acopăr trăinicia oceanului de grâu spre a rodi apoi s-au ridicat în zare cornuri ce trâmbițau sosirea în rafale a hergheliilor de nori și volburi ce greu aștern omătul peste cale ajuns la noi puhoiul de ninsoare se-acordă-ntr-o superbă simfonie cu dansul lin al fulgilor ce-mi pare un joc de îngeri plin de
COLINDĂ FULGII ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377074_a_378403]
-
Dochiei (Daciei) și a spiritului muntelui, care s-a metamorfozat într-o plantă numită „Năvalnic”, la fel de năvalnic precum furtuna dragostei, care strecoară în sufletele tinerilor fiorul primelor iubiri, este cu adevărat emanația ancestrală a epicului autohton. Animal fabulos, al cărui corn divin neutralizează acțiunile malefice și otrava, separă apele poluate și are misterioasa putere de a detecta ceea ce este impur, chiar și cea mai mică alterare a strălucirii diamantului, Inorogul reprezintă, în viziunea doamnei Floarea Cărbune, nevoia omului de adevăr, justiție
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 21 FEBRUARIE 2015 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377840_a_379169]
-
exclamațiile unui surd, Poate că surzenia lui Este darul Demiurgului. *** Fă-mi, Doamne, rogu-te, o lobotomie, Să uit de retorică, ofer o mie De biete cuvinte, pentru un rând Scris doar cu gândul pe-o umbră de vânt. Din cornul de cerb sună speranța, Azi o aud doar în vis. Vezi? Balanța Se-nclină spre nebunia cea rece, Du-mă, o, Doamne, și mă petrece. *** Un pahar se sparge, amintește de copilărie, Peste drum atârnă o eșarfă neagră, Luminile ard
ALIENARE (VERSURI) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377836_a_379165]
-
sfidează așteptarea și din sânii pomilor, seva vieții începe să urce înspre visarea de frunze Firul de iarbă priveșe discret cum îi revine curajul de a nu mai fi singur în pajiști. Vin mieii să pască începutul reînvierii și din corn, luna sună a timp de iubire. O fată frumoasă își strânge iubitul la piept și îl lasă fără suflare iubindu-l. Așa se va naște iar pruncul zilelor viitoare din care primăvara își va trage altoii vremurilor din începuturi. Cale
EXTRAS DIN PUTEREA FLORILOR DE PEIMĂVARĂ de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378054_a_379383]
-
Acasă > Poezie > Vremuri > ȘI-AGĂȚAT DE CORNUL LUNII Autor: Dora Păscu Publicat în: Ediția nr. 1951 din 04 mai 2016 Toate Articolele Autorului Și-agățat de cornul lunii plec cu mândră la plimbare, unde visele sunt vise fără de asemănare, si străluce noaptea afară peste case, pește vii
ȘI-AGĂȚAT DE CORNUL LUNII de DORA PASCU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376434_a_377763]
-
Acasă > Poezie > Vremuri > ȘI-AGĂȚAT DE CORNUL LUNII Autor: Dora Păscu Publicat în: Ediția nr. 1951 din 04 mai 2016 Toate Articolele Autorului Și-agățat de cornul lunii plec cu mândră la plimbare, unde visele sunt vise fără de asemănare, si străluce noaptea afară peste case, pește vii, frunza-n codri-i tot mai rară și cărările-s puștii. Și străbat milenii, ere, fermecat și amuțit, n-am
ȘI-AGĂȚAT DE CORNUL LUNII de DORA PASCU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376434_a_377763]
-
peste case, pește vii, frunza-n codri-i tot mai rară și cărările-s puștii. Și străbat milenii, ere, fermecat și amuțit, n-am simțire, n-am putere, ci doar suflet amorțit, si străbat și timp și spațiu strâns de cornul lunii mele, am doar dor și numai sațiu visător hoinar de stele. Nu mă satur de comete, nici de stele căzătoare, stelele mele cu plete, cu surâs de față mare și cu corp plin de vibrații rătăcind la întâmplare, numai
ȘI-AGĂȚAT DE CORNUL LUNII de DORA PASCU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376434_a_377763]
-
cea cu zâne și balauri, a încremenit de veacuri că o lacrima pe gene, și doar solzul plânge-n mine un plâns frânt și răsucit cu un dor fără rușine pentru ce-a iubit. Noaptea însă-i pe sfârșite, alte cornuri sună, prin păduri din alte veacuri oamenii se-adună, si se-adună a răscoală și se-adună de durere, fără nicio socoteală numai dor și vrere. Eu mă-ntorc pe calea mea, deschisă-i fereastră, mi-a deschis-o chiar
ȘI-AGĂȚAT DE CORNUL LUNII de DORA PASCU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376434_a_377763]
-
așa, să mă-mbăt, să-mi înghit vocalele, într-un fel de geamăt. Noaptea-i noapte, luna-i luna ce-i al ei e-al ei, sfântă noapte, noapte bună a trecut demult de trei. Referință Bibliografica: ȘI-AGĂȚAT DE CORNUL LUNII / Dora Păscu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1951, Anul VI, 04 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dora Păscu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
ȘI-AGĂȚAT DE CORNUL LUNII de DORA PASCU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376434_a_377763]
-
în miezul meu Cu zgârcenie contemplu” "MOARTEA CĂPRIOAREI"...( din amintirile sorei lui, Margareta Labiș) În vara anului 1954, fratele meu a sosit acasă, la Mălini, pe neașteptate. Plecase din București împreună cu Fănuș Neagu, care se oprea pentru o noapte la Cornul Luncii, unde avea o soră căsătorită. Ajuns acasă, și-a răcorit fața cu apă proaspătă de la fântână și ne-a oferit darurile pregătite cu grijă de la București. Cele mai multe erau jucăriile pentru surioara mea mai mică, Teodora. I le oferea pe
LABIŞ-ZIDIT LA TEMELIA MĂNĂSTIRII POEZIEI ROMÂNEŞTI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376495_a_377824]
-
și apără-mă de viscolul vieții sunt cel mai singuratic suflet, aș vrea să mă-mbăt, să dărâm orice vis ce se cuibărește în inima mea, orice altar barbar ce-mi aruncă pocalul în haos, se sparge de cer un corn de lună când râzi tu și noaptea devine poveste care-și întinde clipele pe lințolii bucolice sub țârâitul gingașilor greieri. cu genele tale lungi strângi cu privirea seninul cerului albastru și mi-l faci cadou într-un poem de dragoste
POEM DE DRAGOSTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375828_a_377157]
-
martie 2017 Toate Articolele Autorului CÎNTĂ CUCII, SE ÎNGÎNĂ Ileana Cornelia Neaga Sus pe Poduri la fețîie* cîntă cucii, se îngînă Printre crengile golașe că încă-i pădurea spînă. N-a pleznit muguru-n spin, timpul îi întîrzîiat Numai floarea-ngălbenit în cornul de pe sub hat. Și-a nverzit și cărărușa, neumblată de-astă-toamnă Fir de iarbă și-o urzică, marginile le înseamnă. Printre rădăcini spălate de neaua ce se topește Crudă și catifelată Cizma Cucului-nroșește. Sprijinit în bîta groasă dintr-o cloambă de
CÎNTĂ CUCII, SE ÎNGÎNĂ de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375845_a_377174]
-
Ne-a călcat Europa, mai rău decât hunii. S-o trezi românul din somnu-i de moarte Lanțuri pe grumazu-i, nu-i făcut să poarte! Până mai ești, țara, până mai ești vie, Te-om plăti cu sânge, maica Românie! Sune cornul dacic să răsune glia! Binecuvântează, Doamne, România! Referință Bibliografica: Binecuvântează, Doamne, România! / Emilia Amăriei : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2040, Anul VI, 01 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Emilia Amăriei : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
BINECUVÂNTEAZĂ, DOAMNE, ROMÂNIA! de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375861_a_377190]
-
Se anunță timp frumos. Zare-albastră-i descrețită, Dangătu-i melodios! Fug desculț prin iarba verde, Din răsputeri chiuind, Sunetul pe văi se pierde. Ecoul, doar răspunzând; Un vânticel cald adie, Întorcând fumul pe horn. Plânge, zău, vița de vie, Crapă mugurii la corn... Și în tril de turturele Zburdă mieii pe imaș. Mireasma de gălbenele Îmbată un fluturaș! Colina îi viorie Cu brânduși de primăvară. Ce farmec, ce armonie Plutește-n amurg de seară! Referință Bibliografică: Ce farmec, ce armonie / Cornelia Neaga : Confluențe
CE FARMEC, CE ARMONIE de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2269 din 18 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375846_a_377175]
-
primăvară Pe-nserat raze de luna, Tainic luminând poiana, Vor să spună: Noapte bună! Florile-si închid coroană, Câte-un greier canta-n struna, Trist privește căprioara, Catre luna! Sipoteste lin izvorul, Pasarile-n cuib se-aduna Peste deal se-ude cornul, Cum răsună! Întunericul se cerne, În surdina s-aud șoapte, Peste toate se așterne, Blinda noapte! E vară E vară iar, livezile sunt pline, De fluturi și de zumzet de albine, Stau pomii încarcați cumulta roada, Și fructele atârnă, măi
,,ANOTIMPURILE COPILARIEI ' (1993) de TELA MOCANU în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375907_a_377236]
-
trage șforile tartarul blindat lins de-ai lui slugoi lepădați de târfele babilonului oficiale șerparii în gropi tutelare șerpi cu ochelari umflați în cozi de topor târâturi cu clopoței pe cranii boa constrictor aspide negre verzui vipere H cu scârbos corn burduhoase năpârci la zile festive kilometric maț de șerpi sâsâind strangulează planeta-n lung și-n lat moarte spoite piei năpârlite apoteoza golurilor în falsetul nimicurilor gonflabile în gură fanafaronului pocnesc de otrăvi obtuzii paingi din râma ... în plasele lor
PAINGII DIN RAMĂ de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376028_a_377357]