15,655 matches
-
Spiritul meu se bucură că eu sînt cea care obligă la mai multă civilizație și la mai puțină barbarie". Am uitat să precizez faptul știut de avizați că în 1915 România se afla în condiția de neutralitate. La Consiliul de Coroană din august 1914 marea majoritate a oamenilor politici români (cu excepția lui P. P. Carp) au refuzat apelul bătrînului rege Carol I ca țara, în virtutea tratatelor încheiate, încă în 1883, cu Tripla Alianță (Puterile Centrale), să intre în război alături de aceste
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
și a unei convenții militare care să ne asigure armament, muniție și un front sudic care să ne apere de Bulgaria. Acest al treilea punct de vedere a triumfat de-abia în vara lui 1916, fiind decis de Consiliul de Coroană din august. Pînă la acea dezlegare fericită a lucrurilor, Ion Brătianu ducea o politică de efectivă echilibristică între cele două tabere rivale, întreținînd iluzia fiecăruia dintre ele că, finalmente, România va fi de partea ei. În acest scop salonul Marthei
Martha Bibescu în 1915 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15983_a_17308]
-
se duce la fereastră să vadă cum ninge. Ningea cu fulgi mari. Când, sub fereastră, în lumina geamului, vede o siluetă nemișcată, un veritabil om de zăpadă. Pe cap, acest om de zăpadă nemișcat, înghețat tun poartă un fel de coroană de omăt foarte înaltă... Când Sidonia se uită mai bine la chipul celui de sub fereastră, îl recunoaște pe Ion Vinea, care, un ceas și jumătate, neclintit, îi făcuse, mutește, o serenadă a lui, cea mai îndrăzneață... Bineînțeles că îl primise
De partea lui Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15987_a_17312]
-
după cum n-au dispărut din protocolul oficial consacrat comemorării unor evenimente și personalități naționale. Ziua Națională a României, care, cum se știe, a devenit, după căderea regimului comunist, 1 Decembrie, nu s-a dispensat, nici în 2001, de parăzi, fanfare, coroane și discursuri. între anumite limite, acest lucru este de înțeles, chiar dacă politicienii nu s-au mai dus, cu mic, cu mare, ci doar cu mic, la Alba Iulia, ceea ce are o legătură strînsă cu faptul că nu sîntem în an
Ziua Națională, Cartea și Johnny Răducanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15669_a_16994]
-
cărții. Ce lume ciudată mai e și asta a noastră în care poți intra pe viață în posesia unui lucru atât de frumos cu prețul unui bilet la un mare cinematograf de pe Broadway sau pentru 1/50 din prețul unei coroane la dentist!" Dincolo de satisfacția estetică, cartea rară îi procură și o altfel de bucurie, mai neașteptată, a contactului cu fostul proprietar-cititor al ei. Mărturiile în acest sens revin mereu: ,,Ador dedicațiile de pe pagina de gardă și notele de pe margine, îmi
84, Charing Cross Road by Constanța Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/15666_a_16991]
-
un război civil pustiitor pentru căpătarea tronului. Streliții, ostașii de Curte, atotputernici, prin șeful lor, îl înscăunară țar pe copilul Petru de zece ani, fratele vitreg al țarului decedat. Lupta intestină de la Curte nu se stinse deloc prin această decizie. Coroana era prizoniera streliților, care ucidea și lovea, la Moscova și în provincie, ofițerii. Țara era cuprinsă de revoltă. Adversarii lui Petru, mai ales sora sa vitregă Sofia, impuse alegerea, alături de Petru, a unui pretendent olog Ivan. Șapte ani a durat
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]
-
deși în realitate a investit numai talent. Principalul său merit îl constituie restaurarea condiției actorului. În spectacolul său, actorul este din nou rege, ca în vremurile bune ale teatrului. Depinde numai de el, de actor, dacă își poartă cu demnitate coroana sau abdică... Mircea Rusu, acest Jack Nicholson al nostru, care nu joacă niciodată exterior, care cheltuiește ceva din propria lui ființă jucând, s-a depășit de data aceasta pe sine, făcând un Protasov de neuitat. Un Protasov grandios în umilința
Grandios în umilința lui by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16237_a_17562]
-
octombrie că a izbutit să găsească un loc liber în sanatoriul din Oberköbling. Iar în 2 noeimbrie 1883 Chibici Revneanu îl înștiința telegrafic pe Maiorescu că l-a internat, cu sprijinul lui C. Popasu, în amintitul sanatoriu vienez cu 150 coroane pe lună. Aflăm printre aceste documente și o succintă scrisoare a unui medic din Sanatoriu către Popasu despre diagnosticul bolii lui Eminescu, pe care acesta îl expediază urgent lui Maiorescu. În acea scrisoare se precizează: "Domnul Eminescu suferă de o
Documente inedite Eminescu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16231_a_17556]
-
este capacitatea acestora de a-și întreține linia politică greșită printr-un soi de hipnoză suprarealistă..." Vindecarea de boala cu pricina, PNL o datorează "bizantinului Valeriu Stoica", cel care "a decis corect părăsirea a ceva care mirosea de departe a coroane mortuare", adică a CDR, printr-o "realpolitik" eficientă și ușor cinică. Dl Vighi merge, evident, pe mîna bizantinului nr. 1 (fost nr. 2, pînă de curînd) al PNL. Nu e problema Cronicarului, sensibil doar la partea literară a articolului din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16288_a_17613]
-
are cum să-i mai folosească. (MARELE PREOT se supune și varsă peste MAJESTATEA SA tot mirul din corn.) MARELE PREOT: La om nou, nume nou. Apele cerului să te curețe. Tu ești Cel Înalt! Amin! (MARELE PREOT îi așează coroana și tiara pe cap. MAJESTATEA SA face câte un pas în direcția celor patru puncte cardinale și primește de la GENERAL sceptrul.) GENERALUL: Sceptrul de nepărtinire, Înălțimea Ta. MARELE PREOT: Și te unim pe tine prin sfânta taină a cununiei cu
FOTOGRAFUL MAJESTĂȚII SALE (ULTIMUL ÎMPĂRAT) by Valentin Nicolau () [Corola-journal/Journalistic/16377_a_17702]
-
Dă cupa peste cap.) Să curgă sângele și vinul! Beți! MĂSCĂRICIUL: Să înceapă cheful! (Către CURTENI.) Și legați-vă izmenele că vă scapă fundurile blege pe-afară! (Toată lumea bea, iar Sala Tronului se umple de gălăgie. MAJESTATEA SA își admiră coroana, sceptrul și cupa.) MAJESTATEA SA (către SFETNIC): Ți-a ieșit binișor. Dar putea să fie și mai măreț. (Către CURTEZANĂ.) Cum ți-a plăcut, Doamnă? CURTEZANA: Magnific, Înălțimea Ta. Orbitor! MAJESTATEA SA (către FOTOGRAF): Ai înregistrat totul? Totul, totul?... FOTOGRAFUL
FOTOGRAFUL MAJESTĂȚII SALE (ULTIMUL ÎMPĂRAT) by Valentin Nicolau () [Corola-journal/Journalistic/16377_a_17702]
-
și-ți curg balele... (Către SFETNIC.) Voi v-ați bătut joc de mine cu umbrela asta, așa-i? MĂSCĂRICIUL: Las-o, că-i bună să te apere de scuipații dracilor. MAJESTATEA SA: Distrează-i pe nobili, ce stai?! Își pune coroana pe cap.) Asta da coroană... CURTEZANA (în șoaptă, către MĂSCĂRICI): Privindu-l, parcă te vedeam pe tine. Ai fi fost mai înălțător... GENERALUL: Înălțimea Ta, solii vor să-ți prezinte darurile trimise de regii lor. MAJESTATEA SA: Să plece la
FOTOGRAFUL MAJESTĂȚII SALE (ULTIMUL ÎMPĂRAT) by Valentin Nicolau () [Corola-journal/Journalistic/16377_a_17702]
-
SFETNIC.) Voi v-ați bătut joc de mine cu umbrela asta, așa-i? MĂSCĂRICIUL: Las-o, că-i bună să te apere de scuipații dracilor. MAJESTATEA SA: Distrează-i pe nobili, ce stai?! Își pune coroana pe cap.) Asta da coroană... CURTEZANA (în șoaptă, către MĂSCĂRICI): Privindu-l, parcă te vedeam pe tine. Ai fi fost mai înălțător... GENERALUL: Înălțimea Ta, solii vor să-ți prezinte darurile trimise de regii lor. MAJESTATEA SA: Să plece la curțile lor și să le
FOTOGRAFUL MAJESTĂȚII SALE (ULTIMUL ÎMPĂRAT) by Valentin Nicolau () [Corola-journal/Journalistic/16377_a_17702]
-
-ți dea împărtășania lor. MAJESTATEA SA: Spune-le să se întoarcă în altarele lor și să le transmită din partea mea Dumnezeilor lor că, din mila-mi binecuvântătoare, bisericile nu le vor fi dărâmate, de mi se vor închina. (Mângâindu-și coroana.) Nu mă strânge. Oare până când? MĂSCĂRICIUL: Strașnică coroană. Acum ai antenă directă cu Ăl de Sus... MAJESTATEA SA: Gura! MĂSCĂRICIUL: Ai văzut că m-am abținut? Răsplătește-mă că nu te-am făcut de râs. De-ai ști de câte ori mi-
FOTOGRAFUL MAJESTĂȚII SALE (ULTIMUL ÎMPĂRAT) by Valentin Nicolau () [Corola-journal/Journalistic/16377_a_17702]
-
să se întoarcă în altarele lor și să le transmită din partea mea Dumnezeilor lor că, din mila-mi binecuvântătoare, bisericile nu le vor fi dărâmate, de mi se vor închina. (Mângâindu-și coroana.) Nu mă strânge. Oare până când? MĂSCĂRICIUL: Strașnică coroană. Acum ai antenă directă cu Ăl de Sus... MAJESTATEA SA: Gura! MĂSCĂRICIUL: Ai văzut că m-am abținut? Răsplătește-mă că nu te-am făcut de râs. De-ai ști de câte ori mi-am mușcat limba. MAJESTATEA SA: Poate vrei să
FOTOGRAFUL MAJESTĂȚII SALE (ULTIMUL ÎMPĂRAT) by Valentin Nicolau () [Corola-journal/Journalistic/16377_a_17702]
-
ai nevoie de ajutor. MĂSCĂRICIUL: Știu, cu împărații nu-i de glumit. Ce falnic sceptru... Ai grijă să nu se transforme într-un șarpe! MAJESTATEA SA: Marș, câine! Plecați de lângă mine că mă sufoc! Plecați! Ce vă uitați așa la coroana mea?... Vă place?... Râvniți? Râvniți?!... (În Sala Tronului se lasă liniștea.) Atunci să vă întronez și eu. Să aveți și voi tronurile voastre, ca să nu poftiți la al meu. (Cheamă un GARDIAN și-i șoptește la ureche. GARDIANUL iese în
FOTOGRAFUL MAJESTĂȚII SALE (ULTIMUL ÎMPĂRAT) by Valentin Nicolau () [Corola-journal/Journalistic/16377_a_17702]
-
înfierînd matrapazlîcurile liberale în fruntea cărora se situa Ioan I.C. Brătianu. (Pe acestea le și reproduce dl Ioan Adam în ediția sa.) A fost cîntecul de lebădă al strălucitului om politic P.P. Carp care, după ce a fost, în Consiliile de Coroană din 1914 și 1916, împotriva alianței cu Antanta, a murit supărat în 1919, după ce a declarat că "România are atîta noroc încît n-are nevoie de bărbați de stat". Dl Ioan Adam are dreptate cînd stăruie că Al. Marghiloman, alt
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
convenție militară (rămasă, din păcate, neaplicată). Atunci a rostit, într-un celebru discurs, Take Ionescu premonitoria sa declarație de principiu despre "instinctul național" care cere neîntîrziata intrare a țării în război alături de Antantă. Și în timpul războiului, cînd parlamentul, guvernul și Coroana erau în refugiu la Iași și războiul nu ne era favorabil, N. Iorga a rostit în Camera Deputaților de la Iași (marele savant a devenit deputat, în 1907, totuși cu ajutorul esențial al lui C. Stere) un celebru discurs respirînd de optimism
Oameni politici în discursuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16393_a_17718]
-
la sfîrșitul lui martie sau la începutul lui aprilie, ar fi scăpat de bombardamentele americane, de invadarea Moldovei și de pierderile enorme din timpul verii. Cînd țara a fost salvată de la o catastrofă finală, prin intervenția din ultimul minut a Coroanei, Mihai I nu mai avea atuurile de care dispunea în primăvară. Acum, nu se mai punea problema de negocieri". Și condamna acele deșarte speranțe întreținute la București că anglo-americanii se vor bate cu rușii și că e necesar un guvern
Însemnările unui ambasador by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16411_a_17736]
-
avut o existență scurtă, demis fiind la începutul lui martie 1918. Cei în drept au decis că e mai bine să fie adus în fruntea guvernului omul politic conservator Al. Marghiloman, care a fost potrivnic puterilor Antantei la Consiliile de Coroană din 1914 și 1916, rămas, în timpul războiului, în Bucureștiul ocupat ca președinte al Crucii Roșii, și agreat de germani, chiar de austrieci. La 5 martie 1918 noul guvern Marghiloman își intră în atribuții, începe tratativele de pace cu inamicul, ajungîndu-se
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
și strigătele acestea nu pot fi decît o dovadă și mai mult că stabilirea răspunderilor este imperios necesară și că vinovații sunt, nu vinovați presupuși, ci vinovați reali. Strigătele de indignare îi denunță". În următorul articol are grijă să scoată Coroana de sub acuzația răspunderilor, făcînd responsabil numai guvernul. "Pozitiv deci - declară generalul - că România a intrat în război în completă necunoștință și a situațiunii generale în Europa și a propriei sale situațiuni militare". Era asta, nu e inutil să ne întrebăm
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
declară generalul - că România a intrat în război în completă necunoștință și a situațiunii generale în Europa și a propriei sale situațiuni militare". Era asta, nu e inutil să ne întrebăm, numai responsabilitatea guvernului, nu și a întregului Consiliu de Coroană din august 1916 care a decis că atunci e momentul intrării țării în război? În al treilea articol din serial deconspiră abaterile de la Constituție și de la celelalte legi, hotărîrile greșite și neîmpiedecarea adoptării acestor decizii. Și îl făcea responsabil pe
Pierderea unor bătălii dar nu a războiului by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16434_a_17759]
-
vesela zbenguială a Celor din Olimp, cam nătîngi, însă atît de toleranți... Ei care,... vasăzică,... oricît de jucăuși ar fi fost, știau să aprecieze o teoremă și să facă nemuritor, ca și ei, vreun cărturar de pe pămînt, punîndu-i pe frunte coroana cu frunze de laur. Era și a rămas viziunea sfîntului, - dacă vreți - Cioran. Ucenicul, urmașul opticianului de geniu din Amsterdam care spunea DEUS SIVE NATURA. Putem, așadar, să ne înfățișăm liniștiți la judecata ORDINATORULUI SUPREM, încă nepus la punct în raport cu
Ordinatorul suprem - 3000 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16544_a_17869]
-
regele Carol al României n-avea moștenitori, a optat pentru soluția adoptării unui prinț din familia sa germană. Zarurile au căzut pe al doilea nepot de frate (primul a refuzat oferta), Ferdinand care, în 1889, e declarat moștenitor prezumtiv al Coroanei României, căpătînd apelativul de "principe de România" și se stabilește la București. Cinci ani a învățat temeinic limba română sub îndrumarea unui profesor Păun. Aici, în România, a trecut prin incidentul amoros cu Elena Văcărescu, încurajat vinovat de regina Elisabeta
Regele Ferdinand by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16538_a_17863]
-
să aștepte nu mai puțin de 26 de ani pînă a ajunge, în septembrie 1914, rege al României. Și, spre nenorocul lui, s-a urcat pe tron într-un greu moment de cumpănă, la o lună după celebrul Consiliu de Coroană care a decis - împotriva dorinței unchiului său, regele Carol - păstrarea țării în neutralitate. În cei doi ani grei ai neutralității a aprobat politica primului său ministru Ion I.C. Brătianu, acceptînd (și sub influența, adeseori decisivă, a reginei Maria) să îndrepte
Regele Ferdinand by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16538_a_17863]