1,450 matches
-
disprețuitor. Artiștii pământeni puteau hăuli în voie. Îi asculta părintele Nicoară, mâncând încă și gustând cu îndărătnicie din v inul str ămoșesc. * Acest fragment de roman nu e singurul spațiu din creația sa, în care slobozește aprecieri despre vinul de Cotnari. Mihail Sadoveanu va prefața lucrarea Cotnari a Elenei Heruveanu, pe care o reproducem în întregime. PREFAȚĂ De la Cantemir cetire (traducerea lui Gheront ie Ieremonahul): „Viile cele de frunte, ce sunt o bucată bună de loc între Cotnari și între Dunăre
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
voie. Îi asculta părintele Nicoară, mâncând încă și gustând cu îndărătnicie din v inul str ămoșesc. * Acest fragment de roman nu e singurul spațiu din creația sa, în care slobozește aprecieri despre vinul de Cotnari. Mihail Sadoveanu va prefața lucrarea Cotnari a Elenei Heruveanu, pe care o reproducem în întregime. PREFAȚĂ De la Cantemir cetire (traducerea lui Gheront ie Ieremonahul): „Viile cele de frunte, ce sunt o bucată bună de loc între Cotnari și între Dunăre, întrec pe toate celelalte bunătăți ale
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
despre vinul de Cotnari. Mihail Sadoveanu va prefața lucrarea Cotnari a Elenei Heruveanu, pe care o reproducem în întregime. PREFAȚĂ De la Cantemir cetire (traducerea lui Gheront ie Ieremonahul): „Viile cele de frunte, ce sunt o bucată bună de loc între Cotnari și între Dunăre, întrec pe toate celelalte bunătăți ale țării; căci ele atâta sunt de bogate, încât n umai un pogon dă câte patru și cinci sute vedre de vin. Și vinul ce l mai bu n se face la
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și între Dunăre, întrec pe toate celelalte bunătăți ale țării; căci ele atâta sunt de bogate, încât n umai un pogon dă câte patru și cinci sute vedre de vin. Și vinul ce l mai bu n se face la Cotnari, un târg în ținutul Hârlăului; iar afară din țară nu este cunoscut, căci dacă îl scot din țară și l duc pe apă sau pe uscat și nu au vasele purtare bună de grijă, apoi își pierde puterea sa. Iar
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
mai înverzeșteʺ. Bine cuvântată în veac a fost fapta lui Ștefan Vodă; căci, după cum toate cele bune și mari din această țară a Moldovei au fost atribuite lui, tot astfel de numele lui se leagă și aceste vestite podgorii de la Cotnari. O dată cu viț a străin ă, se zice că ar fi adus Măria Sa și un vrednic pivnicer cu numele Feltin Sasul; și toate fiind făcute de la început cu osebită grijă și rânduială, le-a fost dat părinților noștri de demult să
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
clipă cu un vis și cu o nădejde. Când visul și nădejdile au început a se plini, s-a întâmplat să vie peste acest pământ molima filoxerei. Rânduitorii gospodăriei noastre naționale s au grăbit să trimită întâi și întâi la Cotnari echipele de distrugere a viței infestate. Podgoria a rămas pustie. Aceiași gospodari ministeriali au hotărât să replanteze, pe costișele celebre, viță altoită cu cele mai cunoscute și mai prețuite în Apus soiuri de strug uri, și așa am avut Burgund
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
să replanteze, pe costișele celebre, viță altoită cu cele mai cunoscute și mai prețuite în Apus soiuri de strug uri, și așa am avut Burgund și Șampanie, Grave și Pinot, în mare măsură mai bune de cât vechiul vin pământean. Cotnari a dat învățătură politică. Lucrul străin, plantat arbitrar, fără cercetări și experiențe serioase, a făcut fiasco în podgoria lui Ștefan Vodă. Ca să iasă lucru bu n, trebu iau tainice condiții de armonizare. După dezamăgiri și pagube, localnicii singuri au ajuns
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
fără cercetări și experiențe serioase, a făcut fiasco în podgoria lui Ștefan Vodă. Ca să iasă lucru bu n, trebu iau tainice condiții de armonizare. După dezamăgiri și pagube, localnicii singuri au ajuns să găsească o soluție înțeleaptă, altoind grasă de Cotnari pe viță nouă și astfel Dumnezeu a binecuvântat iarăși roada podgoriei lor. Și la Iași Domnul-Dumnezeu a binevoit a pune în sufletele oamenilor o esență spirituală, vin al vieți i fără moarte; nu s-a făcut: asta nici întâmplător, nici
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
al Uniunii Scriitorilor, filiala Iași (2005- 2009), decorat de Președinția României cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de ofițer. Dincolo de vasta sa activitate literară și a aplecat gândul și asupra locului sacru al istoriei și al nat urii băt rânului Cotnari. întomnare Când vremea-și revarsă al veciilor har Pe coaste-mbrumate-n lumină Din lacrima firii pământul în dar Primește-o scânteie divină. Din ea se aprinde-n struguri altar Și-amestecă soarele-n tină Jertfirea din boabe o clipă măcar La
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
1985), Și mâine, și poimâine (1988), Spovedania valetul ui (2002 ), deținător a mai multor premii, primește Ordinul Meritul c ultural în grad de Cavaler (2002). 257 La solicitarea acad. Valeriu D. Cotea, îi scrie pentru capitolul său literar din „Podgoria Cotnari”, câteva rânduri, care fac mai mult decât un roman: „Podgoriile noastre produc multe tipuri de vi n, fieca re cu virtuțile lui, care, folosite boierește, îți pot îndulci necazurile, când acestea dau peste tine, îți selectează prieteniile, spulberându-le pretinșilor
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
dau peste tine, îți selectează prieteniile, spulberându-le pretinșilor amici măștile, sau te fac să-ți închipui momentele de bucurie ca pe niște fer iciri la care omul niciodată nu a ajuns. în topu ul vinurilor românești, pe cel de Cotnari eu îl văd așezat pe primul loc. Virtutea lui, cuprinsă în gust, aromă și culoare este unică. O fi sau nu o fi el frate cu Sauternes-ul franțuzesc sau Tokayul unguresc, însă „sângele” lui este al acestei părți de țară
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
i-au urmat și au trecut pe aici, au lăsat în urmă amintiri de neșters care au făcut din măreți a lor o legendă ce ne însuflețește în vremuri de restriște sau de p ace. Ace st spațiu se numește Cotnari și el stă alături de alte sim boluri ale măreției spiritualității românești: Podul înalt, Dumbrava Roșie. Steinhardt putea scrie orice pentru a-și umple jurnalul cu imaginea suferințelor îndurate și o și face, împănându-l cu citate din Biblie, din marii
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
-și umple jurnalul cu imaginea suferințelor îndurate și o și face, împănându-l cu citate din Biblie, din marii învățați ai lumi i, dar a lături de ce are omenirea mai sfânt, mai durabil, mai demn de memorat, el așează și Cotnariul pentru a rămâne ca un astru luminos și în literatura română. Iată fragmentul în discuți e: „Nițel mai târziu, ofițerului care intră, Pă storel i se adresează bonom și glumeț pentru a cere creion și hârtie. Vrea să însemneze versuri
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
condei? Deși ofițerul și subordonații lui se țin tari, se supravegheaz ă între ei și se împotrivesc vrăjii, în atmosfera glacială (la propriu și la figur at) a fostei bucătării, pătrunde brusc o adiere primăvăratecă, un iz patriarh al de Cotnari și o pală de voioșie humuleșteană. Ulița copilăriei nu mai pare să se fi strămutat pe întinsurile pierdute ale îndepărtatelor galaxii. Frunțile, puțin de tot, se descrețesc. S ar zice că sunt și Med elenii fratelui Ionel pe aici pe
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Noapte de Sânzenii își avea și ea însem natul ap ort în făurirea scenei pe care o jucăm toți, a scenariului ab surd, a părelnicilor adânc înfipte în mizerie și spaimă - nu durează mult. Aura de bonomie și aburii de Cotnari, de culoarea strugurilor poleiți în bătaia soarelui fierbinte al verilor de demult, nu-l înconjoară decât pe singurul Păstorel. Când rupând vraja calmului ce se lă sase din toate părțile, de sus Dinu Ne. Înalță și el glas, solicită o
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de ieri Ne urmărește încă. (după Mihai Eminescu) În clasa a V-a de liceu, li s-a dat la teză, de către profesorul de limba română, Fântânaru, să scrie despre epigramă. Și cum Fântânaru savurase de multe ori vinul de Cotnari, Păstorel a scris doar atât în teză: Dacă apa din fântână S-ar preface n vin Cotnar Aș lăsa limba română Și m-aș face Fântânar. Când le-a adus tezele, Fântânaru, ajungând la teza lui Păstorel, nu în sens
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
avea încă timp pentru viitorii lui prieteni și admiratori. Paj al vechiului Cotnar Și al domnițelor recente, Menestrel de complimente, Păstorind peste pahar Păstorul umbla hoinar... Dar Al.O.Teodoreanu nu a fost doar un scriitor cu cele mai multe referiri la vinurile Cotnariului, c i și un brav apărător al acestui meleag binecuvântat așa cum se poa te vedea dintr-un articol publicat în ziarul Curentul la rubric a Politi ca vinului, ce-l reproducem în întregime: COTNARUL, DOMNUL CIOCULESCU ȘI LITERATURA De la primul
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
să vorbească singur. Cine vrea sa se edifice, n-are decât să-l citească. Căci, în definitiv, Șerban, Cioculescule, aș fi preferat să mi ataci francamente literatura, decât să mă bănuieșt i că aș fi în stare să șuguiesc pe seama Cotnariului, fala pivniței domnești a marelui Ștefan-Voievod. IONEL TEODOREANU (n. 6 ianuarie 1897 la Iași - d.3 februarie 1 954, Bu curești) Este un romancier și avocat român interbelic, cunoscut mai ales pentru scrierile sale evocatoare ale copilăriei și adolescenței. în
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
1 954, Bu curești) Este un romancier și avocat român interbelic, cunoscut mai ales pentru scrierile sale evocatoare ale copilăriei și adolescenței. în lucrarea sa „Masa umbrelor” surprinde și o imagine de la o cârciumă unde se distribuia renumitul vin de Cotnari cunoscut în toată țara. Iată-o: Dar unde-s cârciumile? Prietenul meu Manaș Canter (dus în lumea drepților) ținea crâșma pe Lozonski, în dulce Târgul Ieșiului, lângă feredeul turcesc (baia de aburi). - Dreg cu vin pe cei care au scăpat
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Autor de texte incisive, dar și lucid ludice. Umor de bună calitate, spirit parodic, analize subtile, anecdotică de sorginte junimistă, „coțcării seducătoare” (L ucian Va siliu). Și în rezumat, prezent cu un dialog imaginar despre vinul de Cotnar, în „Podgoria Cotnari” (coordonator V.D.Cotea) Poetul și academicianul - Maestre, un vers despre Cotnar îi spuse academicianul - te știu că ai la rime har... - Magistre și mata ai gust... - Eu, ca pe vremuri le degust Poemele lui Turtureanu... - Magistre (s-a simțit flatat
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
vadă versul cum mi-l port! - Dar Busuioacă de Moldova care să-ți unduiască slova precum în ce și pre pământ să prindă îngerii cuvânt?! - Știu eu, Magistre? Orice vin e bun dacă nu bei puțin și e adus de la Cotnari, din pivnițele cele mari pe unde a grăit cuvânt și Ștefan cel atât de Sfânt... - Dor mi-e și de-o Fetească plină de vervă cotnărească, dacă e frig, să mă-ncălzească, dacă e cald, să-mi dea răcori... - Și
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
pentru cărțile sale, tradus în limbi străine, prezent în antologii, absolvent al facultății de Filologie din Iași, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Nu rămâne în urma confraților săi în ale poeziei și-și moaie și el pana în Grasa de Cotnari. La Cotnari cetea Cotea la tropari prin hârtoape cu husari, pe sub nucii centenari La Cotnari, în hlamidă, în ițari cu butoaiele mai mari azi la trântă, cu tâlhari ne rosto- golim gregari. La Cotnari prin șpalieri răsari muză tu pentru
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
sale, tradus în limbi străine, prezent în antologii, absolvent al facultății de Filologie din Iași, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Nu rămâne în urma confraților săi în ale poeziei și-și moaie și el pana în Grasa de Cotnari. La Cotnari cetea Cotea la tropari prin hârtoape cu husari, pe sub nucii centenari La Cotnari, în hlamidă, în ițari cu butoaiele mai mari azi la trântă, cu tâlhari ne rosto- golim gregari. La Cotnari prin șpalieri răsari muză tu pentru serdari iubitori
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
din Iași, membru al Uniunii Scriitorilor din România. Nu rămâne în urma confraților săi în ale poeziei și-și moaie și el pana în Grasa de Cotnari. La Cotnari cetea Cotea la tropari prin hârtoape cu husari, pe sub nucii centenari La Cotnari, în hlamidă, în ițari cu butoaiele mai mari azi la trântă, cu tâlhari ne rosto- golim gregari. La Cotnari prin șpalieri răsari muză tu pentru serdari iubitori de arome tari... La Cotnari suntem hoinari - pecenegi, sarmați, avari - ba în zeghe
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și el pana în Grasa de Cotnari. La Cotnari cetea Cotea la tropari prin hârtoape cu husari, pe sub nucii centenari La Cotnari, în hlamidă, în ițari cu butoaiele mai mari azi la trântă, cu tâlhari ne rosto- golim gregari. La Cotnari prin șpalieri răsari muză tu pentru serdari iubitori de arome tari... La Cotnari suntem hoinari - pecenegi, sarmați, avari - ba în zeghe, ba-n șalvari, degustăm struguri impari, întomnați, noi robi și lari... FÂNTÂNARU PETRU (1867-1927) Profesor și epigramist. Elev la
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]