1,600 matches
-
însemnându-se aici cu cifra 7: „Crâșmă”, iar puțin mai la sud cu cifra 8: „Fântână”. Deci, între ceea ce localnicii numeau „deasupra dealului” și Herătău, mai aproape de această vale, în plin câmp, pe „Drumul Mare”, iată, în 1841, exista o crâșmă. Temerar crâșmarul, ori oamenii erau mai cumsecade atunci ? Cât privește drumurile din interiorul așezărilor sătești e necesar să se rețină că, până înainte de primul război mondial, ele reprezentau un fel de vestigiu istoric, în sensul că nu existau drumuri anume
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în condiția socială a vecinului și epitetul respectiv”. Cu alte cuvinte, locuitorii ce-și pierd statutul de răzeși, adică dreptul de a fi părtași egali sub aspect juridic la veniturile dobândite din structurile productive ale comunității (țarină, fânaț, imaș, pădure, crâșmă, vad de moară sau de pod peste apă etc.) devin vecini, cu obligațiile ce decurg din această stare de fapt, cea mai restrictivă dintre ele fiind aceea de a nu putea părăsi moșia pe care au locuit ca răzeși. După
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
primulul act nu scot nici un cuvint. În actul al treilea arată în principiu la fel ca în primul., dar capătă un aer ordinar de noi îmbogățiți. Spațiul O sală de mese dintr-un local, care are un aer undeva între crâșmă, birt și han țărănesc. Trecerea timpului a lăsat urme care se pot vedea mai ales în mobilier și amenajarea sălii. La stânga intrarea și tonomatul; în mijloc mesele, la dreapta, de-a lungul, tejgheaua. In acest fel se poate vedea și
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
C. Lehănceanu și alții care-și lucrau terenurile cu sătenii din cătunul Valea Iepei și din Satu Nou, care nu dețineau pământ. Deținători de mori au fost: Iorgu Lehănceanu, Costică Secară, Ion Zamfir, preotul Gheorghe Ciuche și Gheorghe Huțu. Dintre crâșmele și prăvăliile din sat amintim crâșma lui Ion Carp (unde se află în prezent stația meteorologică) și prăvăliile lui Vasile Zaharia și a lui Dumitru Lehănceanu (în Laz). În anul 1978, s-a construit un local nou pentru magazin, ce
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lucrau terenurile cu sătenii din cătunul Valea Iepei și din Satu Nou, care nu dețineau pământ. Deținători de mori au fost: Iorgu Lehănceanu, Costică Secară, Ion Zamfir, preotul Gheorghe Ciuche și Gheorghe Huțu. Dintre crâșmele și prăvăliile din sat amintim crâșma lui Ion Carp (unde se află în prezent stația meteorologică) și prăvăliile lui Vasile Zaharia și a lui Dumitru Lehănceanu (în Laz). În anul 1978, s-a construit un local nou pentru magazin, ce a fost bine aprovizionat cu mărfuri
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
creștinat. După botez urma o petrecere cu mâncăruri tradiționale, vin și lăutari, numită „cumătrie”. Cu această ocazie se fac daruri noului născut, constând în obiecte, îmbrăcăminte și bani. Pentru serviciile făcute, moașa era răsplătită cu bani, un prosop și o „crâșmă”, adică o bucată albă de stofă. Nașii de botez deveneau părinții spirituali ai copilului, fiind cumetri cu părinții acestuia. La prima scăldătoare a copilului, apa pentru scaldă era încălzită într-o oală de lut, ca să aibă copilul glasul bun
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de 428. Vița de vie se cultiva pe o suprafață de 253 ha, livezile de pruni ocupau 24,75 ha. Comerțul era practicat de către 6 oameni (din care 5 români și un evreu) cu 6 stabilimente comerciale (din care 4 crâșme). Contribuabilii plăteau dări în sumă de 10.843 lei și 46 bani. Din recensământul efectuat în anul 1912 rezultă că satul Oncești avea 92 de case, din care 6 nelocuite, 108 gospodării, 526 de locuitori, din care 274 bărbați și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în sat Și pe case s-au lăsat Dar nu au adus copii - Nici albi dar nici tuciurii - Ci-au adus necaz în Țară, Au adus boala bizară. Toți din sat se speriară... Moș Ion, mai supărat, A plecat la crâșmă-n sat, El și cu baba Ilinca Au băut toată palinca. De-or simți că vine iară Gripa aviară, Pentr-o biată de găină Toată votca o termină. Fără a fi întrebat, Petruș Andrei, sărbătoritul, ne spune care fel de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
dea cu ciomagul ! El își îndeplinea rol de eminență cenușie care, atât cât l-am văzut, nu se exprima echivoc. Până la urmă se făcea simpatic și plăcut acceptat în mai toate mediile, fără să fie om de lume sau de crâșmă. Mi s-a părut un intelectual rafinat. 3. CU PRIM-MINIȘTRI, la sfat ! Contează că toți cei 14 de care vorbesc au fost în bătaia puștii (camerei) mele ! Că au răspuns întrebărilor mele în amărâtele noastre de studiouri sau pe
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
tot o apă și-un pământ: săraci și comozi (ca să nu zic puturoși). Satul ar trebui să fie înstărit considerând pășunea aproape, 289 pământ (slab) pentru cultură, păduri apropiate... dar pământurile-s nelucrate, și-s multe sfaturi de taină prin crâșme ! Când ne-au văzut cu aparatul de filmat unii își sugeau mai abitir berea. Câțiva copii însă ne-au impresionat cu dorința lor de învățătură. Alți câțiva tineri înfruntau (din vorbe) pe polițiști tocmai pentru a demonstra că sărăcia-i
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ce dădea Veronicăi, atunci când cânta, "un farmec nelămurit, de care nu se putea desprinde". Motivația "atracției" erotice e, după cum remarcăm, tipic lovinesciană. Dar când muzica încetează și vraja se destramă, Eminescu, dezamăgit, caută să rămână singur, înfundându-se într-o crâșmă ca să uite "imaginea femeii viclene și senzuale". De altfel, "încă de atunci, chiar în prezența ei, simțise nevoia de a o îndepărta, pentru a o sculpta din nou în imaginație, așa cum o voia, ideală". Or, "idealul" feminin eminescian este, după cum
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
poveste a lui, aceasta nu are început, sau nici nu l-am știut eu vreodată, a sosit în sat la noi într-o seară cu vreo doi ani înaintea războiului. A intrat seara, pe când vitele se întorceau de pe deal, în crâșma lui Murgoci, de pe ulița mare a satului. Eram și eu acolo, nu că aș fi fost un obișnuit al cârciumii, ci fiindcă îmi plăceau glumele bătrânului Murgoci, un tip foarte ager la minte și la măsurat țuica. Avea pentru mine
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
încât moartea a venit la el într-un mod complicat, parcă de teama de a nu fi învinsă. Și atât de mult iubea Spitalul "Socola", încât i se potrivește numai versul lui Esenin: "am iubit pe..., spune Esenin, cum iubește crâșma un bețiv". Uneori, mi se pare că acest om își face de cap, cum îi era obiceiul de a face ceea ce vrea, își face de cap umblând noaptea prin grădinile Socolei ca o stafie. Despre el nu se poate vorbi
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Dorohoi. Tutunul îl aducea Miluță Pavel, un coleg cu un an mai mare, de la prăvălia din satul Ghilia, contra unui comision exprimat într-un număr de țigări. Când era învoire generală, cei mai teribiliști dintre noi intrau și într-o crâșmă murdară și puturoasă, în care, la mese șubrede și slinoase, beam niște vin oțetit și îndoit cu apă care ne provoca dureri de cap, tratabile doar cu miraculosul purgativ al madamei Georgescu. Întotdeauna eram obsedați de teama de a nu
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
de vedere securitar, așteptăm totul de la NATO, deci am schimbat radical și armata și sistemul de alianțe și chiar, mai nuanțat, serviciile secrete. Din punct de vedere moral, societatea s-a polarizat, la aceleași ore fiind pline și bisericile și crîșmele. După o creștere inițială puternică, încrederea în Biserică a început să scadă în mod relativ, datorită ritualismului interesat și degradării moravurilor. Politic, am beneficiat de puține personalități verita bile, sistemul fiind viciat ab initio, iar clasa politică și administrația devenind
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
ei candidează și sunt angrenați într-o crîncenă bătălie politică. Vă dați seama ce e acolo? Apoi, am putut admira îndelung "bătălia" de la Ștefănești dintre Gigi Becali și Adrian Copilul Minune. Nu mai amintesc de cazurile de omoruri, înjunghieri prin crîșme ș. a. din recenta campanie electorală. Oamenii așteaptă totul de la politic. E prea multă patimă, mai ceva ca la 6 din 49. Mici, mitici, bambilici. Sunt orașe ce par să-și fi găsit la timp primarul potrivit, precum Timișoara, Sibiu, Cluj
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
dregătorii, să-și facă sindicate, în timp ce sectele și alte formule parareligioase dau năvală. Biseri-ca e cu noi. Taman ce ne-au vizitat Iașiul scientologii, fără Tom Cruise e adevărat, însă tot fă-ceau un masaj moca. Duminica dimineața și bisericile și crîșmele sunt pline în măsură egală, de nu mai știu cerșetorii cum să se împartă. Cîte-un nebun cu barba sură și cu Biblia sub braț blastămă prin piețe și promite vindecări miraculoase. Peste tot sunt cursuri de reiki, yoga, kara-te, zen
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
Apoi, unde este demnitatea funcției dvs. (cu omul ne-am lămurit)? Ce faceți acum? Plîngeți la căpătîiul "bietei țărișoare", cum o fă-ceați, tot în direct, la căpătîiul lui "dragă Stolo"? Scutiți-ne, lăsați-ne, doar nu s-au închis toate crîșmele prin București. Apoi, țara vă va da o pensie frumoasă și o vilă de lux, gospodina Elena Udrea vă poate aproviziona cu prăjituri, hotărî-tul domn Boc vă rămîne, oricum, ordonanță, si-nistrul domn Pogea vă poate ține evidențele, așa că lăsați-ne
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
iunie 1844 îl arată pe socrul său, Vasile Iurașcu, la Corni, ca vechil al Epitropiei casei răposatul postelnic Iancu Cananou, iar arbitrul, din partea Epitropiei acelei case, era ginerele său, Mihalache Mavrodin 14. La 8 decembrie 1844, Gh. Eminovici cumpără o crîșmă, în tîrgul vitelor din Botoșani, de la Ierihăm Zeilicovici, cu prețul de 70 de galbeni, pe care-i achită deplin 15. În aceeași lună, la 21 decembrie 1844, căminăreasa Ralu Eminovici cumpără de veci, pe numele său, o parte din moșia
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și-l scotea din minte pe bădica, să facă gioc. Îi plăcea să vadă lumea veselă și să grăiască tot vorbe de-a noastre. El da țidulă pentru rachiu. Aveau ei un crîșmar, Șmil, cu care se înțelegea, în ascuns. Crîșma era într-un bordei, colo peste gard, cam unde-i ocolul gițeilor. Cîntau trei ursari: doi cu cobza și unul cu scripca. Ehei, da ce cîntare cîntau, săracii! Ieșea și conu Gheorghieș să vadă. O scotea și pe oloaga aceea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
putere (2); recunoaștere (2); sincer (2); ție (2); voie (2); vouă (2); admirabil; albastru; amăgire; amărăciune; ani; apă; bar; beție; binemeritată; botez; bravo; Brîncuși; bună; bunăstare; bune; cadou; cafea; cavaler; Ceaușescu; cheltuială; cimitir; cinstit; cititorul; cîine; complicat; de copil; coroană; crîșmă; cruță; culoare; cuminte; curaj; cuvînt; a da; dare; datorie; dăruiești; demn; devotați; dezonoare; distracție; dormi; eu; face; fală; falsitate; fată; favoare; fără; feciorie; felicitare; fidel; fini; formare; fraternitate; frumos; grație; hoție; hrană; hrănire; ideal; inteligență; invitație; încredere; încununare; înstărit; întîmplare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vîjîie focul, atunci te vorbește cineva de rău; să iei sare, să arunci în foc, că-i dai în ochi aceluia care te vorbește. Cînd huiește tăciunele în foc, are să fie sfadă în casă și trebuie să le strîgi: „La crîșmă!“ Focul cînd fîsîie, se face ceartă în casă. Cînd focul vîjîie și huiește, te vei sfădi cu cineva. Dacă se face foc în cuptor și se aprind funinginii din horn, apoi se zice că va urma sfadă în casă. Cînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a se cotorosi de gîndaci trebuie a afuma în casă cu piele găsită. De a scăpa de gîndaci din casă, se crede că trebuie a lua nouă din ei și a-i duce la răspîntie de drum sau într-o crîșmă sau moară, unde să li se dea drumul, însă așa ca să nu vadă nimeni. Se aruncă gunoiul de gîndaci de mătase în drum ca, călcînd oamenii pe el, să se facă firele lungi cît drumul. Dacă te mușcă dintr-odată
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
drugii un ou de găină. La Vremea de Apoi, poporul are credință că pe la toate vadurile vor fi mori și pe la toate ră spîntiile vor fi cîrciumi. Oamenii de aici spun că așa au auzit din bătrîni: cînd vor fi crîșme pe la toate răspîntiile, cînd moșnegii vor lua în căsătorie fete și flăcăii, babe, și cînd se vor face arături împrejurul satului, atunci va fi Vremea de Apoi. Vultur Cînd zboară vulturii lin, are să se schimbe vremea. Zăbală Dacă are cineva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ceva, trafic cu vreo chestie sau ceva de genul. Aveau în spate mafioți care le coordonau activitatea. Cînd unul atingea o anumită vîrstă sau făcea ceva ieșit din comun, era primit într-o familie mafiotă. Atunci își muta sediul în crîșma cu păcănelele. Mai era pînă să aibă propria vilă și mașină luxoasă și propria armată de oameni. Cîțiva pași pe care Radu încă nu-i dibuise. După cîte se arăta prin filme, un cap de mafie are bani la greu
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]