3,021 matches
-
ce se cerea împărtășit cu mulțimea, mereu aflată în nevoie ... Unde apărea El, aerul se colora căpătând consistența unui dar - respirând, în preajma lui Isus, Iubirea Însăși - inima, înviorată, evada dincolo de porțile ferecate ale mărginirii, iar veșnicia își picura mireasma pe creștetele muritorilor ... Iubirea Însăși, obiectivată în spațiu al atingerii și al cuvântului care încurajează, transformă temerea în îndrăzneală, cenușa în flacără; femeia bolnavă de doisprezece ani și-a propus să intre în acest spațiu al iubirii vindecătoare și să participe “înfricoșată
SPATII ALE IUBIRII de TITIANA DUMITRANA în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342405_a_343734]
-
o casă de cumpărat. Văzură multe proprietăți frumoase. De bani nu se plângeau, deoarece amândoi aveau destui, Panait cu suma luată de la asigurare, iar Tom cu cea primită de pe urma pensionării. Cel mai mult le plăcuseră o casă ciudată... situată pe creștetul văii care se deschidea spre Tamarama Beach și pe care o cumpărară în grabă. Locul, semăna cu o prapastie sălbatică, acoperită cu vegetație luxuriantă și cu ieșire ușor accesibilă la drumul principal care ducea spre mijocul orașului. În partea opusă
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > SUPRAVIEȚUIND CREȘTERII Autor: Titiana Dumitrana Publicat în: Ediția nr. 242 din 30 august 2011 Toate Articolele Autorului Supraviețuind creșterii Adierea duioasă a vântului de seară picură stropi de înțelepciune peste creștetul celor ce așteaptă, cu mâna întinsă a recunoștință, roua cerului. Frământarea lui Nicodim crește cu fiecare ceas care-l mai desparte de căderea nopții. Își ia inima-n dinți și pornește, fără să-l vadă nimeni, spre locul unde-L
SUPRAVIEŢUIND CREŞTERII de TITIANA DUMITRANA în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/342430_a_343759]
-
este învingătorul! Nu e drept ce spun? De aceea m-am gândit, într-o străfulgerare a minții, să aduc lucrurile în firescul lor. Am înălțat brusc pușca în aer și am tras... Coclaurile au tresărit, trimițând vuietul puștii dintr-un creștet de deal în celălalt. Moșu Klesch, spre care mi-am îndreptat dintâi privirea, își dăduse de sperietură cu tot cu scăunel pe spate. Țapu, de la sine înțeles, dispăruse, ca și cum niciodată nu s-ar fi aflat în fața ochilor noștri. Apoi am stat locului
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
special, un ochi magic pentru aceasta. Faptul că vrea să alerge „pe apa lumii”, să urce pe nori, să se înece în cerul albastru, nu mai sunt fapte menite să ne uimească. Poetul poate orice. Chiar și să umble cu creștetul în lună, s-au văzut mii de cazuri. Pentru Ana Maria norii sunt instalați „în scaune cu rotile/ pe treptele Ateneului” și „stau pe prispa cerului/ în ședință pe comisii” (Agenda copilului pentru nu știu cât timp). Și dacă n-a convins
O PASĂRE MĂIASTRĂ. RECENZIE LA CREBELĂARTEA ANEI MARIA GÎBU CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342518_a_343847]
-
aproape tot timpul. Vasile nu a lăsat‑o să mai vină la colectiv, la muncă. Fericit și mândru nevoie mare că e tatăl a doi „flăcăi sănătoși și frumoși”, precum se lăuda cu orice ocazie, și‑a împins pălăria sus pe creștetul capului și a hotărât, plin de importanță: - Până se ridică și el pe picioarele lui, stai acasă să‑l crești, nevastă! Avem tot ce ne trebuie. Dă‑le naiba de zile‑muncă! În timpul ăsta te ocupi doar de casă, de
CHEMAREA DESTINULUI (11) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342565_a_343894]
-
Odată, aflat la București pentru a participa la o sesiune academică, poetul a intrat într-o frizerie, spre a se bărbieri și a-și ajusta puțin podoaba capilară, pe care i-o știm abundând mai mult pe ceafă, decât pe creștet. Frizeria îi folosea și ca reper pentru întâlnirea cu Adrian Păunescu, confratele său bucureștean, care urma a-l prelua de aici, spre a-l conduce la Academie. În timp ce-i modela buclele rarefiate, frizerul i se confesă poetului asupra dezamăgirii lui
CUM BARBA LUI ADRIAN PĂUNESCU L-A SPRIJINIT, ÎNTR-O POTICNIRE, PE GRIGORE VIERU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1870 din 13 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342616_a_343945]
-
Fiindcă arhiereul Legii vechi era conducător al poporului, trebuia ca acela care devenea capul tuturor să aibă puterea sa pe cap (căci ca putere absolută este insuportabilă, dar având pusă pe ea semnul stăpânirii este sub lege); deci poruncește ca creștetul lui să nu fie gol, ci acoperit; pentru ca să învețe capul poporului că și el are un cap. De aceea și în Biserică la hirotoniile arhiereilor li se pune pe cap Evanghelia lui Iisus Hristos, ca să învețe cel hirotonit adevărata a
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
uit fără să vreau la Leila. Chircită de durere ,stă jos ,cu botul între labe ,așteptând ca cineva să îi ofere alinare. Suntem atât de egoiști,încât considerăm adesea că suferința unui câine nu are importanță. O mângâi încet pe creștet și îmi răspunde lingându-mi piciorul pe care se culcase. - Domnul Ionescu ? Vocea medicului ne readuce din nou ,la viața noastră cea de toate zilele. - Eu sunt,sare ca ars de lângă mine ,înțelegând că așteptarea a luat în fine,un
RECOMPENSA de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341607_a_342936]
-
au văzut copiii din sat cum era îmbrăcat, aproape să nu-l recunoască. Ajuns la școală, arăta ca un adevărat elev. Surpriza cea mare a fost aceea că moș Lică l-a așteptat la poarta școlii, l-a mângâiat pe creștetul său tuns periuță, cum se purta și Grapă. Beldie a rămas trist deodată, iar moș Lică și-a dat seama de situația prin care trecuse băiatul. La un moment dat a sunat clopoțelul și au început să iasă din cancelaria
BELDIE ÎNCEPE ŞCOALA... de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 391 din 26 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340650_a_341979]
-
fie!..se scuza cu tremur în glas șeful, în fața celorlalți. Și așa s-a pomenit Mototolea mare șomer, cu două sute de milioane în cont. Când a aflat madam Firuța ce ispravă a făcut scumpul ei bărbățel, l-a pupat în creștet, pe chelie: așa, Tricuță! Fii și tu o dată bărbat! Se vedea clar că e mulțumită. Că așa-i spunea când era mulțumită de el: Tricuță. Chiar când făceau dragoste (este adevărat, cam rar...). Însă, când venea seara cu ochii lucind
FRAGM.1- NUVELA CHIOŞCARII de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341108_a_342437]
-
alte insulițe-stânci, iar de la patru încep după-amiezile interesante cu homerizanți sau plicticoase cu haiduci neogreci. La șase ne îmbarcăm pe copaie și plecăm în Chios pentru dezmățul de obște: batem insula în lung și-n lat și de la poale până-n creștet. Avem parte de sate fortificate de groaza turcilor, un fel de construcție continuă de câteva hectare cu străzi-tuneluri, de satele producătorilor de retsina și de mastic, de satele uscătorilor de roșii, de piatra bătrânului bard orb care ne încântă diminețile
„Sorosul” meu: un miliardar grec m-a dus trei ani la rând pe o insulă minunată să citesc texte vechi () [Corola-blog/BlogPost/337967_a_339296]
-
uiți prin mașină, încercând să îți dai seama ce ai putea transforma în armă de apărare. Unde să fugi? De cine să fugi mai întâi? De bătrânelul de lângă cu un rictus ce aduce vag cu un zâmbet și al cărui creștet e tăiat precum un pepene copt din care iese un piton? De omul verde din retrovizor, care se topește și topește tot ce atinge, inclusiv motocicleta pe care o călărește? Verdeeee! Demarezi în trombă, evitând în ultimul moment un microbuz
Când te urci la volan încetezi să mai fii om () [Corola-blog/BlogPost/338023_a_339352]
-
tata. Moșul suflă greu. Mă întreb cât poate fi de bătrân. Nu i se văd decât ochii și, foarte puțin, buzele. De sub blana lungă îi ies degete noduroase, crăpate de ger. În rest e tot blană, o lână lungă, din creștet până la opinci. E un omuleț, dar nu e om. Nu are haine; lâna crește pe el așa cum am văzut că crește pe oi. La el, în munții cerului, toți Moșii sunt la fel. Moși adevărați, nu oameni mascați, cu haine
Duhul lui Moș Crăciun. Aveam 10 ani când l-am văzut ultima dată () [Corola-blog/BlogPost/337869_a_339198]
-
din ce în ce mai virtuoasă, mai iscusită. Cu cât cânta mai mult, cu atât notele sale erau mai aproape de perfecțiune. Timpul îi șlefuise notele, îi ascuțise simțurile, o transformaseră într-o pasăre măiastră. Când vioara cânta ... totul în jur devenea armonie. Se cutremurau creștetele ninse ale uriașilor de piatră. Își jeleau neputința ale codrului frunze, ce se visau notele vii ale viorii fermecate. Se desprindeau apoi cu emoție, din ramurile vieții, anesteziate de minunatele cântece. Copacii își începeau dansul suav în bătaia vântului, fermecați
LUMINA ARMONIEI (ESEU) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 132 din 12 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344284_a_345613]
-
fie un mare preot, iar el a fost. După trei ani l-a vizitat în închisoare pe cel care voia să-l ucidă, și s-a rugat pentru el. Nădăjduiesc să nu-și fi pus mâinile în Numele Domnului pe un creștet criminal și păgân. Efectul unui asemenea gest necugetat ar fi măcar asemănător cu a unei maladii Parkinson, de nu mai rău. Nici sovietelor proletare care l-au năimit pe turc să-l omoare nu le-a purtat dușmănie și nici
OM AL VREMII LUI de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344244_a_345573]
-
de eroi Oare nu putem și noi Să fim OAMENI fiecare? TATĂLUI MEU E ziua Sfântului tău nume Și-n zori ți-am sărutat icoana, TATĂ! Mă simt stingher-acum în astă lume Când nu-ți mai simt privirea-ngândurată. Pe creștet, tu ades mă mângâiai Și ochii-ți plini de lacrimi de iubire Mă-mbărbătau în serile de mai Când număram trifoii...ce dulce amăgire. Revăd tabloul sacru al bunătății tale Cu drag, în poarta casei de sub munți Mă așteptai cu
POEME TRISTE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 137 din 17 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344302_a_345631]
-
cum lasă frica să trezească nervurile frunzelor. trecutul nu doarme, nu e mort. își destinde toamna arcurile iar în mine, ruginește spre renaștere depresia. o privesc, mă privesc și râd. mă ridică o palmă deasupra pământului. îi simt palma pe creștet iar timpanele devin perne grele în care aerul mimează acțiunea . lovește în ritmul inimii, ochii. orbită de nimic, ridic tălpile spre palme. mișcare inversată . recunosc. am umor. gâdil centrul lor. aud firul de praf... între cadranul ceasului și rotița principală
CEAS VECHI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 634 din 25 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343856_a_345185]
-
copilul din apă, i se părură tatălui ore întregi. Îl ridicase din bazin vânăt, tremurând din toate încheieturile și scâncind ca un pisoi abia fătat. Neștiind cum ajunsese acasă cu copilul, Marian se certase cu Silvia. Acum, privind mogâldeața cu creștet de rechin,alături de colegii lui, își aminti fiecare cuvânt pe care i-l scuipase nevestei în față. - După ce că abia ai fost în stare să faci un copil, acum vrei să-l omori și pe acesta? Ia-ți gândul de la sport
CAMPIONUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344012_a_345341]
-
îmbâcsit din balon, atunci când băiatul urcase singur, tremurând, pe marginea bazinului. Silvia avusese dreptate, iar faptul că recunoștea asta nu reușea acum să-i știrbească orgoliul. Lângă el, copilul strânse la piept prima diplomă din viața lui. Îl sărută pe creștet și îi șopti cu toată convingerea: - Ești un campion! Referință Bibliografică: CAMPIONUL / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1666, Anul V, 24 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
CAMPIONUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344012_a_345341]
-
în vedere Extremul Orient, mai exact China, arie geografică unde metoda se practică împreună cu acupunctura. Cu precizarea din capul locului că, spre deosebire de acupunctură, reflexoterapia este totalmente neinvazivă! Esența acestei uluitoare metode terapeutice este eminamente energetică (corpul omenesc este traversat din creștet până la tălpile picioarelor de zece meridiane energetice - cinci pe partea dreaptă, alte cinci pe stânga), metoda de lucru constând din eliminarea durerii apărute datorită punctelor de disfuncționalitate sau efectivă întrerupere a fluxului energetic de pe meridiane. Sigur că pentru atenuarea sau
AL TREILEA INTERVIU CU DOCTORUL CORIOLAN DRAGOMIR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342752_a_344081]
-
Articolele Autorului Într-o după-amiază mohorâtă de toamnă târzie mă întorceam de la muncă, îngândurat și trist, pe aceeași imuabilă alee din același imuabil parc, printre aceiași imuabili castani, iar o frunză desprinsă de undeva de sus mi-a căzut pe creștetul capului, mi s-a prelins pe frunte, apoi pe umăr și s-a pierdut tăcută printre urmele pașilor mei și mai tăcuți. Când am ajuns acasă și-am dat întâmplător cu ochii de aceeași imuabilă icoană de pe același imuabil perete
RUGĂCIUNE IV de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342821_a_344150]
-
de mama, până la intersecția cu strada David Ferenc. Acolo, autobasculanta vira la stânga, trecea podul de peste Canalul Morii, fiind apoi înghițită de traficul Pieței Mihai Viteazul. Precum era obiceiul timpului, persoanele mature - colegi sau cunoștințe de ale părinților - mă mângâiau pe creștet și mă chestionau mereu, la întâlnirile ocazionale, cu un zâmbet binevoitor, întins pe față: „Băiețaș, ce vrei tu să te faci, când vei fi mare?”. Eu răspundeam, mândru și invariabil, de fiecare dată: „Șofer pe mașina de gunoi!” Ioan CIORCA
VISUL COPILĂRIEI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343310_a_344639]
-
dar nu știu unde . La ei scrisorile n-ajung . La telefon nu pot răspunde... Dar mama, tot săraca mamă Mi se arată-n vis icoană . Icoană făcătoare de minuni Ce risipește îndoieli Și arde cuibul de minciuni . Îmi pune mâna-ncet pe creștet, Cu ochii ficși mă tot privește... Se bucură că și acolo Cu toți copiii se mândrește . Dar visul s-a sfârșit prea iute, N-a fost timp vorbe multe . Nedumirit peste măsură M-am trezit cu dor de mumă Și-
UNDE SĂ TE GĂSESC, MAMĂ.? POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343471_a_344800]
-
Vrei să mă superi? - Nu, de ce aș face asta? Mie îmi place prezența ta și mă simt bine cu tine. Tu? - Din cauza asta tremur. De emoție, nu de rușine. Nu crezi? Ștefan o strânse în brațe și o sărută pe creștet. Dalia se plie pe trupul său ca un maieu subțire, pe un corp umed, abia ieșit din baie. Era lipită complet, ca o ventuză. Era inertă. Nu se mai putea mișca. I se blocase toți nervii. A trebuit să o
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]