1,251 matches
-
prohab ca să le constate inocența. Pocea întotdeauna numele, zicându-i, de pildă, șpanchiului Cozmanciuc, Cosmiciuc. Mister Motu - Astărostoaie - era cel mai plin de ticuri profesor: privea prin ochelari în sus și își sugea buza până când bărbia i se strângea în creți mărunți, ca un fund de găină după ceși leapădă găinațul. Fără studii era Alexandru Socoleanu - Sașa -, simpatic și deștept, nepotul unui celebru director, Gheorghe Mazăre. Folosit la cârpitul golurilor didactice, Sașa preda de toate, permanent având câte o dirigenție. Se
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
anii 1951-1953 câteva comentarii ar fi necesare. Iscălită „Ștrulică”, prima scrisoare 1 datează din 23 septembrie 1951. Coleg de clasă la „Nicu Gane”, Ștrul Ștrulovici era fiul unui croitor din Fălticeni. Roșcovan și pistruiat, băiatul avea ochii verzi și părul creț; se remarca printr-un pronunțat accent idiș. În mai, înainte de a încheia anul școlar, a emigrat în Israel - primul dintre colegii evrei de la Fălticeni. Din scrisoare reiese că s-a stabilit la Jafa unde învață limba ivrit (ebraica) și dorește
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
expediat de comuniști într-o școală periferică, pare-se profesională. Ca să-și câștige pâinea, predase și în mediul rural. Vioiciunea sa nu era compatibilă cu rigiditatea ipocrită a celor ce se aflau în fruntea învățământului ieșean. Mic, negricios, cu părul creț, profesorul avea o față atât de mobilă încât școlarii mai impertinenți se simțeau îndemnați să se strâmbe la dânsa. Domnul Papastopol îi trata cu o ironie care, la insistența mai bufonă a unei belele de elev, se transforma în reacție
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
69, cînd primele Dacii au fost expediate de la fabrica din Colibași direct la defilarea de 23 August, Dobrin califica România la Mondialul din Mexic, americanii ajungeau pe Lună, iar Hagi, la patru ani, probabil că recita suav „Cățeluș cu părul creț“. De atunci încoace, Dacia a fost de toate. Mașină de prim-secretar, săgeata rapidă cu care Sergiu Nicolaescu, pe post de maior de Miliție, alerga infractorii pe străzi, Salvare dotată corespunzător cu targă, Papuc de cărat varză și betoane, taxi
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Milenei se face abuz de monstruos și lugubru. Abia Golia cuprinde câteva interesante colori grotești pe tema unui azil de bătrâne, supravegheat de un Quasimodo ghebos, "spîn și palid ca scopiții", cu "mască morbid mongolică, dominată de o frunte țuguiată, creață", cu mâini ca niște "lăbuțe de liliac", la picioare "cu tocuri femeiești, din cale-afară de înalte". Aci sunt plafoane cu belciuge sinistre și clopoțelul are răsunetul "acelor clopote care vestesc în Evul mediu trecerea leproșilor". În majoritatea romanelor se descoperă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Vizită etc. se știe cu câtă antipatie zugrăvește Caragiale pe copii, pe mame, raporturile dintre copii și mame - din clasele ce formează "mahalaua". Acum iată începutul nuvelei Păcat: " Un băietan voinic - barba de-abia-i mijește, și sub căciula de oaie părul creț și des... și niște ochi blânzi - și mintos tânăr. Când a plecat de-acasă să meargă la București, p-atîția ani în școli, mama lui - de treabă femeie! - l-a sărutat de-atîtea ori, i-a potrivit părul, i-a netezit căciula
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sunt obligatorii! Se acordă 10 puncte din oficiu. Timp de lucru: 1 oră Citește cu atenție textul următor și răspunde cerințelor mai jos formulate: „O văz, ca prin vis. O văz limpede, așa cum era. Naltă, uscățivă, cu părul alb și creț, cu ochii căprui, cu gura strânsă și cu buza de sus crestată în dinți de pieptene, de la nas în jos. Ne duceam la umbra dudului din fundul grădinii. Ea își înfigea furca și caierul de in în brâu și începea
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
salcâmi o ploaie de miresme. Bunicul stă pe prispă. Se gândește. La ce se gândește? La nimic. Enumeră florile care cad. Se uită-n fundul grădinii. Se scarpină-n cap. Iar enumeră florile scuturate de adiere. Pletele lui albe și crețe parcă sunt niște ciorchini de flori albe; sprâncenele, mustățile, barba... peste toate au nins anii mulți și grei. Numai ochii bunicului au rămas ca odinioară: blânzi și mângâietori. Cine trânti poarta? - Credeam că s-a umflat vântul... o, bată-vă
50 DE TESTE ?N VEDEREA ADMITERII ?N CLASA a V-a by S?ndica Bizim, Dorel Luchian, Larisa T?rzianu, Viorica Dobre ,Geanina Honceriu, Manuela Mih?escu ,Lumini?a Agache ,Marilena Roman ,L?cr?mioara Isai, Violeta Gale? () [Corola-publishinghouse/Science/83886_a_85211]
-
7. Apoi am trecut francamente în tabăra liceenilor liberali, către care mă atrăgea întreaga mea fire. Un amănunt: treceam pe stradă în tovărășia unui coleg, când, iată că ne încrucișează un bărbat de statură de mijloc, cu părul și barba crețe și cărunte. O figură caldă, deschisă și atrăgătoare, un ochi care zâmbea și intra în suflete. Colegul meu îmi spune: „Uite, ăsta e Brătianu“. Am rămas cu chipul lui în cap și n-am mai ezitat. Eram liberal. Cu câtă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de la circ zburaseră! Doar câteva călcâie în fugă și atât. Rămăsesem în fața baionetelor numai noi, vreo zece, comitetul studenților. Dar un iuruș izbucnește din localul Primăriei, un nesfârșit număr de bătăuși, toți mitocani tineri, sprinteni și voinici, toți cu pantalonii creți, anul 1875 253 31. În Piața Mare, Piața Unirii de astăzi. Pentru a ajunge în Piața Ghica grupul manifestanților, venind dinspre Calea Mogoșoaiei, „cotise“ de pe strada Carol (Franceză) la dreapta pe strada Căldărari, și nu la stânga, cum notează greșit Bacalbașa
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Piața Unirii de astăzi. Pentru a ajunge în Piața Ghica grupul manifestanților, venind dinspre Calea Mogoșoaiei, „cotise“ de pe strada Carol (Franceză) la dreapta pe strada Căldărari, și nu la stânga, cum notează greșit Bacalbașa. 32. „Mahalagiu“ bucureștean, numit așa după pantalonii creți din stofă de șiac gros pe care îi purta. toți purtând câte o ghioagă în mână, se revarsă afară, urcă scările parapetului și se reped asupra mulțimii. Dincă Puțureanu este aruncat jos. Omul luptă ca un leu și domină cu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Dacă a fost rezistență și oarecare manifestație de bărbăție, acestea n-au venit decât din partea agenților și a câtorva studenți. În sfârșit mă văd singur în fața halei și a balconului Primăriei. Un bătăuș, om matur, acesta era agent, nu pantalon creț, trece pe lângă mine și-mi spune răstit: — Haidi, pleacă de aci mai repede! Nu era răutate în vorba omului, parcă era mai mult solicitudine, văzân du-mă atât de tânăr. N-aveam decât 18 ani. Dar eu nu-mi văd
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
întotdeauna regimul lui Popa Tache. Prin anul 1884 l-am cunoscut și eu. Era un om de o statură herculeană. Rar am văzut un român cu o asemenea construcție atletică. 'Nalt, spătos, cu gâtul taurului, fălcos, cu părul și barba creață, de altfel nu urât bărbat și nici antipatic, avea o înfățișare de masivitate care impunea. Înțelegeai că te afli în fața forței. Când l-am cunoscut, deși avea aproape de 70 de ani, era ca un trunchi. Părea etern. Dacă omul acesta
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
care-i reproșa tovarășului său de pahar, cu arătătorul dus la buze): „Pssst! Spui niște prostii originale!...” Am stat cam o oră la coadă la pîine. În spatele meu se afla un țigan orășenizat: fața smeadă, suptă, ochi negri, vioi, chică creață, ieșită la spate de sub căciula cu urechi suflecate, roase, a căror culoare trecea de la gri la roșietic. Cum se înainta foarte lent, mi-a debitat o mulțime de lucruri: despre „curcanii lui Plăcintă”, „ceva mai mici decît struții”, despre „Tovarășul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
calități morale și comportamentale - dreptatea, bunătatea, corectitudinea, generozitatea, răsplata binelui făcut. Personajele nu aparțin unui univers al închipuirilor, ele se aliniază, în perimetrul îngăduit de basm, legilor de conviețuire din realitatea zilnică. Din această categorie de lucrări fac parte Moața, Creața și Grasu la bal (1945), Cu Țăndărică spre mările Sudului, după Erick Kästner (1946), Mia, Lia și Cuțache (1947), Paznicul florilor (1955). Un alt capitol al literaturii scrise de D. îl reprezintă dramaturgia. Debutează cu o lucrare bine primită de
DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286863_a_288192]
-
de contemplarea uzurii și deteriorării în relația femeie-bărbat, unde se pot recunoaște înrâuriri venind dinspre Micul infern de Mircea Ștefănescu. Câteva dintre aceste piese au fost cuprinse, în 1971, în volumul Teatru. SCRIERI: Într-o gară mică, București, 1934; Moața, Creața și Grasu la bal, București, 1945; Cu Țăndărică spre mările Sudului, București, 1946; Una din noi e de prisos, București, 1946; O javră, un câine și un copil, București, 1947; Mia, Lia și Cuțache, București, 1947; Una din noi e
DRAGUSANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286863_a_288192]
-
cană de apă, lăsăm să fiarbă puțin, apoi adăugăm smântâna, usturoiul tocat și ouăle fierte tăiate în două, iar la final decorăm cu verdeață. OMLETA CU CIUPERCI Patru ouă, 100 gr. de ciuperci, sare, piper. Se servește cu salată verde creață cu ulei de măsline, sare, piper și oțet cidru. Ca decor, patru felii de cruton de pâine prăjită. Batem ouăle spumă, adăugând sarea, piperul, ciupercile, o prăjim pe ambele părți, o rulăm și servim pe platou cu salata și crutoanele
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
țin câteva minute în apă cu sare de lămâie, ca să nu-și schimbe culoarea, apoi se scurg de zeamă și se amestecă cu maioneză. După ce s-a dat gustul, se așează pe mijlocul farfuriei peste două frunze de salată verde creață și două frunze de andive. Se decorează cu floricele din roșii mici, apoi se servește ca garnitură la fripturi, rulade și terină din ficat de gâscă. SALATĂ DE ȚELINĂ ȘI MERE O țelină, 2 mere, o lingură de ulei, sare
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
o pastă omogenă cu care umplem ardeii. Ardeii umpluți se dau prin făină de grâu, apoi prin ou bătut și prin pesmet, după care se prăjesc ca șnițelele. Se servesc cu smântână pe deasupra. VĂRZĂRI COAPTE Doisprezece - paisprezece frunze de varză creață, 500 gr. de lapte acru, un vârf de cuțit de bicarbonat, drojdie cât o nucă, trei ouă, 600 gr. de făină de porumb, o legătură de ceapă verde tocată, o legătură de mărar tocat fin, 500 gr. de brânză frământată
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
haosul monetar inspirând la poezie atât pe cei din vechime, cât și cititorii de mai târziu: „Bagă mâna scoate punga,/ Scoate banii groși cu dunga./ Și păcatu și suștacu/ Să-l împărtășesc cu ortacu" (Alexe Viciu); sau „Busuioc de izmă creață/ A adus cumătra dar,/ Și pe buzele- nnegrite/ Pus-a Mura un creițar" (Octavian Goga). Prima monedă Națională În „Neamul moldovenilor" chiar și Miron Costin, cronicarul, menționa multitudinea monedelor din circulație, scrie Vasile Plăcintă în lucrarea citată: „Iar banul ce
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
există o cameră cu umbră și păpuși. N-avem voie înăuntru. Am tras însă într-o zi cu ochiul. Măștile stau atârnate pe pereți, o vrăjitoare râde într-un colț, un iepure se-ascunde după Cosânzeana. „Prichindel Știe-tot are părul creț ca un harap, dar nu-i harap. Are căciuliță roșie de pitic, dar nu-i pitic. Ochelari de bunic, dar nu-i bunic. E o păpușă. Are o haină de lână galbenă, cu năsturei verzi, mănuși tot verzi... ca două
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
treacă de la mine, doamnă, această sirenă, această.../ sînt unul din zeii păgîni fugiți de pe soclurile de nisip/ ale pomenirii albastre, zei prinși în vîrtejul jazului sughițat/ de harapii cu ochi albi, în frac ultramarin,/ jiletci drojdie de vin, cu perii creți și pomădați,- / prinși ca-n laț, prinși ca-n laț,/ sînt, iată-mă, precum ți-am spus, un zeu minor cu paiu-n gură,/ fără gînd ascuns, fără ură,/ pe acest istm de catran pe care a foxtrotat și Oedip/ cu
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
POPESCU-TĂRICEANU Contrasemnează: -------------- p. Ministrul justiției, Zsuzsanna Peter, secretar de stat p. Ministrul afacerilor externe, Răduța Dana Matache, secretar de stat Ministrul internelor și reformei administrative, Cristian David București, 5 martie 2008. Nr. 223. Anexa 1 1. Back Irina, fiica lui Creț Profil și Floare, născută la data de 23 august 1964 în localitatea Negrești-Oaș, județul Satu Mare, România, cu domiciliul actual în Austria, 2094 Drosendorf-Zissersdorf, Zissersdorf 112/1, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Negrești-Oaș, str. Tur nr.108, județul Satu Mare
HOTĂRÂRE nr. 223 din 5 martie 2008 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/195796_a_197125]
-
Delfin cu boț gros) - Phocoena phocoena (Marsuin, Porc de mare) PĂSĂRI GAVIIFORMES Gavidae - Gavia stellata (Fundac mic) - Gavia arctică (Fundac polar, Cufundac) - Gavia immer (Cufundac mare) PELECANIFORMES Phalacrocoracidae - Phalacrocorax pygmaeus (Cormoran mic) Pelecanidae - *Pelecanus onocrotalus (Pelican comun) - Pelecanus crispus (Pelican creț) CICONIFORMES Ardeidae - Botaurus stellaris (Bou de baltă, Buhai de baltă) - Ixobrychus minutus (Stârc pitic) - Nycticorax nycticorax (Stârc de noapte) - Ardeola ralloides (Stare galben) - Bubulcus ibis (Stârc de cireada) - Egretta garzetta (Egreta mică) - Egretta albă (Egreta mare) - Ardea purpurea (Stârc roșu
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizat��*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185533_a_186862]
-
Delfin cu boț gros) - Phocoena phocoena (Marsuin, Porc de mare) PĂSĂRI GAVIIFORMES Gavidae - Gavia stellata (Fundac mic) - Gavia arctică (Fundac polar, Cufundac) - Gavia immer (Cufundac mare) PELECANIFORMES Phalacrocoracidae - Phalacrocorax pygmaeus (Cormoran mic) Pelecanidae - *Pelecanus onocrotalus (Pelican comun) - Pelecanus crispus (Pelican creț) CICONIFORMES Ardeidae - Botaurus stellaris (Bou de baltă, Buhai de baltă) - Ixobrychus minutus (Stârc pitic) - Nycticorax nycticorax (Stârc de noapte) - Ardeola ralloides (Stare galben) - Bubulcus ibis (Stârc de cireada) - Egretta garzetta (Egreta mică) - Egretta albă (Egreta mare) - Ardea purpurea (Stârc roșu
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 236 din 24 noiembrie 2000 (*actualizată*) privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185534_a_186863]