8,264 matches
-
furase bani din casă. Dar era plauzibil, era un bețiv nenorocit. Și acum, cum reușise el să iasă din pușcărie? Ce nu știa Mariana era că gardianul, un veritabil colecționar de artă, primise în schimbul acestei fapte bune o oglindă de cristal încrustată cu pietre prețioase. Lângă nea Ovidiu venea sprinten nici mai mult nici mai puțin decât Romeo. Mariana fu cât pe ce să alunece în veceul pe care se înălțase la ferestruică. După ce-l întâlnise pe Mișu la Costinești, Mariana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
fiindcă ele există deja și nu trebuie inventate, or invenția reprezintă unica menire a artei. Petele de culoare cu capetele purtătoarelor lor deasupra apar ca niște pete imense de culoare - drept altceva nu poți să le iei - pe fundalul de cristal, iar bijuteriile sclipesc la suprafață, ca spuma pe valuri. Rainer cască gura din locul în care se află și care, firește, nu e strada, ci parcul. De fapt, chiar locul ăsta e destul de nefiresc, pentru că acest om stă de regulă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
frumusețe, despre care le povestește adesea colegilor de școală, fără să aibă nici un drept s‑o facă; pentru ca ei să‑l înțeleagă, Rainer descrie armonia sub forma mașinilor scumpe, a călătoriilor cu avionul, a părinților care se sărută și a cristalului strălucitor, lucruri care există la ei acasă, unde pot fi admirate. De fapt, armonia nu se poate cumpăra - fie că există în om, fie că nu există. Însă colegii de școală nu‑l cred. Hai, puștiule, trebuie să te cureți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
ieșit bine pe gură, că și regretă că le‑a spus. Fiindcă părinții se pregătesc deja să desființeze bariera de sticlă care‑i desparte de Sophie, luând poarta cu asalt. Lumea de afară amenință să invadeze cu brutalitate lumea de cristal din interior. Invalidul se aruncă înainte (ca ogarul asupra iepurelui), sprijinit în cârje, iar mama vine val‑vârtej în urma lui. Vor s‑o salute pe colegă și pe mama ei și să spună că se bucură de prietenia copiilor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
era un Chateau Latour din 1976, muzica era o piesă a lui Xavier Cugat, Miami Beach Rumba. Luaseră amândoi câte o jumătate dintr-o pastilă de ecstasy, apoi prizaseră cu grijă o cantitate infimă de cocaină, apoi au ars niște cristale de stupefiante procurate din Yokosuka. Vagabondul se excitase doar privind. Și-a dat repede seama că, decât să Încerce să o umilească pe fată depărtându-i cu forța picioarele, era mai excitant să o abandoneze legată de canapea și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
sau eliminau sânge odată cu fecalele, alții vomitau, sau alții Își scărpinau crustele sau furunculii. Pe scurt, toaletele alea de la Auschwitz erau pentru mine reprezentarea concretă a celei mai insuportabile terori, pe care numai un Château Latour 1976, cocaina columbiană, cu cristalele ei lucioase, de culoarea fildeșului, sau un traseu de golf atât de desăvârșit Încât Îți taie respirația pot să mă facă s-o uit, Înțelegi? Mie era traducătoare profesionistă și lua cursuri de pian și de balet modern. Era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Isus. Au raportat acest furt? Mi-am mai aprins o țigară. — Ați vrut să știți, zise Lange. — Nu, nu. Te rog, continuă. Ascult. — Weisthor a studiat runele, dintre care svastica este una dintre formele de bază. De fapt, formele de cristal, cum este piramida, sunt toate tipuri de rune, simboluri solare. De aici vine cuvântul „cristal“. — Nu mai spune. — Ei bine, la începutul anilor ’20, Weisthor a început să prezinte semne de schizofrenie paranoidă, crezându-se victimizat de către catolici, evrei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
zise Lange. — Nu, nu. Te rog, continuă. Ascult. — Weisthor a studiat runele, dintre care svastica este una dintre formele de bază. De fapt, formele de cristal, cum este piramida, sunt toate tipuri de rune, simboluri solare. De aici vine cuvântul „cristal“. — Nu mai spune. — Ei bine, la începutul anilor ’20, Weisthor a început să prezinte semne de schizofrenie paranoidă, crezându-se victimizat de către catolici, evrei și francmasoni. Asta a urmat morții fiului său, care a însemnat că șirul de înțelepți Wiligut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
vandalismul ocazional al câtorva puștani beți din SA. Cu acest prilej avusese loc o adevărată Walpurgisnacht a distrugerii. Peste tot era împrăștiată sticlă, ca bucățile unui uriaș puzzle sticlos, aruncat pe pământ de răbufnirea mânioasă a unui prost-dispus prinț de cristal. La doar câțiva metri de intrarea în blocul meu se aflau două magazine de haine, unde am văzut o urmă argintie, lungă, de melc, ridicându-se până deasupra unui manechin de croitorie, în timp ce pânza gigantică a unui păianjen amenința să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
pe jos spartă într-o sută de bucăți, oferind imagini împrăștiate cu mine însumi, care se sfărâmau și trosneau sub picior pe măsură ce îmi continuam drumul pe stradă. Pentru cei precum Weisthor și Rahn, care credeau într-o legătură simbolică între cristal și un Hristos german străvechi din care îi deriva numele, priveliștea trebuie să fi părut foarte incitantă. Dar pentru un geamgiu trebuie să fi părut o licență pentru a tipări bani și erau o grămadă de oameni afară, la privit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
joc, ca să joc, Danțul buf Cu reverențe Ori mecanice cadențe. Ah, ingrată, Energie degradată, Brută ce desfaci pripită Grupul simplu din orbită, Veneră, Inimă În undire minimă: Aphelic ( ) Perihelic ( ) Cojunctiv (dodo) Oponent (adio!) II Paj al Venerii, Oral Papagal! În cristalul tău negat, Spre acel fumegat Fra Mercur De pur augur, Peste îngeri, șerpi și rai Sună vechi: I-ro-la-hai, Mercur, astră aurită, Cu peri doi împodobită Lungi Cu pungi Pe bomba mare, Oarbă, de cercetătoare, O, Mercur, Frate pur Conceput din
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
Cu gândul - sprinten fulger viitor! Să-ți fie brațul spadă bătăioasă Și ochiul: disc lunar lunecător. FALDURI pentru William Wilson Somn mult, din plușuri. Vid în stal. Vegherea sticlei, drept cortină. Îndepărtat, ca-ntr-o odihnă Din membre limpezi, o cristal! Sub mături, fluturi și urîturi Mort - chipul meu, pe crengi de gâturi, Un glas din ceruri cere: - Dacă Ai face-oglinzile să tacă? Din somn, din stofă sar deștept, Smulg fierul scurt, îl duc la piept. La țărmul apelor de gală
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
te-aprindă; Student stufos, Bostonian, Cețoase Wilson William, Îți jur, ar face-o bună mină Spini șase-n pielea ta marină! (De șase ori, în ape grele Sting fier aprins, până-n prăsele; Fulger cedat, just unghi normal, Cad reflectat, croiesc cristal.) Piei, chip! Rămâi, cortină spartă, Pătrată Spanie pe-o hartă, Răpus, în mâini, pumnalul tras, În fund ursuz, de zahăr ars: Valuri frânte, gemene, Ruptură de cremene, Ce gând târziu mă suflă-acu? Să vântur nopții "Bu-hu-hu" Ca la un cântec
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
nicăieri în goana pătimașe Reflexul liniștit nu locuia Cu lumea lui năvalnicele ape... Dar anii au trecut... Din matca ta, Prea strîmtă-atunci, ai dispărut aproape. Oglindă călătoare, cer mobil, Te-ai încadrat într-o ușoară spumă Și-ți porți acum cristalul tău steril Spre-a mărilor îndepărtată brumă. Dar murmurul, acord eternizat, Neîncetat mărirea ta o plânge; Și-ntregul tău trecut, pietrificat, În unda potolită se răsfrânge. UMANIZARE Castelul tău de gheață l-am cunoscut, Gîndire: Sub tristele-i arcade mult
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
mărirea ta o plânge; Și-ntregul tău trecut, pietrificat, În unda potolită se răsfrânge. UMANIZARE Castelul tău de gheață l-am cunoscut, Gîndire: Sub tristele-i arcade mult timp am rătăcit, De noi răsfrângeri dornic, dar nici o oglindire În stinsele cristale ce-ascunzi, nu mi-a vorbit; Am părăsit în urmă grandoarea ta polară Și-am mers, și-am mers spre caldul pământ de miazăzi, Și sub un pâlc de arbori stufoși, în fapt de seară, Cărarea mea, surprinsă de umbră
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
-l Blaga știe precis unde trebuie căutată poezia. Propriile sale investigații și experiențe fraterne din acești ultimi nouă ani îl obligă să cunoască principiul poeziei ca o spiritualitate a vizualității: "Geometria înaltă și sfîntă". Dar extazul pitagorician trebuie manifestat. Cerul cristalelor transpus. Problema de distribuire a unei lumini calitative - se ridică aproape insolubile. În ce chip vei realiza imanentul, în ce chip vei înlătura "placatul"? Nu e aici o necuvenită preocupare pictoricească, Lirica nu poate fi umplută de toată coloristica sau
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
retoric o adâncime a realului trăit până la concentrarea lui de la noțional și esență. Este în poezia sa un fel de ceremonie de doctor Faustus modern, desins în Balcani, unde se luptă între luciditate carteziană și senzualitate las-civ-orientală. O strălucire de cristal străbate o trăire lumească păcătoasă, delirul poetic este al unui voluptuos dionisiac. Divinul și pă-gînul s-au încins în jocul și euritmia formelor și a ritmurilor existențiale. Poezia lui Ion Barbu se ridică dintr-o zonă lutoasă arsă până la regimul
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
strălucitoarea geografie a fanteziei lirice. Poetul lui Ion Barbu ceremonizează trăirea ca o inițiere a spiritului în mister și a unei euritmii de orfism oriental. Spațiul poeziei este acela al unei oglinzi de laborator alchimist, și de oglindiri într-un cristal al apelor atemporale, ca o proiectare în dincolo de: "Îndepărtat, ca-ntr-o odihnă/ Din membre limpezi, o, cristal!" (Falduri). ă...î S-a vorbit mult, și îndreptățit despre relația folclor-poezie la Ion Barbu, încît nu mai are rostul unei reluări
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
și a unei euritmii de orfism oriental. Spațiul poeziei este acela al unei oglinzi de laborator alchimist, și de oglindiri într-un cristal al apelor atemporale, ca o proiectare în dincolo de: "Îndepărtat, ca-ntr-o odihnă/ Din membre limpezi, o, cristal!" (Falduri). ă...î S-a vorbit mult, și îndreptățit despre relația folclor-poezie la Ion Barbu, încît nu mai are rostul unei reluări în acest context. Nivelul de contaminare este vizibil, dar cu o semnificație primară. Ceea ce obține, însă, Ion Barbu
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
afară până nu-mi chem părinții! Nicu o prinse de mâna dreaptă care își agita arătătorul în toate direcțiile simțind parcă neliniștea stăpânei care lua locul furiei ce-i făcea părul să lucească ca vinul rubiniu într-un pahar de cristal așezat în raza lunii. - Sunt nebun zici? Atunci "ăsta" ce caută pe mâna ta? Și-și însoți vorbele cu un gest scurt întorcănd mâna cu palma în jos scoțând la iveală un inel de aur cu o montură frumoasă filigranată
INELUL de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364313_a_365642]
-
mereu în salopete de lucru, fac parte din acea estetică a receptării, cuprinzându-i pe Tudor Vladimirescu, pe Nicolae Bălcescu, Mihai Viteazul, Aurel Vlaicu, dar și evenimentele dramatice de la Târgu-Mureș, din martie 1990, istoria cea „ascunsă în beci”, craniile de cristal, trăirea în legendă. Într-o dinamică a semnificațiilor și a demersurilor tipologice se situează acei români pentru un Nobel: Mihail Diaconescu, Florentin Smarandache, Mihai Prepeliță, dar și umbrele slugărniciei Guvernului român în fața obrăzniciilor autonomiste, peste care trece raza de aur
CĂRŢI NOI-MARIANA CRISTESCU TIMPUL IUBIRILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364386_a_365715]
-
notată cu 9 și 10, iar faptul are importanța în sine prin aceea că va fi remarcată de Televiziunea Română și Radio. După acest concurs va participa la Festivalul internațional studențesc din Turcia, unde va câțtiga locul I și Cupa de Cristal a festivalului, după care se va prezenta la Festivalul Internațional de la Agrigento din Sicilia, unde va fi aleasă Miss Europa Primavera, fapt meritat deplin, în măsura în care artista Florica Bradu nu farmecă doar cu talentul muzical, ci și cu frumusețea ei corporală
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
Poetul cu ajutorul poeziei dorește descătușarea spirituală , pe care o găsește în ocurența metalului și metalizării , întrucât în social era imposibil,datorită dictaturii.Evadarea în mineral nu este altceva decât refugiul în fața prezentului . Era convins că sufletul lui refugiat în mineral (cristal și var) este un mijloc de scăpare,însă era convins că fericirea pare înscrisă dinainte . Iar bucuria simulată este asemeni sentimentului cel simte naurfagiatul pe un țărm salvator :”și cum cobor , și cum sub tălpi încerc / s-aleg de noapte
BUCURIA SIMULATĂ ŞI FERICIREA GÂNDITĂ ÎN POEZIA LUI MIRCEA CIOBANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361328_a_362657]
-
percepe și zămisli , și fiecare poem este un astfel de spațiu , unde prin cuantificarea elementelor el obține puterea prin care poate alcătui și realcătui universuri de substane . Există un impresionism ciobanian. Există o tehnică a poetului a “descompunerii”metalelor , a cristalelor , a luminii , a substanțelor reduse la esențe ale sufletului care creează intimitate între creator și cititor. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Bucuria simulată și fericirea gândită în poezia lui Mircea Ciobanu / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
BUCURIA SIMULATĂ ŞI FERICIREA GÂNDITĂ ÎN POEZIA LUI MIRCEA CIOBANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361328_a_362657]
-
Mircea Moisa, în «Luceafărul», nr. 50 / 14 decembrie 1985, și în prefața-i din 2002); «Mai toate simbolurile derivă din cosmic, au „strălucirea smaraldului ceresc“ și se adună în „pulberea aprinsă a sângelui“ unde își găsesc latențele (și esențele) divine; „cristalul esenței lucrurilor“ este chiar gândul purificat în retortele ființării ca parte pură a Întregului; Logosul se constituie nu ca o suprarealitate, ci în deplină concordanță și comuniune cu trăirea intensă, cu vibrația interioară, ceea ce deschide calea spre sine în singurătatea
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]