206,013 matches
-
veni vorba..." Nici "ciudățenia" - chiar dacă de dupa zâmbet au apărut aprecieri profund măgulitoare din partea celor care au citit primele trei volume masive - nu reușește să mai miște critică din loc. Este greu de rezumat aici o psihologie a succesului, nici macar a criteriilor de competență care să contribuie la comentarea unei cărți. Dar este sigur că dialogul dintre literați este la ora această aproape definitiv rupt. Mi s-ar putea replică prin aceea că starea aceasta este valabilă oricând și peste tot. Eu
Despre dialogul frânt by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Journalistic/17690_a_19015]
-
și interpretat creațiile folcloristice. Nu sunt uitați scriitorii precum N. Filimon, culegător și editor de basme, și nici scriitorii savanți, ca Al. Odobescu, cel care elaborează un studiu de folclor comparat înaintea lui Hașdeu și care, în această direcție, introduce criteriul sud-est european. Astfel, pentru Miorița, el propune ca loc de geneză Munții Pindului. Creația populară i-a preocupat și i-a influențat, cum se știe, pe Anton Pann, Eminescu, Creangă și Slavici, pe Delavrancea, Coșbuc, Agârbiceanu și Sadoveanu, iar mai
Dictionarul etnologilor români by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/17697_a_19022]
-
vorbim tranșant, multiculturalismul se opune meritocrației, alt cuvînt recent din Dicționarul dnei Dimitrescu, dar și din cel de neologisme al dlui Marcu. Meritocrație înseamnă puterea meritului. Cuvîntul desemnează o situație în care selecția se face în funcție de merit, indiferent de alte criterii, cum ar fi rasă, religia, naționalitatea, limba, sexul, vîrsta, culoarea pielii ș.a.m.d. Din contră, multiculturalismul se referă la un criteriu de selecție capabil să asigure o participare egală a raselor, sexelor sau etniilor în viața socială, politica, universitară
Despre multiculturalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17723_a_19048]
-
Meritocrație înseamnă puterea meritului. Cuvîntul desemnează o situație în care selecția se face în funcție de merit, indiferent de alte criterii, cum ar fi rasă, religia, naționalitatea, limba, sexul, vîrsta, culoarea pielii ș.a.m.d. Din contră, multiculturalismul se referă la un criteriu de selecție capabil să asigure o participare egală a raselor, sexelor sau etniilor în viața socială, politica, universitară sau, în general, profesională. La origine, conceptul s-a născut din refuzul oricărei discriminări. O societate multiculturală este una în care fiecare
Despre multiculturalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17723_a_19048]
-
prezența lui Maiorescu, "subtilă protestare, discipolul esteticei hegeliene, care cu voce senina a intonat pe aceste țărmuri danubiene un imn impersonal pentru eliberarea zînei care trebuie să rămînă nuda...". Încă în Personalitatea..., combătîndu-l pe Taine, Aderca specifică esteticul printr-un criteriu psihologic, socotind "știință frumosului" drept "o disciplină psihologică" și nicidecum istorică sau sociologică, hărăzita a ne revelă "sentimentalitatea" proprie operelor de artă. Patru sînt principalele acte de disociere a esteticului de contextul sau cultural, pe care le reclamă teoreticianul nostru
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
Rodica Zafiu Sintagma lumea bună nu e ușor de definit, printre altele și pentru că sensul ei variază în timp și în funcție de contextul social în care se stabilesc criteriile evaluării. Ambiguitatea fundamentală e cea a adjectivului bun - iar calea cea mai sigură de lămurire a sensului rămîne analiza contextelor: cu atît mai necesară cu cît în acest caz dicționarele nu ne sînt de mare ajutor. Evident, în lexicografia perioadei
Lumea bună by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17730_a_19055]
-
și stilistica, evocare pasionată, disputa polemică, profesiune de credință - masivul volum se constituie, la rîndul lui într-un fel de operă totală sau totalizatoare: ceea ce e în afara mentalității postmoderne, dar cine poate fi pînă la capăt postmodern - și în funcție de care criterii? Deși Mircea Cărtărescu are decentă (clasică, modernista?) de a nu vorbi că autor al operei proprii, de a nu o invocă drept exemplu, de a nu se trece pe șine pe listele pe care pînă la urmă e nevoit să
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
pe care cercetătorul o adoptă. E destul să notez încercarea să de a evidenția - împotriva ipotezei moderniste a evoluției interne, a "biologismului spiritual" -, "interrelațiile pe orizontală între curentele și autorii unei epoci". Deși Mircea Cărtărescu face din doctrina postmodernista un criteriu de unitate a demersului sau investigativ și chiar a generației optzeciste, nu le confundă, nu le egalizează, dimpotrivă, se grăbește să observe neconcordantele și raporturile ambigue. El ține să precizeze că "stilul optzecist e fixat înainte de apariția la optzeciști a
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
aur e șocantă la început, dar pînă la urmă convingătoare și, în orice caz, înnoitoare, dislocatoare. Salut asemenea inițiative și le apreciez nu numai îndrăzneala, ci și acuitatea. Mă întreb însă dacă, nu atît cazurile concrete pomenite de autor, cît criteriile pe care se bazează, nu sînt în continuare discutabile. El consideră, de pildă, că anumite atitudini culturale sau estetice "marginale", "experimentale", "greu de clasificat" sînt susceptibile să formeze "un posibil hinderland pentru postmodernismul actual". Dar în condițiile în care nu
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
care vorbește autorul nostru) nu e o trăsătură a modernismului, făcînd, probabil, chiar diferența între modernism și postmodernism. În altă parte, îi este atribuită modernismului convingerea că "emanciparea de figurativ" ar însemna neapărat un "progres" și că adoptarea noutății drept criteriu de calitate a condus automat la "o abandonare definitivă a formelor vechi după modelul progresului tehnic". Așa să fie, oare? Întrebare retorica pentru mine, trecînd peste detaliul important că funcția muzeului de artă e diferită de cea a unui muzeu
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
retorica pentru mine, trecînd peste detaliul important că funcția muzeului de artă e diferită de cea a unui muzeu al tehnicii. La o anumită pagina i se atribuie (și i se reproșează) modernismului atitudini care nu-i sînt deloc caracteristice; criteriul exhaustivității, ca și acela al "punerii la punct definitive" sînt deziderate ale pozitivismului în critică, cîtuși de puțin ale criticii moderniste. Toți criticii moderniști importanți - inclusiv cei români -, au polemizat îndelung cu susținătorii unor asemenea exigente scientiste neadecvate, în cîmpul
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
Cărtărescu? Ce altceva este "sinteză epica" a lui G. Călinescu? Cîteva precizări mi se par necesare înainte de a purcede în continuare. Întrebările mele nu au alt rost decît acela de a încerca o compatibilitate a reperelor, daca nu una a criteriilor. Resimt această necesitate că simpatizant al postmodernismului și, în orice caz, al generației optzeciste. Să trecem acum la modernismul românesc, mai precis, la al doilea modernism românesc și - inevitabil - la generația șaizeci care l-a ilustrat și să dăm o
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
fragment de român, însemnare critică etc., deconcertînd adeseori prin multitudinea manifestărilor literare. Aderca, care ne-a lăsat o operă proteica, aproape suspectă prin dimensiuni și în special prin multitudinea formulelor practicate, este un scriitor derutant pentru critică, pînă la confuzia criteriilor, valorilor. Nimeni nu a negat talentul scriitorului, nici macar adversarii (...). Considerentele extraestetice îndeosebi (etniciste, naționaliste) au generat în jurul lui idiosincrasii tenace". Am putea afirmă, badinînd ușor, ca Felix Aderca (1891-1962) ar putea fi investigat mai ales în vederea detectării spetelor literare pe
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
președinte de comisie semnează lucrările în patrulaterul cu numele candidatului, altul, în loc de semnătură, aplică o parafa cu propriul nume, mulți nu cunosc regulamentul în vigoare. 4. Repartizarea candidaților în săli și în bănci a fost, de multe ori, făcută după criterii deloc infailibile, care au dat naștere la discuții, daca nu la suspiciuni. Au fost, în același liceu, săli cu supraveghetori mai mult decît îngăduitori, cînd nu complici. 5. Unii profesori examinatori au apreciat răspunsurile orale cu măsuri doar de ei
Examen national sau dezastru national? by Ștefan Ba () [Corola-journal/Journalistic/17741_a_19066]
-
frustrărilor, ca antologia s-ar fi putut numi "Romanian Poets of Biography and Reality în the ^80s and ^90s" - asta pentru cei care nu văd aici un pleonasm. Pentru că, mai ales în ceea ce privește literatura de dupa ^90 o asemenea drastică selecție pe criterii de poetica este chestionabilă în sine: "The generic terms of and can also be used to define the poetry written after 1989. Naturally, within the same rhetorical field, theorised and practised by the poets of the "80s, new individuals have
O antologie internatională by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17745_a_19070]
-
Miza actuala a politicii de integrare euro-atlantică a României trebuie să fie, în consecință, aceea de a convinge forurile europene că ea nu (mai) reprezintă un potențial teatru de conflicte inter-etnice și că, prin această, este în măsură să îndeplinească criteriile de compatibilitate, în termeni de securitate, pentru integrare. Se ridică, desigur, problema modului în care actualul guvern al României, precum și cel care-i va urma, vor gestiona manifestările naționaliste ale perioadei imediat următoare. În opinia mea, ele pot fi limitate
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
prin aplicarea următoarelor strategii: 1. Accelerarea implicării României în procesul politic și economic al cooperării regionale central-europene, dublată de întărirea demersurilor necesare pentru aderarea ei la sistemul de instituții euro-atlantice. 2. Înlocuirea patriotismului demagogic și a relațiilor inter-etnice bazate pe criterii de sub- si supraordonare cu un patriomoniu constituțional și civic substanțial, precum și cu legitimarea statului prin caracterul sau democratic. 3. Rezolvarea problemelor minorităților naționale, pornindu-se de la standardele internaționale și de la angajamentele pe care România și le-a asumat față de
Nationalism sau integrare by Mircea Naidin () [Corola-journal/Journalistic/17732_a_19057]
-
lasă impresia că prozatorul vine dintr-o parohie a noviciatului într-ale scrisului. La noi, situațiilor similare li se spunea teziste. Știu eu, poate că selecția operelor care se găsesc tipărite în colecția Cartea de pe noptieră să fi solicitat anumite criterii, cu anumite subiecte - nu numai politice! - purtând însă în desaga scriiturii un stil, cum să-i spun, mai ductil, mai flexibil, mai ușor, ca să nu scriu superficial, ca în romanele populare de sec. XIX. Aș fi tentat - dacă aș citi
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
e condiționat de imboldurile unei simțiri interioare care își caută expresia sfidând capcanele imaginarului. El introduce nu perspectivic, ci aluziv - prin simpla traiectorie în forță a brațului - în câmpul plan al imaginii un factor tridimensional. Dar asta, cu respectul unor criterii, subordonat unei legități. Bogdan știe ce face, spontaneitatea lui e reflexul unei agonisiri. A deprins o știință a realizării, pe care i-a dat-o școlarizarea voluntar și temeinic urmărită, între hotarele căreia pășește cu o perceptibila siguranță de sine
Un debut care promite: Bogdan Lascăr by Radu Bogdan () [Corola-journal/Journalistic/17801_a_19126]
-
a tuturor valorilor literare (și nu numai) stabilite dincolo de granițele României?" S-ar zice că dl Schenk nu citește revista noastră, ci o alta. Îl desfid să descopere o astfel de politică a valorilor în România literară. Nu avem alte criterii de apreciere pentru scriitorii din afara decît avem pentru cei din țară. Exemplele stau la îndemînă. Doar un anumit complex de inferioritate (mascat de unul de superioritate) l-ar putea determina pe dl Schenk să nu vadă caracterul absolut nediscriminatoriu al
O scrisoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17793_a_19118]
-
mediocrități pe băncile școlii stopează șomajul printre nulitățile și mediocritățile de la catedră. Sigur că există și profesori onești și competenți. Dar ei n-au nici un cuvînt de spus în această privință, fiindcă selecția nu se face în primul rînd după criterii profesionale și ei înșiși riscă să fie eliminați într-o competiție trucata. Reforma majoră a d-lui Andrei Marga, reală și importanța, se confruntă cu astfel de greutăți minore, care nu vor fi înlăturate prea curînd. Și care, cronicizate, devin
Examene, examene... by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17809_a_19134]
-
și asperități, prin care eroul liric rătăcește abulic, nemaiținînd neapărat să se afișeze cu mîna sănătoasă a insolentei. "Paradisele de mucava", opulenta răposata a Titanicului și peliculă pe sfîrșite, imagini recurente în volumul de față, si care au constituit și criteriile implicite ale selectării poemelor mai vechi și mai noi, vorbesc de senzația unui "tîrziu" și de psihismele celui neajuns "nicăieri, niciodată". Definirile prin negație ("Șunt eu, omul fără de însușiri pe curînd/ pe ecrane...") sînt singurele potrivite pentru cel care, din
Despre o anume tristete by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17829_a_19154]
-
etc.), ci chiar în comparație cu tipurile de texte mai asemănătoare: descîntece, ghicitori, numărători din jocurile de copii. Cele din urmă puteau fi mai ușor legate de teme "serioase", mitologice, în vreme ce jocul pur lingvistic părea să rămînă ancorat în gratuit (ceea ce, după criterii răspîndite, echivalează cu o acuzație de superficialitate). Din punct de vedere strict lingvistic, interesul pentru aceste jocuri de limbaj ar trebui să fie cu atît mai mare; e drept însă că ele nu sînt nici foarte numeroase, nici foarte variate
Încurcături de limbă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17832_a_19157]
-
multe, încât și-au pierdut toate creditul). În Contemporanul (nr. 15, din l5 apr. l999), Liviu Ioan Stoiciu scrie despre mine, explicit, ca în calitatea mea de "om de decizie al PNȚCD" în Ministerul Culturii "tăi(e) de pe listă, după criterii politice, cărțile subvenționate". Nu numai că nu este în stilul meu să procedez astfel (o știu toți cei care mă cunosc), dar deocamdată nu sunt om de decizie al PNȚCD și nu am absolut nici o legătură cu Ministerul Culturii. Nu
AFLU DESPRE MINE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17825_a_19150]
-
și că el are de-a face, la un moment dat, cu instituția cenzurii. Contează strictă existența a cenzurii, ca barieră. O asemenea viziune nu diferă prea mult de aceea a cenzurii din anii ^50 cînd literatura era judecată după criteriul unei ideologii prostești, al cărei bilanț era că literatura scrisă înainte de venirea la putere a noului regim era una "falsă", "burgheza". Unei ritosenii extremiste din acea perioadă, îi răspunde o ritosenie de aceeași natură, în acest deceniu, atît doar că
O discretă ghilotină by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17839_a_19164]