38,420 matches
-
a mai pronunțat prin Decizia nr. 74 din 26 februarie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 290 din 1 aprilie 2004, respingând ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate. S-a reținut, cu acel prilej, că dispozițiile legale criticate constituie o aplicare - în cadrul procedurii falimentului - a prevederilor art. 975 din Codul civil privind acțiunea pauliană, prin care se stabilește dreptul creditorilor de a ataca actele frauduloase încheiate de debitori în dauna lor. Spre deosebire de titularii acțiunii pauliene (art. 975 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177858_a_179187]
-
titularii acțiunii pauliene (art. 975 din Codul civil), și anume creditorii, titularii acțiunii în anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor săi pot fi administratorul sau lichidatorul desemnat în cauză. Totodată, Curtea Constituțională a reținut că dispozițiile legale criticate sancționează tocmai reaua-credință în exercitarea de către debitori a drepturilor lor, prin acte juridice încheiate în dauna creditorilor. Dacă scopul părților contractante sau cel puțin al debitorului la încheierea actului juridic respectiv l-a constituit fraudarea creditorilor, atunci actul are o
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177858_a_179187]
-
la baza pronunțării soluției în decizia amintită, se constituie în argumente în favoarea concluziei că textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale și convenționale privitoare la protecția proprietății, invocate de autorul prezentei excepții. Cât privește susținerea autorului excepției că textele criticate sunt neconstituționale în măsura în care se referă la creanțele născute ulterior încheierii actului pretins fraudulos, Curtea constată că aceasta reprezintă o problemă de interpretare și aplicare a legii, ce excedează competenței instanței de contencios constituțional. Asupra acestei chestiuni, instanța judecătorească în fața căreia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177858_a_179187]
-
ridicată de Composesoratul AKLOS Sanmartin în Dosarul nr. 3.836/2001 al Tribunalului Harghita. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca nefondată, întrucat textele legale criticate nu contravin prevederilor Legii fundamentale. Este invocată jurisprudența Curții Constituționale, care, prin Decizia nr. 173 din 12 iunie 2002, a statuat că dispozițiile legale ce fac obiectul excepției sunt constituționale. CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146373_a_147702]
-
neconstituționalitate ridicate. Guvernul apreciază că modificarea alin. (2) al art. 26 din Legea nr. 1/2000 prin Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 102/2001 nu încalcă principiul neretroactivității legii, consacrat în art. 15 alin. (2) din Constituție, întrucat dispozițiile criticate urmează să se aplice unor raporturi juridice care sunt în desfășurare. Se arătă, de asemenea, că același text nu contravine nici prevederilor art. 41 alin. (1) din Constituție, avându-se în vedere că, potrivit tezei a doua a aceluiași alineat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146373_a_147702]
-
constituțional. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competența, potrivit dispozițiilor art. 144 lit. c) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (1), ale art. 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146373_a_147702]
-
Astfel, în redactarea dată prin legea de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2001 , acest text are următoarea redactare: "Membrii formelor asociative nu pot înstrăina propriile cote-părți unor persoane din afara acestora." Autorul excepției susține că textele legale criticate contravin prevederilor art. 15 alin. (2), ale art. 41 alin. (1) și ale art. 114 alin. (4) din Constituție. Examinând motivele de neconstituționalitate, Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate, pentru cele ce urmează: 1. Art. I pct. 38 din Ordonanță
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146373_a_147702]
-
act normativ și care au exercitat o posesie utilă timp de zeci de ani și acele persoane ale căror terenuri sunt situate în restul teritoriului țării, în care nu este aplicabil decretul-lege menționat. Tribunalul Satu Mare - Secția civilă apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200826_a_202155]
-
30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200826_a_202155]
-
neconstituționalitate. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200826_a_202155]
-
respectiv, următoarele dispoziții legale: [...] - Decretul-lege nr. 115 din 27 aprilie 1938 pentru unificarea dispozițiilor referitoare la cărțile funciare, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 95 din 27 aprilie 1938, cu modificările ulterioare;". În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate prevederile criticate contravin dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție referitoare la egalitatea în drepturi. Curtea reține că, în vederea examinării excepției de neconstituționalitate, este necesar să fie luate în considerație prevederile menționate ale Decretului-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozițiilor privitoare la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200826_a_202155]
-
2) din Constituție, are loc atunci când se stabilesc tratamente juridice diferite pe criterii de rasă, de naționalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenență politică, de avere sau de origine socială. Dispoziția de lege criticată însă stabilește un regim diferit în materia publicității bunurilor imobiliare, aplicabilă bunurilor imobile, pe criteriul apartenenței la spațiul care a fost guvernat de un sistem legislativ diferit față de cel românesc. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/200826_a_202155]
-
de atac nu este impusă, pentru toate cazurile, nici de Constituție și nici de vreun tratat internațional la care România este parte. În continuare, apreciază că nici critica privind pretinsa nerespectare a dreptului la apărare nu este întemeiată. Dispozițiile legale criticate nu restrâng în niciun fel dreptul la apărare al părții care formulează cererea de recurs în casație, aceasta putând fi asistată de un avocat în tot cursul judecății, avocat care are dreptul să consulte actele dosarului, să pună întrebări părților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276148_a_277477]
-
tot cursul judecății, avocat care are dreptul să consulte actele dosarului, să pună întrebări părților și altor subiecți procesuali, să exercite drepturile procesuale ale părții pe care o asistă, să formuleze plângeri, cereri, memorii, excepții și obiecțiuni. De asemenea, dispozițiile criticate se aplică în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei juridice fără privilegii sau discriminări, fiind conforme cu prevederile art. 16 din Constituție. 15. Avocatul Poporului arată că dispozițiile legale care stabilesc titularii dreptului de a formula cerere de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276148_a_277477]
-
424/2015 , prin care s-a reținut că, prin reducerea numărului motivelor de recurs în casație, legiuitorul a urmărit atât degrevarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, cât și asigurarea specificului acestei căi extraordinare de atac. În plus, textele legale criticate constituie reguli de procedură a căror stabilire se poate face numai prin lege, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție. 16. În final, în ceea ce privește principiul previzibilității legii, Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt suficient de clare, predictibile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276148_a_277477]
-
atac. În plus, textele legale criticate constituie reguli de procedură a căror stabilire se poate face numai prin lege, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție. 16. În final, în ceea ce privește principiul previzibilității legii, Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt suficient de clare, predictibile și neechivoce, destinatarul normei juridice fiind capabil să-și adapteze conduita în funcție de conținutul acesteia, în concordanță cu prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, care consacră principiul respectării obligatorii a legilor. 17. Președinții celor două
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276148_a_277477]
-
celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorilor excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: 18. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276148_a_277477]
-
În cazul în care instanța constată că cererea îndeplinește condițiile prevăzute la art. 434-438, dispune prin încheiere admiterea în principiu a cererii de recurs în casație și trimite cauza în vederea judecării recursului în casație." ... 20. În opinia autorilor excepției, dispozițiile criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) potrivit căruia, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276148_a_277477]
-
referitor la dreptul la apărare, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 129 referitor la căile de atac. 21. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autorii acesteia susțin că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, deoarece reglementează dreptul de a formula cerere de recurs în casație numai în ceea ce privește procurorul, inculpatul, partea civilă și partea responsabilă civilmente. Având în vedere acest aspect, Curtea constată că, analizând o critică de neconstituționalitate identică, a respins excepția
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276148_a_277477]
-
nr. 255/2013 , este justificată de finalitatea instituției analizate, aceea de verificare a conformității hotărârilor atacate cu regulile de drept aplicabile, și de natura acesteia, cea de cale extraordinară de atac. 25. Pentru acest motiv, Curtea a apreciat că textele criticate nu creează discriminare între titularii dreptului de a promova recurs în casație și ceilalți participanți la procesul penal, întrucât aceștia din urmă se află, din această perspectivă, într-o situație juridică diferită, eventualele lor interese procesuale putând fi valorificate doar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276148_a_277477]
-
procesul penal, întrucât aceștia din urmă se află, din această perspectivă, într-o situație juridică diferită, eventualele lor interese procesuale putând fi valorificate doar în condițiile permise de lege. 26. Totodată, Curtea nu a putut reține nici încălcarea prin textele criticate a dreptului de acces liber la justiție al celorlalți participanți la procesul penal, care nu se regăsesc printre titularii dreptului de a promova recurs în casație, prevăzuți la art. 436 alin. (1) din Codul de procedură penală. 27. Întrucât nu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/276148_a_277477]
-
religia, naționalitatea, opiniile politice, apartenența la un anumit grup social. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă, asigurări sociale, contencios administrativ și fiscal și Judecătoria Sectorului 5 București apreciază că excepțiile de neconstituționalitate sunt neîntemeiate, dispozițiile de lege criticate fiind suficient de clare în ceea ce privește stabilirea criteriilor pentru acordarea protecției umanitare condiționate. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182702_a_184031]
-
Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul consideră că excepțiile de neconstituționalitate ridicate nu sunt întemeiate. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. Avocatul Poporului apreciază că textele de lege criticate sunt în deplină concordanță cu prevederile constituționale și convenționale la care își raportează critica autorii excepțiilor. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182702_a_184031]
-
excepțiilor. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992 , reține următoarele: Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), precum și ale art. 2, 3, 10 și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182702_a_184031]
-
din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. 9. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. 10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/275099_a_276428]