51,468 matches
-
sau prin încheierea instanței, fără a preciza în mod expres modalitatea efectivă de selecție a acestuia. Având în vedere că legiuitorul nu a stabilit o procedură de desemnare a expertului care să asigure neîndoielnic accesul la o justiție echitabilă, textul criticat nu îndeplinește cerințele de claritate impuse de art. 1 alin. (5) din Constituție, încălcând și dreptul la un proces echitabil. ... 7. Mai mult, textul criticat permite ca un participant la procesul penal, respectiv Ministerul Public, să aibă un avantaj asupra
DECIZIA nr. 763 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252518]
-
procedură de desemnare a expertului care să asigure neîndoielnic accesul la o justiție echitabilă, textul criticat nu îndeplinește cerințele de claritate impuse de art. 1 alin. (5) din Constituție, încălcând și dreptul la un proces echitabil. ... 7. Mai mult, textul criticat permite ca un participant la procesul penal, respectiv Ministerul Public, să aibă un avantaj asupra celorlalți participanți, inclusiv asupra suspecților și/sau inculpaților, avantaj care îi este conferit de dreptul de a dispune - pe criterii numai de procuror cunoscute - nominalizarea unui
DECIZIA nr. 763 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252518]
-
neconstituționalitate. ... 15. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului autoarelor excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 16. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 763 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252518]
-
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 173 alin. (1) din Codul de procedură penală, cu următorul conținut: „Expertul este numit prin ordonanța organului de urmărire penală sau prin încheierea instanței. “ ... 18. Autoarele excepției de neconstituționalitate susțin că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5), potrivit căruia, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie, art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3), potrivit căruia părțile au
DECIZIA nr. 763 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252518]
-
numirea expertului de către organul judiciar, Curtea observă că, potrivit art. 173 alin. (1) din Codul de procedură penală, criticat în prezenta cauză, expertul este numit prin ordonanța organului de urmărire penală sau prin încheierea instanței. Deși dispozițiile de lege criticate nu detaliază modalitatea efectivă prin care organul judiciar realizează numirea expertului, Curtea apreciază că aceste dispoziții trebuie interpretate și aplicate în conexiune cu ansamblul legislativ în materie. Astfel, dispozițiile Codului de procedură penală trebuie coroborate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr.
DECIZIA nr. 763 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252518]
-
vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 768 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252510]
-
ce va cuprinde trei elemente: „textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. [...] În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un
DECIZIA nr. 768 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252510]
-
Giarmata, județul Timiș, prin primar, într-o cauză având ca obiect „litigiu Curtea de Conturi“. ... 4. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că din cauza lipsei de precizie și de claritate a redactării prevederilor de lege criticate nu pot fi stabilite limitele obiectului material al controlului Curții de Conturi, în sensul că nu se poate distinge dacă, în cadrul unei misiuni de audit financiar, Curtea de Conturi poate verifica legalitatea unui act administrativ emis de entitatea pe
DECIZIA nr. 792 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252547]
-
lit. n) și ale art. 33 alin. (3) din Legea nr. 94/1992 au mai constituit obiect al controlului Curții Constituționale, în acest sens fiind Decizia nr. 203 din 7 aprilie 2016, prin care s-a statuat în sensul constituționalității reglementării criticate. ... 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 9. Președinții
DECIZIA nr. 792 din 23 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252547]
-
vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... 9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 889 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252590]
-
Decizia nr. 1.103 din 8 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 783 din 4 noiembrie 2011, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate. Cu acel prilej, Curtea a observat că textul de lege criticat „oferă persoanei care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral posibilitatea de a solicita instanței să dispună suspendarea executării acestuia. În acest scop, judecătorul va aprecia cu privire la
DECIZIA nr. 889 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252590]
-
într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral posibilitatea de a solicita instanței să dispună suspendarea executării acestuia. În acest scop, judecătorul va aprecia cu privire la necesitatea măsurii, în urma analizării îndeplinirii condițiilor menționate în textul de lege criticat. Astfel, instanța va verifica mai întâi dacă a fost inițiată procedura prealabilă în fața autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare potrivit art. 7 din aceeași lege - aceasta reprezentând o condiție de formă -, iar apoi va
DECIZIA nr. 889 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252590]
-
în cauza de față și având în vedere definiția legală a expresiei „pagubă iminentă“, stabilită prin art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004, Curtea constată că, analizate în întregul context normativ privind contenciosul administrativ, prevederile de lege criticate nu prezintă deficiențe care să afecteze exigențele clarității, preciziei, previzibilității și accesibilității normei juridice, permițând destinatarului reglementării să înțeleagă conținutul ideatic al acesteia și să își regleze comportamentul, astfel încât acesta să corespundă exigențelor impuse. În consecință, Curtea constată că
DECIZIA nr. 889 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252590]
-
cu aceleași dispoziții constituționale, respectiv art. 1 alin. (3)-(5), art. 4, 11, 16, 21, 31, 41, 51, 52, 57, 73, 124 și 126. ... 9. Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituționale și nu aduc atingere dispozițiilor constituționale invocate, întrucât aceste norme reprezintă o garanție legală a realizării dreptului constituțional la informație. ... 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților
DECIZIA nr. 719 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252555]
-
a cărei rază teritorială se află sediul autorității ori al instituției publice. Plângerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 7.“. ... ... 14. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3)-(5) privind statul român, ale art. 4 referitor la unitatea poporului și egalitatea între cetățeni, ale art. 11 referitor la dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 16 care consacră egalitatea în
DECIZIA nr. 719 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252555]
-
penal prin intermediul jurisprudenței ca izvor de drept fiind o componentă necesară și bine înrădăcinată în tradiția legală a statelor membre. ... 18. Aplicând considerentele de principiu rezultate din jurisprudența sa la cauza de față, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate întrunesc exigențele de claritate și previzibilitate a legii, având în vedere că normele juridice nu există în mod izolat, ci ele pot și trebuie interpretate și raportate la întreg ansamblul normativ din care acestea fac parte, respectiv la Legea nr.
DECIZIA nr. 719 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252555]
-
care trebuie soluționate cererile cu privire la orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației. Ca atare, dispozițiile de lege criticate, reprezentând o garanție legală a realizării dreptului constituțional la informație, respectă exigențele de claritate și previzibilitate, așa încât critica de neconstituționalitate formulată prin raportare la art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală este neîntemeiată. ... 19. Referitor la susținerea potrivit căreia
DECIZIA nr. 719 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252555]
-
realizării dreptului constituțional la informație, respectă exigențele de claritate și previzibilitate, așa încât critica de neconstituționalitate formulată prin raportare la art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală este neîntemeiată. ... 19. Referitor la susținerea potrivit căreia din cuprinsul textului de lege criticat nu se identifică modalitatea în care se calculează termenul de comunicare a informațiilor de interes public, Curtea constată netemeinicia acesteia. Astfel, potrivit art. 16 alin. (2) și (3) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces
DECIZIA nr. 719 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252555]
-
ce va cuprinde trei elemente: „textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. [...] În condițiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea în sine a excepției, ca element al acesteia, nu este neapărat un
DECIZIA nr. 719 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252555]
-
fost ridicată de Ionel Barbu, Mihaela Lucia Dumitru, Angela Grosu, Maria Ilinca, Claudia Mardare, Valentina-Mihaela Mihalovici, Margareta Lorentana Puiu, Olimpia Stan și Ana Vlad. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia arată, în esență, că dispozițiile de lege criticate sunt discriminatorii, întrucât creează o diferență de tratament juridic nejustificată între salariații din unitățile prevăzute în anexa nr. 2 la Legea nr. 226/2006, respectiv în anexa nr. 3 la Legea nr. 263/2010 - care beneficiază de încadrarea în condiții speciale - și
DECIZIA nr. 683 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252583]
-
3 la Legea nr. 263/2010 este imputabilă angajatorului, care nu a efectuat demersurile necesare în acest sens. ... 7. Curtea de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale și arată, în esență, că diferența de tratament juridic criticată de autorii excepției de neconstituționalitate nu aduce atingere principiului egalității în drepturi, care presupune un tratament egal pentru situații egale, dar nu exclude instituirea unei reglementări diferențiate pentru
DECIZIA nr. 683 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252583]
-
de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. ... 9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. ... CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3
DECIZIA nr. 683 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252583]
-
Legea nr. 263/2010, însă, având în vedere considerentele și soluția Deciziei Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, precum și faptul că dispozițiile de lege criticate produc efecte în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, Curtea urmează să analizeze constituționalitatea acestora, așa cum a fost sesizată. Dispozițiile de lege criticate au următorul conținut: – Art. 1 alin. (2) din Legea nr. 226/2006: „Locurile de
DECIZIA nr. 683 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252583]
-
nr. 549 din 3 august 2011, precum și faptul că dispozițiile de lege criticate produc efecte în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, Curtea urmează să analizeze constituționalitatea acestora, așa cum a fost sesizată. Dispozițiile de lege criticate au următorul conținut: – Art. 1 alin. (2) din Legea nr. 226/2006: „Locurile de muncă prevăzute la alin. (1) sunt cele din unitățile prevăzute în anexa nr. 2, care au obținut avizul pentru îndeplinirea procedurilor și criteriilor de încadrare în condiții
DECIZIA nr. 683 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252583]
-
unitățile prevăzute în anexele nr. 2 și 3 .“ ... ... ... 12. Autorii excepției susțin că aceste dispoziții de lege sunt contrare prevederilor constituționale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile de lege criticate au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate în raport cu critici similare celor invocate în prezenta cauză. Astfel, prin Decizia nr. 686 din 2 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 272 din 28 martie
DECIZIA nr. 683 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/252583]