1,168 matches
-
1 Em Griffin, A first look at communication theory (3rd ed.), McGraw-Hill, New York, 1997, p. 20. 2 Ibidem. 3 Ibidem. 4 Ibidem. 5 Kenneth Burke, "The rhetoric of Hitler's "battle"", 1941, în Carl R. Burgchardt (ed.), Readings in rhetorical criticism, Strata Publishing Company, State College, PA, 1995, p. 209. 6 James Albert Winans, Public speaking, principles and practice, The Sewell Publishing Company, Ithaca, New York, 1915, apud Em Griffin, op. cit., p. 20. 7 James O'Neill, "The national association", în Quarterly
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
apud Em Griffin, op. cit., p. 20. 7 James O'Neill, "The national association", în Quarterly Journal of Public Speaking, 1, 1915, apud Em Griffin, op. cit., p. 20. 8 Em Griffin, op. cit., p. 21. 9 Ibidem. 10 Herbert Wichelns, "The literary criticism of oratory", 1925, în Carl R. Burgchardt (ed.), op. cit., pp. 3-28, apud Em Griffin, op. cit., p. 21; sublinierea mea. 11 Ibidem. 12 Em Griffin, op. cit., p. 21. 13 Ibidem. 14 Wilbur Schramm (ed.), The science of human communication, Basic Books
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
p. 59. 60 Ibidem; sublinierea mea. 61 Ibidem, p. 60. 62 Ibidem. 63 Ibidem. 64 Georgina Gabor, op. cit., 2014. 65 Phillip C. Wander, Shadow Songs: History, ideology, and rhetorical responsibility, Troubador Publishing, Leicester, 2013. 66 Edwin Black, "Excerpts from "Rhetorical criticism: A study in method"", 1965, în Carl R. Burgchardt (ed.), op. cit., pp. 47-59. 67 Edwin Black, op. cit., în loc. cit., p. 51. 68 Ibidem. 69 Ibidem. 70 Ibidem. 71 Ibidem. 72 Ibidem. 73 Ibidem. 74 Ibidem. 75 Ibidem. 76 Ibidem. 77
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
Communication Association, Cincinnati, April 1986, apud Raymie McKerrow, op. cit., în loc. cit., p. 136. 758 Raymie McKerrow, op. cit., în loc. cit., p. 137. 759 Ibidem. 760 Ibidem. 761 Ibidem. 762 Ibidem. 763 Ibidem; sublinierile autorului. 764 Ibidem. 765 Ibidem. 766 Frank Lentricchia, Criticism and social change, University of Chicago Press, Chicago, 1983, apud Raymie McKerrow, op. cit., în loc. cit., p. 137. 767 Raymie McKerrow, op. cit., în loc. cit., p. 137. 768 Ibidem. 769 Ibidem. 770 Ibidem; sublinierea autorului . 771 Ibidem. 772 Ibidem. 773 Ibidem; sublinierea
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
op. cit., în loc. cit., p. 143. 806 Raymie McKerrow, op. cit., în loc. cit., p. 143. 807 Frank Lentricchia, op. cit., apud Raymie McKerrow, op. cit., în loc. cit., p. 143. 808 Raymie McKerrow, op. cit., în loc. cit., p. 143. 809 Ibidem. 810 Georgina Gabor, op. cit., 2014. ------------------------------------------------------------------------- CRITICISMUL RETORIC ÎN ȘTIINȚELE COMUNICĂRII 4 1 Cuvânt-înainte Introducere O istorie metodologică americană a domeniului științelor comunicării O istorie alternativă a abordărilor calitative și critice ... Concluzii Bibliografie
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
într-o zi... dar nimic nu este mai puțin sigur. Această frumoasă construcție-demonstrație să-i spunem fără greș ridică, în același timp, și câteva mici semne de întrebare. Dacă există o Political Fiction, pentru ce n-ar exista și un Criticism Fiction? Să ne situăm deci în această perspectivă nu mai puțin utopică și să începem prin a ne întreba la început care sunt cauzele menționate de autor pentru a ne explica pasivitatea, resemnarea, capitularea totală a locuitorilor acestei nenorocite insule
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
faptul că într o veche cultură de raționalism osificat, scolastic și nu mai puțin dogmatic, regenerările iraționalist intuiționiste, existențialiste etc. pot fi inevitabile și uneori chiar salutare. Dar la noi? Când a existat în cultura română un exces de raționalism, criticism și sistematică? Și chiar dacă modele filozofice dintre cele două războaie au avut într-adevăr și un efect stimulator, într-o gândire filozofică redusă practic doar la compilații universitare, de ce s-ar relua de la capăt același ciclu, în condiții spirituale actuale
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
linguistic non-arbitrary, departs from an intentionality confessed by the writer regarding the semantics of the old man's name, Fărâmă, from Pe strada Mântuleasa, and of the "Girl" from the play Columna nesfârșită, as well as from suggestions from literary criticism. The paper sets out to an "examination" of Eliade's prose world from the mythological name's perspective, endeavour that is justified exactly by the full of sense nature of the language that "re-enchants"; an intensely semantical language corresponds to
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
trece dincolo de limitele experienței, pentru a cuprinde transcendentul, duce la construcții antinomice. De aici va conchide că transcendentul e neraționalizabil și neformulabil, ceea ce îl va transforma într-un adversar al metafizicii tradiționale, constructivă în esența sa. Această supoziție, prezentă în criticismul kantian, stă la baza tuturor sistemelor agnostice de gândire metafizică. • Hegel, reacționând față de criticismul kantian, își va construi metafizica pe o supoziție raționalistă modificată: transcendentul e dialectic raționalizabil și formulabil. • Plotin, Schelling, Bergson, Goethe vor alege o altă cale, în
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
va conchide că transcendentul e neraționalizabil și neformulabil, ceea ce îl va transforma într-un adversar al metafizicii tradiționale, constructivă în esența sa. Această supoziție, prezentă în criticismul kantian, stă la baza tuturor sistemelor agnostice de gândire metafizică. • Hegel, reacționând față de criticismul kantian, își va construi metafizica pe o supoziție raționalistă modificată: transcendentul e dialectic raționalizabil și formulabil. • Plotin, Schelling, Bergson, Goethe vor alege o altă cale, în care rațiunea nu mai joacă nici un rol. Pentru ei, transcendentul este trăibil printr-un
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
formulabil, se dovedește a fi deosebit de fertilă. Dogma este produsul acestui mod de gândire. Prin ea se formulează un ce transcendent care depășește posibilitățile raționale de înțelegere. Lucian Blaga vede în această a treia cale o ieșire din disputa raționalism criticism. Metoda antinomiei transfigurate este calea prin care transcendentul e formulabil, așa cum spune și raționalismul, fără a fi, însă, raționalizabil, lucru susținut de către criticism. Dacă raționalismul "construiește transcendentul în analogie cu logicul și cu concretul, dogmatismul îl construiește în dezacord cu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
posibilitățile raționale de înțelegere. Lucian Blaga vede în această a treia cale o ieșire din disputa raționalism criticism. Metoda antinomiei transfigurate este calea prin care transcendentul e formulabil, așa cum spune și raționalismul, fără a fi, însă, raționalizabil, lucru susținut de către criticism. Dacă raționalismul "construiește transcendentul în analogie cu logicul și cu concretul, dogmatismul îl construiește în dezacord cu logicul și concretul, postulându-l ca neraționalizabil". Pe de altă parte, "în timp ce criticismul vrea un transcendent neraționalizabil, neconstruibil și neformulabil, dogmatismul susține un
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și raționalismul, fără a fi, însă, raționalizabil, lucru susținut de către criticism. Dacă raționalismul "construiește transcendentul în analogie cu logicul și cu concretul, dogmatismul îl construiește în dezacord cu logicul și concretul, postulându-l ca neraționalizabil". Pe de altă parte, "în timp ce criticismul vrea un transcendent neraționalizabil, neconstruibil și neformulabil, dogmatismul susține un transcendent neraționalizabil și neconstruibil, dar formulabil"132. Prin metoda dogmatică, transcendentul e apărat de cunoașterea rațională, dar primește formulare intelectuală. În felul acesta, transcendentul este cultivat, în sensul adâncirii transcendenței
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
tome 3: La connaissance de la connaissance, Éditions du Seuil, Paris, 1986. Morin, Edgar, La Methode, tome 4: Les Idées, Éditions du Seuil, Paris, 1991. Morin, Edgar, La téte bien faite, Éditions du Seuil, Paris, 1999. Negulescu, P.P., Istoria filosofiei contemporane. Criticismul kantian, vol. II, Editura Moldova, Iași, 1997. Nicolescu, Basarab, Noi, particula și lumea, Editura Polirom, Iași, 2002. Nicolescu, Basarab, "Ștefan Lupașcu un model de gândire, un premergător. Basarab Nicolescu de vorbă cu Horia Bădescu", în Jurnalul literar, nr.15-18, 2000
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cuprindă în ea totul, într-o armonie care să facă să dispară orice deosebire, orice opoziție. O astfel de substanță superioară, atât sufletului ca subiect, cât și lumii ca obiect, nu poate fi decât Dumnezeu. (P.P. Negulescu, Istoria filosofiei contemporane. Criticismul kantian, vol. II, Editura Moldova, Iași, 1997, pp. 48-49). 264 Immanuel Kant, op. cit., p. 367. 265 P.P. Negulescu, op. cit, p. 59. 266 Immanuel Kant, op. cit., pp. 372-374. 267 Ibidem, pp. 372-373. 268 Ibidem, p. 374. 269 Ibidem, p. 417
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de syntaxe structurale, préface de Jean Fourquet, Librairie C. Klincksieck, Paris. TOMA ALICE, 2006: Alice-Cristina Toma, Lingvistică și matematică. De la terminologia lexicală la terminologia discursivă, EU, București. TURNER M., 1987: Turner M., Death is the Mother of Beauty: Mind, Metaphor, Criticism, University of Chicago Press, Chicago. URSU, N.A., 1962: N.A. Ursu, Formarea terminologiei științifice românești, Editura Științifică, București. VETTRANO-Soulard M.-C., 1993: Vettrano -Soulard M.-C., Lire une image, Armand Colin, Paris. VIANU T., 1965: Tudor Vianu, Despre stil și artă
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
care se recunosc discipoli ai lor etc. s? sesiz?m mai lesne fluctua?ia importan?ei unei �orient?ri�, a unui �curent�, sau unei �?coli� (Sorokin a determinat �n acest fel fluctua?ia �n timp a empirismului, ra?ionalismului, misticismului, criticismului, scepticismului, fideismului). Am putea determina mai adecvat �n acest fel: Ar fi important s? cunoa?tem, de asemenea, institu?iile, organiza?iile sociologilor, �climatul� �n care s-a f?cut sociologie �n diferite epoci, rela?iile sociologiei cu politicul, cu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
pedagogiei existenței în răstimpul secolelor XV-XX a venit pe fondul valorificării unor teze fundamentale, dezvoltate la nivelul filosofiei clasice germane. Asemenea teze au contribuit la elaborarea unui model de ideal educațional definitoriu pentru pedagogia esenței. Filosofia kantiană, în special prin intermediul criticismului, a contribuit la fundamentarea idealului modern al educației, care angajează conștiința activă a omului (în opoziție cu idealul tradițional al educației care viza doar capacitatea de receptare cumulativă a spiritului omenesc), exprimată prin marile sale creații - știința, arta, dreptul, morala
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
Berman, Russell (1984), "Modern Art and Desublimation", Telos, 62. Best, Steven (1992), "The Apocalyptic Imagination, Pynchon's Gravity's Rainbow", Centennarial Review, Vol, XXVI, No. 1 (Winter). Best, Steven and Douglad Kellner (1987) "(Re)Watching Television: Notes Toward a Political Criticism", Diacritics (Summer). (1991), Postmodern Theory, Critical Interrogations, Londra, New York, Macmillan and Guiford. Bloch, Ernst (1986), The Principle of Hope, Cambridge, MIT Press. (1991 [1935]), Heritage of Our Time, Berkeley, University of California Press. Blundell, et al., (1993), Relocating Cultural Studies
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
2, No. 2 (Fall). Shiner, Lewis (1991), "Confessions of an Ex-Cyberpunk", New York Times, January no. 7. Sholle, David and Stan Denski (1994), Media Education and the (Re)Production of Culture, Westport, Conn., Bergin & Garvey. Showalter, Elaine (1985), The New Feminist Criticism, New York, Pantheon. Shusterman, Richard (1992), Pragmatist Aesthetics, Living Beauty, Rethinking Art, Cambridge, Mass., Blackwell. Simons, H. W. (ed.) (1990), The Rhetorical Turn, lnvention and Persuasion in the Conduct of Inquiry, Chicago, University of Chicago Press. Solop, F.I. and N.A. Wonders
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
filozofiei. Să vedem: sistemele filozofice sunt nenumărate. Ele sunt numite mai ales după principiile pe care se bazează filozoful care studiază ființa: monoteismul, dualismul, panteismul, fetișismul, gnosticismul, atomismul, stoicismul, sofismul, cinismul, epicureismul, scolasticismul, empirismul, pragmatismul, transcendentalismul, scepticismul, enciclopedismul, tradiționalismul, idealismul, criticismul, ontologismul, ocazionalismul, dinamismul, sensismul, evoluționismul, raționalismul, materialismul, pozitivismul, eclectismul, neoplatonismul, neo-scolasticismul, modernismul, imanentismul, istoricismul, existențialismul, actualismul, teozofia. Să observăm că toate sistemele în care militează grupuri, mai mult sau mai puțin alimentate de filozofi, prezintă la rândul lor diferite subtilități
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
acceptate 6. constructivism = orientare estetică, apărută după 1918 în artele plastice, literatură și muzică; coboară creația artistică la nivelul unui tehnicism pur, golind arta de conținutul ei emoțional; concepție care recunoaște rolul activ, creator al gândirii în procesul cunoașterii 7. criticism = doctrină care minimalizează capacitatea omului de a cunoaște lumea și care consideră drept izvor al cunoașterii numai experiența înțeleasă subiectiv; condiția introductivă oricărei cercetări filozofice este „critica cunoașterii“ (Imanuel Kant, 1724-1804) 8. dinamism = concepție filozofică idealistă pentru care factorul primordial
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Tempo Cernăuți. * Cronica Cronica, Cernăuți (Din revista Făt-Frumos nr.3/1931, bibliografie). * Cronicar Cronicar, îndreptar pentru cultură și artă, având ca primredactor pe scriitorul Gh. Noveanu. Cuprinde și articole științifice semnate de: Sac D.Elemente de viziune integrale: Vasiliu A. - Criticism Lovinescian; M. Șesan - Metoda psihologică în istorie; Gh. Noveanu - Vasile Pârvan. * Cronicar este numele unei noi reviste cernăuțene, pe care o prezintă dl. Gh. Noveanu, într-o aleasă haină grafică. Din conținutul primului număr înțelegem intenția de a sluji scrisul
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Înființate sau deputați - și-apoi, spuneam, nu e cumva și periculoasă această bruscă schimbare de traiectorie destinală?!... Nu suntem, În trecut, dar și azi, acuzați din atâtea locuri și uneori o facem chiar și noi, Într-un frumos exces de criticism, că nu avem și, mai ales că „nu suntem capabili de tradiție”?! Că „luăm mereu lucrurile de la Început”, un semn indubitabil al primitivismului unei societăți care nu e capabilă să-și integreze nu numai Tradiția, dar și valorile?!... Bine-bine, o să
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
să fie o răsplată a orgoliului, și nu a vanității, orgoliu văzut întotdeauna ca un „cărăuș al unor mari poveri”, ca o formă de neocolit a servituții. Iar când Immanuel Kant, acest înnoitor al filozofiei, acest „antidogmatic” prin revoluționarul său „criticism”, vorbește de Datorie - die Pflicht - ca o sarcină majoră, ineluctabilă a omului moral, are în vedere, într-un fel, acest orgoliu de care vorbim și care adesea este prost înțeles, ca ambiție sau vanitate pur și simplu. Aș spune, ca să
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]