1,997 matches
-
viața animalului. El amestecă frecvent realul cu imaginarul, manifestă curiozitate pentru obiectele, fenomenele și evenimentele din jurul său, precum și o atracție sporită pentru jocuri și povești. La vârsta preșcolară are loc o dezvoltare intensă a tuturor analizatorilor. Astfel, în planul sensibilității cromatice s-a constatat că preșcolarul mic reușește să deosebească și să denumească culorile fundamentale ale spectrului (roșu, galben, verde, albastru), iar începând cu vârsta de 5 ani copilul poate diferenția toate culorile. În același timp, sensibilitatea auditivă, tactilă și chinestezică
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
implicarea în viața cotidiană precipită în coabitarea hieratismului extern cu dinamica interioară. Ea este decelabilă în spațiul plastic (mozaicul, icoana) dar și în genul parenetic, precum în învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie 20. Răceala desenului și vioiciunea cromatică, mixajul de sfânt și cavaler, literatura teologică aluvionată de "pilde" profane, textele juridice (nomocanoane) permanent "mișcate"de istorisiri în gramatica dreptului cutumiar 21 sau contrastul dintre baza clasică și acoperișul multiplicat în arhitectura religioasă bizantină - toate acestea diversifică tiparul și
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
și acesta un motiv pentru care rândurile de față par a-și afla rostul. "Analiza operei sale evidențiază cu certitudine resursele imaginative ale artistului, capacitatea de a crea atmosferă prin asocierea inedită a obiectelor și, nu în ultimul rând, expresivitatea cromatică în tonuri calme, sur- dinizate. Sintagmele "Stahi - pictor al imitați- ei", "Stahi - pictor academist", reducționiste până la exagerare, nu numai că dezavantajează, dar minimalizează creația unui artist cu su- ficiente elemente personale demn de atenția și considerația noastră postumă". (Ciucă Valentin
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
și forme ca suprafețe, nuanțate cu sensibilitate, fac din această compoziție un model, am putea spune, de rezolvare picturală a bogăției valorico-tonale și a contrastelor. Privind o reproducere în alb-negru, fără să vrem, vom descoperi că am receptat și expresia cromatică a ansamblului tocmai pentru că rezol- varea acesteia prin contrastele de valoare este făcută cu măiestrie și sensibilitate, astfel încât, culoarea pare a veni în mintea privitorului de la sine, pe nesimțite. Deși acuitatea observației pictorului asupra obiectelor ne frapează prin exactitatea în
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
mod expresiv pictural, artistul o face, în primul rând, printr-o bine gândită gra- dare a valorilor, de la cele deschise la cele în- chise, repartizând proporțional și armonios can- titățile. Odată raporturile de valoare stabilite, el le conferă și statutul cromatic calitativ potrivit, nuanțând fundalul închis în brunuri, colorând grupul de fructe în nuanțe de ocruri aurii-roșcate, apropiate de culoarea locală, iar albul farfuriei și cel al mesei sunt diferențiate valoric și cromatic- calitativ cu subtilitate. Pasta de culoare este așezată
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
nu fac decât să anuleze aparentul simetrism generator, de obicei, de monotonie. Măsura în asocierea formelor eliptice cu cele rectangulare și trimiterile la cele floral-vegetale, care împreună îmbogățesc starea plastico-expresivă a tabloului, este o evidentă demonstrație a măiestriei pictorului. Ansamblul cromatic este definit prin relația contrastelor dintre valorile tonale. Nu accente puternice, nu culori pure avem în tablou, ci tonuri și nuanțe apropiate. Ele punctează discret relația complementară dintre roșu și verde, legate prin ocruri, brunuri, alburi calde, astfel încât structura compoziției
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
contrapuse marginilor înclinate invers ale mesei pe care sunt așezate obiectele. Este evidentă intenția de a „aduna” compozițional obiectele. El distrage atenția preocupat fiind de realizarea armoniei și a echilibrului ansamblului, prin elementele din planul al doilea, mai sus amintite. Cromatic, regăsim în această compoziție aceeași paletă sobră, redusă la câteva tonuri, dar cu o evidentă preocupare de orchestrare a valorilor. Obiectele sunt luminate egal. Sursa de iluminare este mascată, astfel încât ea transmite difuz lumina asupra obiectelor. Umbrele care se nasc
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
lumina asupra obiectelor. Umbrele care se nasc sunt învăluitoare, cu treceri voit imperceptibile către lumină într-un clar obscur temperat. Nu jocurile dintre umbre vor dinamiza ritmurile valorice ale contrastelor. Pictorul rămâne fidel tonalităților valorice locale convertindule la sistemul său cromatic apropiat mai degrabă de unul al monocromiilor, dezvoltat prin ocruri, griuri cenușii, brunuri. Pe lângă evidenta preocupare de a descrie cu fidelitate obiectele, Stahi se dovedește și prin acest tablou un minuțios iscoditor. El pune în re- lație expresiv-plastică obiecte de
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
și auriu ale celorlalte obiecte. Ansamblul în totalitatea sa este o armonizare de tonuri valorice calde, pornind de la alb și parcurgând spectrul caloric al ocrurilor aurii, nuanțele brunurilor coapte și cele de galben luminoase, într-o unitate cuceritoare. Dominanta paletei cromatice a acestei compoziții o putem asocia cu căldura și vibrația sunetelor unui violoncel. Și în acest tablou, cu toată simplitatea restrictivă a recuzitei, bogăția material- structurală este remarcabilă. Contrastul dintre grafia elegantă a simbolurilor, reprezentate pe ouăle roșii, în raport
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
ale enunțurilor, cercetările moderne de logică încercând să depășească bivalența prin polivalența enunțurilor (logica modală, cu valorile necesar, posibil, imposibil). Totuși, „logicile polivalente mai curând generalizează decât neagă logica bivalentă”, ceea ce-l va face pe Bunge să exploreze <<o teorie cromatică (multivalentă) a adevărului, combinată cu o logică - în - alb - și - negru >>”. (P. Ioan, 1983:45). Prin urmare, avem de-a face mai curând cu o nuanțare și specializare a bivalenței și nu cu o trecere la polivalență, cu o completare
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
sprijinit pe nouă contraforturi ridicate până la nivelul superior al ferestrelor. Colaborarea cu meșterii munteni a adus și o influență în arta construcției, mai ales la exterior. Chiar alternarea pietrei cioplite cu rânduri de cărămidă, care îi dau și un efect cromatic deosebit, este tot o influență adusă prin Țara Românească, a artei bizantine. Biserica păstrează tradiția moldovenească în ce privește planul construcției, care este în formă de cruce (treflat), având pridvor, pronaos, naos și altar. Deasupra gropniței se află o bașcă la care
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
spre dreapta. După ce depășește această barieră, ochiul este orientat spre negrul schițat al arbuștilor în colțul drept din partea superioară a imaginii și spre a doua figură care reține puternic privirea și atrage atenția asupra unei zone spațiale obturante. Această zonă cromatică închisă și orientată vertical stopează dinamica liniarizată spre dreapta, a ochiului, și o reorientează, fără a o lipsi cu totul de ritmicitatea în care a intrat, spre a treia figură, din stânga. În felul acesta ochiul balansează între blocajul vertical din
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
începe prin a cuprinde cele trei sferturi ale suprafeței picturale din dreapta și sfârșește prin a ocupa aproape un sfert din jumătatea stângă a tabloului. Strălucirea focului întreținut de păstor și aglomerarea de stele pe Calea Lactee, identice sub aspect formal și cromatic, reprezintă o altă rimă plastică, eidetică și cromatică ce asociază terestrul cu astralul. Calea Lactee, care respectă diagonala formei dreptunghiulare a tabloului, își are originea în colțul superior din stânga, continuă spre colțul inferior din dreapta, își încheie traiectoria exact în centrul suprafeței
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
suprafeței picturale din dreapta și sfârșește prin a ocupa aproape un sfert din jumătatea stângă a tabloului. Strălucirea focului întreținut de păstor și aglomerarea de stele pe Calea Lactee, identice sub aspect formal și cromatic, reprezintă o altă rimă plastică, eidetică și cromatică ce asociază terestrul cu astralul. Calea Lactee, care respectă diagonala formei dreptunghiulare a tabloului, își are originea în colțul superior din stânga, continuă spre colțul inferior din dreapta, își încheie traiectoria exact în centrul suprafeței picturale și constituie astfel un vector care atrage
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
de ocupația lor și animalele liniștite contrazic această ipoteză. Corrain consideră că aceste aspecte semnalează faptul că tabloul condensează, în ansamblul lui, dezvoltarea unei narațiuni în trei episoade succesive. Între acestea, episodul central se distinge prin vizibilitatea accentuată, datorată discretizării cromatice și eidetice. În acest sector al imaginii, roșul și griul veșmintelor sunt ușor de disociat și siluetele actorilor se conturează clar, în timp ce în celelalte două sectoare ale tabloului detaliile și culorile, deși se detașează de zonele întunecate, sunt dominate de
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
eidetice. În acest sector al imaginii, roșul și griul veșmintelor sunt ușor de disociat și siluetele actorilor se conturează clar, în timp ce în celelalte două sectoare ale tabloului detaliile și culorile, deși se detașează de zonele întunecate, sunt dominate de uniformitate cromatică. O ambiguitate cromatică bleu-verde închis caracterizează spațiul în care este plasată Luna în timp ce o tonalitate galben roșiatică se răspândește în spațiul pictural în care se află păstorii și unde aceeași tonalitate asociază oamenii, animalele și focul. Corrain consideră că tabloul
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
sector al imaginii, roșul și griul veșmintelor sunt ușor de disociat și siluetele actorilor se conturează clar, în timp ce în celelalte două sectoare ale tabloului detaliile și culorile, deși se detașează de zonele întunecate, sunt dominate de uniformitate cromatică. O ambiguitate cromatică bleu-verde închis caracterizează spațiul în care este plasată Luna în timp ce o tonalitate galben roșiatică se răspândește în spațiul pictural în care se află păstorii și unde aceeași tonalitate asociază oamenii, animalele și focul. Corrain consideră că tabloul lui Elsheimer prefigurează
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
care susține construcția peisajului și care, disociind exteriorul / lointain de interior / proche, contribuie la efectul de profunzime, detașându-se de viziunea renascentistă și de mimetismul care o caracterizează. Funcția ferestrei matissiene este ilustrată în tabloul intitulat La Conversation. Aici codificarea cromatică și tonală a perspectivei atmosferice este diferită de aceea din sistemul semi simbolic în care roșul și umbra inspiră aproapele, albastrul și strălucirea departele și verdele distanța intermediară. Ordinea perspectivală este evident răsturnată. Albastrul constituie cromatica unor obiecte din planul
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
strălucirea departele și verdele distanța intermediară. Ordinea perspectivală este evident răsturnată. Albastrul constituie cromatica unor obiecte din planul apropiat ca peretele și fotoliul, roșul este rezervat figurilor mai îndepărtate, ca plajele verticale și orizontale care accentuează cadrul ferestrei și mărcile cromatice evocând florile plutitoare, iar strălucirea este atașată bleului de pe pijamaua personajului, situat și el, în plan apropiat. În secvența Le conflit du figural et du figuratif Beyaert accentuează, în corelație cu detaliile analitice anterioare, ideea ferestrei ca resort esențial al
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
În aceste condiții, relația perceptivă, așa cum se manifestă în spațiul acestui tablou, împiedică punerea în imagine a unei profunzimi figurative graduale în care figura balustradei ar trebui să fie în planul din spate al rochiei. Efectul se realizează prin continuitate cromatică, pentru că negrul rochiei se prelungește în ornamentul balustradei, bleul fotoliului se continuă pe perete și se oprește pe ovalul vaselor cu apă. Grădina pare să intre literalmente în casă și să genereze un înăuntru metaforic în care conversația este oprită
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
a îndepărtării peste distanța intimă. În termeni antropologici, proximitatea oferă o percepție polisenzorială, marcând o predilecție pentru tangențiere și pentru disponibilitatea tuturor simțurilor. În planul privirii însă distanța personală aduce în plus o acuitate inegalabilă. Beyaert notează și instabilitatea plajelor cromatice din tabloul intitulat La famille du peintre. Rochia neagră a Margueritei se află în relație de coexistență, fără efect de tranziție, cu cartea figurată în chip de pătrat mic și galben. Întâlnirea celor două tonalități cromatice extreme nu produce, în ciuda
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
notează și instabilitatea plajelor cromatice din tabloul intitulat La famille du peintre. Rochia neagră a Margueritei se află în relație de coexistență, fără efect de tranziție, cu cartea figurată în chip de pătrat mic și galben. Întâlnirea celor două tonalități cromatice extreme nu produce, în ciuda raportului înglobant/înglobat, efectul masei de culoare neagră pătrunsă de o inserție luminoasă. Răvășită de aceste valori contrare, intriganta rochie neagră manifestă, în acest context, o mișcare în aceeași măsură retensivă și protensivă rămânând, în același
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
liniștește. În acest punct al analizei Beyaert asociază specificității tensive a spațiului matissian intensitatea caproprietate determinantă care-l impune pe Matisse ca pe un reprezentant al fauvismului. Intensitatea este o trăsătură care afectează culoarea izolată, vie și saturată și raporturile cromatice mutuale. În sprijinul acestei afirmații este citat Matisse care consideră că apelul la culori pure generează reacții în lanț, orientează spre: „aspirația tuturor culorilor tabloului spre o gamă mai înaltă și unificată” și creează un efect neașteptat de armonie și
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
și nenumărate. Aceste valori nu constituie, așa cum consideră Lhote, simple: „rime plastice fondate pe câteva asemănări bine sesizate”, ci se încadrează mai degrabă în categoria diferențelor și neasemănărilor. Ele se situează în chiar miezul principiului tensiv și se asociază valorilor cromatice, luminoase și figurative. Ele asociază jocului de valențe rafinate, construind figura ponderării / pondérationca exercițiu de echilibrare a valorilor contrare în care acordul maschează, în mod necesar, o polemică ascunsă. Beyaert consideră că o figură de dimensiuni mari reclamă o alta
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
Matisse creează privitorului impresia accentuată a pierderii reperelor topologice și axiologice. În acest vertige al receptării, actorii antropomorfi din La famille du peintre sunt favorizați de manifestarea constant monocromatică, actanților li se distribuie același grad de prezență, cantitățile și calitățile cromatice sunt aproximativ aceleași și faptele tensive au aproape aceeași intensitate. Beyaert lansează în aceste condiții ipoteza existenței, la Matisse, a serialității figurilor imaginale ca în Interieur aux aubergines, unde prezența legumelor eponime se pierde în acumularea motivelor decorative și împrumută
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]