1,144 matches
-
veneau vandalii, așa c-a uitat de problemă. Așadar, ne putem permite să lăsăm câteva secunde să lunece pe lângă noi. Când râsul i s-a sleit asemenea unei oale de supă uitate pe bufet, pe fața Verei a apărut o crustă de seriozitate. Cum trăsăturile amenințau În orice moment să se prindă din nou Într-o gigă, m-am apropiat de ea, am Îngenuncheat și am Început să perorez: — Tu, Înger care mi-ai Învelit singurătatea cu aripi diafane, perlă Închisă
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
privește în depărtare, peste marea de chiloți vechi, nespălați, mobilă uzată, ziare făcute ferfeniță, cărți rufoase, cutii de detergent îngrămădite una peste alta, cratițe cu resturi de mâncare mucegăită, cratițe cu resturi de mâncare nemucegăită, cești de ceai cu o crustă nedefinită, firmituri de pâine, capete de creion, praf de radieră, rebusuri dezlegate și șosete murdare, privește fără să vrea dincolo, în împărăția artei, singura împărăție la care - cu puțin noroc - poți să ai acces. Dar astăzi Rainer și Anna sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
scria H2O. Îi detaliam apoi că din cauza frigului din casă am făcut apă la genunchi, că mi-a pătruns reumatismul până în cele mai mici oase. În felul ăsta câștigam timp. Piciorul pocit de petarda de la Cotroceni se acoperise de o crustă groasă, albăstrie, care a plesnit în cele din urmă. Am jupuit-o ca pe o carapace elastică. Mă duceam regulat la sala de forță de la Drept, încercam să plutesc. Apoi scrisorile Sabinei au devenit jalnice - mă implora să mă duc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
ninge cu flori mari de piersic vizionată prin binoclul cu infraroșii iar furtuna a potolit-o un armăsar de argint, amestecat printre lianele rătăcite ale sălciilor pletoase de prea multe drumuri încâlcite și prăfuite. Mugurii au îmbobocit din nou în crusta frunzelor putrezite de peste iernile nenumărate; tunete fără străfulgerări m-au aruncat sub pământuri... indigoul înverzit din bolta cerească a izbucnit în hohote neoprite, în cascade deviate și turnuri obosite de ape. Ofer un pahar uleios în unduiri de șarpe cu
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
-i exclamații mustrătoare. În seara aceea era rândul lui Graham să gătească. Mâncarea pe care ne-a pregătit-o avea sau poate nu avea un nume: părea alcătuită în principal din linte și nuci arse până se transformaseră într-o crustă neagră, râcâită de pe fundul unei cratițe mari și servite cu un gogoloi de panglici din paste care aveau consitența cauciucului. Am mâncat, în cea mai mare parte, cufundați în tăcere. — Ar trebui să-i arăți mâine câteva lucrări de-ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
pe Villalta În timp ce picioarele i se prăbușeau. O excursie pe schiuri Funicularul se mai strofocă o dată și apoi se opri. Nu mai putea merge, zăpada se așezase pe șine Într-un strat solid. Furtuna care se abătuse asupra muntelui făcuse crusta de zăpadă tare ca scândura. După ce și-a ceruit schiurile, Nick Își băgă cizmele În lăcașul de metal și strânse clema puternic. Sări din funicular Într-o parte, pe zăpada tare, apoi se Întoarse dintr-o săritură, se ghemui și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
Nick se ridică-n picioare. Își Închise haina strâns. Se aplecă peste George și luă unul din bețele sprijinite de perete. Îl Înfipse-n podea. — Promisiunile n-au nici un sens. Deschiseră ușa și ieșiră. Era foarte frig. Zăpada avea o crustă tare. Drumul urca pe deal printre pini. Își luară schiurile pe care le rezemaseră de peretele hanului. Nick Își puse mănușile. George pornise deja, cu schiurile pe umeri. Acum se Întorceau acasă, Împreună. Capitolul 12 Cum mergeam pe stradă, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
măcriș și lumânărici, iar la stânga vedeai, tremurând sub unde, fundul mâlos al pârâului, unde se hrăneau fluierarii. Pe cursul pârâului era și căsuța de primăvară. Sub șură era bălegar proaspăt și cald, și mai era bălegar vechi, care făcuse o crustă. Și pe urmă mai venea un gard și pe urmă cărarea fierbinte și uscată care ducea dinspre șură spre casă, și apoi drumul fierbinte și nisipos care te ducea din nou În pădure după ce treceai pârâul, de data asta pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
din această stare, oricât m-ar durea și oricât ar fi de grea, să scap de această apăsare. Sub legea credinței mele mă voi așeza și voi aștepta rugându-mă fecioarei sub un copac cu trunchiul tânăr și drept, în crusta-i verde însă, jarul vremii deveni opac. Am răsărit fără spini și buruieni cu floarea, cuprinsă de sfială, descoperită în cerurile de pământ, în luciul apei ce încă răstoarnă lumea din loc, cu bucuria de foc! Genunchii mei scunzi tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
JOLT - zdruncinătură. LAME - imperfect, incomplet, defectuos. TOWEL - prosop. Scenaristă, regizoare, redactor de revistă și scriitoare americană. Scenaristă, producătoare și actriță americană. B-DAD, Blind, Deaf and Dumb - Surdomut nevăzător. Sandvici În stil mexican, cu carne, brînză și legume, Învelite Într-o crustă crocantă. Biscuiți cu cremă. Trupa Dead Jesus. Comedie apărută În 1986. Oraș din statul Rhode Island. Scenă din filmul Dirty Dancing, cu Jennifer Gray și Patrick Swayze. CÎntec interpretat de trupa Poison. Aluzie la cartea pentru copii Willy Wonka & The
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
din coada impregnată de cocleală nu părea să se fi urnit de la locul lui. Petrache înțepă mormanul de cocoloașe care arăta ca grămăjoarele de cocs din fața sobei, din vremea copilăriei. Totul era cât se poate de real. Ba chiar, de sub crusta înghețată, resturile calde ale animalului fumegară. Neștiind ce altceva să facă, Petrache aduse găleata și adună cu fărașul, mirându-se de mirosul viu, de animal, care se răspândea în jur. Apoi șterse cu înverșunare, de parcă, frecând întruna și înlăturând orice
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
a se uita la ce lăsase în urmă, se găsi într-un spectru știrb al luminii, căruia i se vedeau mai ales marginile, roșu și violet. Sub veșmintele sfâșiate, loviturile lăsaseră carnea umflată și vineție. Pielea se îngroșase ca o crustă întunecată și hainele, de uscătura sângelui, deveniseră scorțoase. Se trase îndărăt, de parcă trăia un coșmar și ar fi vrut să se ferească, stând cu fața la perete. Numai că, dacă ar fi existat vreun perete s-o adăpostească, nu acolo ar fi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
băiatului este aceea că e foarte probabil să-și urmeze visurile. În acest punct, omul face o pauză. Își ridică bărbia spre tavan și își încruntă sprâncenele. Se strânge de nas și clipește. Din orbita-i goală se scutură o crustă gălbuie. Nu mai zice nimic. An-te-hai se trage mai aproape de el: — Iată răsplata pentru sinceritatea ta, îi zice eunucul meu, punându-i un săculeț cu tael-i în mâneca largă. Bărbatul reîncepe imediat să vorbească: — Întunericul înseamnă că venirea sa pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
expansiune în sudul Dunării. Dar regele va avea surpriza de a întâlni în teritoriile de la sud de Carpați nu pe cumani, dominatorii de până atunci, ci pe români!31 Aceștia "sparg", în sfârșit, după o mie de ani de tăcere, "crusta" istoriei și, în felul acesta, în secolul al XIII-lea, fenomenul românesc iese la lumină în toată amploarea sa. Să reamintim momentul din prima jumătate a acestui secol, când papa și regele au conlucrat în speranța că această "Cumanie" extracarpatică
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
sociale și instituțiile lor reprezentau în ochii ei asociații veritabile, stări normale ale societății, meritînd a fi studiate. Din păcate, este mai curînd invers. Prin "anormalitatea" mulțimilor se întrezărește laboratorul secret al istoriei, izbucnește forța reală a vieții care străpunge crusta unei civilizații vlăguite de atîtea repetiții. Mulțimile încetează de-a mai fi simple curiozități, un lung șir de accese de febră, de accidente ale istoriei, un pretext de povești palpitante, viu colorate. Ele devin o categorie a gîndirii noastre, un
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
să-ți aperi propriile poziții și să mergi până la capăt, fără să renegi, altfel riști să fii strivit. Tu, duhovnicul meu, îmi impui să mărturisesc falsitatea; tu, cel ce trebuie să mă răscumperi în numele lui Cristos și să-mi îndepărtezi crusta de nelegiuiri, mă pui să-l târăsc spre prăpastie pe un biet nevinovat. Rușine, rușine să-ți fie! Din acuzat deveni acuzator și, cel puțin cu acel prilej, vigoarea lui a dat roade în dauna unui bătrân călugăr atât de
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
temperatura suportabilă de 2-3 ori pe zi. Origanum vulgare (șovârv). Se bea 2-3 căni pe zi dintr-o infuzie cu 15 g plantă la 200 ml apă clocotită. 9.5. RINITA Se caracterizează prin atrofia mucoasei nazale și prezența de cruste cu miros respingător. Se întâlnește mai ales la femeile aflate la vârsta pubertății. Cauzele sunt neprecizate. Se indică: spălături nazale, apiterapie, tratament balneoclimateric. 9.6. FARINGO-AMIGDALITA Inflamația amigdalelor, a mucoasei faringiene și a țesutului limfatic din jur. Ganglionii maxilari și
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
organismului față de diferite substanțe. Boala începe printr-o roșeață a pielei însoțită de prurit. Pe aceste zone inflamate apar vezicule (beșici), ce datorită gratajului se sparg lăsând să se scurgă la suprafața pielei un lichid eczeme zemuinde apoi se formează cruste, scuame forma uscată și pielea își revine treptat la aspectul normal și reapare printr-un nou contact cu substanța sensibilizatoare. Cauzele ce pot sensibiliza și declanșa eczema sunt variate, iar unele provin din mediul exterior: substanțe chimice, agenți fizici (frigul
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
descoperirii unor noi trăiri sufletești. În absența unei astfel de capacități, obișnuința pune tot mai mult stăpânire pe relația erotică, rutinând-o.) „...automatismul, repetiția uniformă și monotonă, este mormântul sentimentului, al stării vii și fecunde. Prin repetiție se creează o crustă din care se retrage sentimentul și, o vreme, asemenea crustă golită de viață este luată drept expresie a unei ființe vii. Așa se retrage cu timpul sentimentul religios din ritualul Încremenit, așa se volatilizează vibrația estetică dintr-o operă mereu
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
capacități, obișnuința pune tot mai mult stăpânire pe relația erotică, rutinând-o.) „...automatismul, repetiția uniformă și monotonă, este mormântul sentimentului, al stării vii și fecunde. Prin repetiție se creează o crustă din care se retrage sentimentul și, o vreme, asemenea crustă golită de viață este luată drept expresie a unei ființe vii. Așa se retrage cu timpul sentimentul religios din ritualul Încremenit, așa se volatilizează vibrația estetică dintr-o operă mereu și la fel repetată, așa rămâne gestul sec și mimica
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
vânturi uscate de primăvară. Tăvălugitul, executat de obicei cu tăvălugul inelar, este prima lucrare indicată după semănat, dacă solul este insuficient de umed, având rolul de a mări gradul de încolțire semințelor și determinând o răsărire uniformă. Dacă solul formează crustă înainte de răsărirea plantelor, datorită ploilor este necesar să se efectueze o lucrare cu grapa cu colții reglabili sau grapa stelată (BĂLTEANU GH., 1998; ROMAN GH. și colab., 1998). Năutul este o plantă care luptă greu cu buruienile, mai ales în
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
el, la începutul anilor ’90, cînd l-am apreciat pentru limbajul critic modern, de sorginte călinesciană, cu cîteva formulări norocoase, Mihai Cimpoi mă excedează, ca să nu zic direct, nu-mi mai place. (Și critica trebuie să placă!) A prins o crustă academică și provincială: e apăsat și apodictic în tot ce scrie. Și scrie mult, lung, păcat în care se întîlnește și cu alți „frați basarabeni”. Cum nu duce lipsă de îndrăzneală, intră adesea pe teritoriul comparatismului, unde se „desfășoară” cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
că există o poeticitate de substanță în înșiruirea, plină de o cruzime deloc studiată, de tranches de vie specifice: individuale și nu prea, autobiografice și nu prea, dar cu siguranță greu masticabile, din cauza unei zgure de balast existențial, a unei cruste ce se îngroașă atât de mult chiar și pe parcursul lecturii versurilor, încât pare că le va opri undeva de-a lungul tubului digestiv. Din succesiunea neutrală și lentă a enunțurilor (de regulă absolut albe, metaforic vorbind), se încheagă în orice
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de lemn, cărămizi, cioburi de sticlă spartă, balamalele scoase de la vreo fereastră, un sac gol din doc, mototolit, o sticlă răsturnată goală, de culoare verde, pe care se-așezase un praf alb, pe dinăuntru zărindu-se, pe-o parte, o crustă vineție de tanin uscat și crăpat etc.). De tavan stă atîrnat un bec cu o lumină slabă (nu te orbește dacă te uiți la el), prins într-o dulie din cupru înegrit 3. Cl. Simon, Leçon de choses, Minuit, 1975
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de "reacțiune" a poporului, aparenta lui indiferență la tot ce se întâmplă în jur. Însă de indiferență putea fi vorba? Mai curând de o disperare geamănă cu atitudinea impasibilă. E nevoie de răbdare și perspicacitate pentru a-i descoperi, sub crusta de indiferență, însușirile autentice, așa cum ne sugera Pârvan în Datoria vieții noastre. Cine va fi în măsură a săvârși această lucrare? Cine va putea ridica poporul din starea de misera plebs la acea națiune conștientă de sine, capabilă să ridice
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]