2,383 matches
-
Ca urmare a celor două mari cutremure din 1940 și 1977 au fost necesare unele lucrări de consolidare precum și restaurarea picturii. În curtea bisericii se află un cavou zidit în anul 1853 în care se află așezat într-o raclă ctitorul bisericii. Clopotnița înaltă de 9 m, aflată la câțiva metri în fața bisericii, este construită din zid gros cu piatră și cărămidă. În clopotnită sunt trei clopote. Parohia Grindu are casă parohială. Parohia a posedat 28 ha teren arabil. Conform Legii
Biserica Înălțarea Domnului din Grindu () [Corola-website/Science/332679_a_334008]
-
ani. În vara anului 1996, biserica a fost pictată în interior și s-a instalat o centrală termică pentru biserică, trapeză, bucătărie și casa monahală. La 29 ianuarie 1997, în ajunul sărbătorii Sf. Trei Ierarhi, protosinghelul Firmilian Ciobanu, stareț și ctitor al Mănăstirii Zosin, a murit la vârsta de numai 29 ani, într-un tragic accident rutier petrecut în apropierea Botoșaniului. A fost înmormântat în curtea mănăstirii, la slujba de înmormântării luând parte PS Calinic Botoșăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, și
Mănăstirea Zosin () [Corola-website/Science/317186_a_318515]
-
sat a fost construită în 1705, ca biserică unită. Biserica, construită din piatră, cu turlă în stil baroc, este dintre cele mai vechi construcții de acest fel din cuprinsul județului Sălaj. Are hramul „Schimbarea la față”. Nu se cunosc numele ctitorilor și a binefăcătorilor, însă contribuția celor 50 de familii de săteni la acea dată a fost decisivă. Prima școală din sat este considerată cea mai veche din Sălaj, un act afirmând existența ei în anul 1851. Actuala școală a fost
Bădăcin, Sălaj () [Corola-website/Science/301773_a_303102]
-
domnitorul Constantin Duca (1693-1695, 1700-1703). Inscripția a fost tradusă de același episcop Melchisedec astfel: ""Înnoitu-s-au sfințitul acest templu și frumos reparat de prea strălucitul și prea cinstitorul de Dumnezeu Io Constantin Duca Voievod, Domnul a toată Țara Moldovei"". Ctitorul a înzestrat probabil mănăstirea cu o bucată de loc a cărui întindere este greu de precizat. Domnitorul Nicolae Mavrocordat (1709-1710, 1711-1716) a extins terenurile mănăstirii, dându-i un teren cu ""pomeți, paragini de vii, locuri de grădini și pădure"". Acest
Mănăstirea Podgoria Copou () [Corola-website/Science/304181_a_305510]
-
înflorire a culturii georgiene, între secolele al XI-lea și al XII-lea, și-au scris operele literare și filosofice Eprem Mtsire, Ioane Petritsi și Arsen Iqaloeli. Cultură scrisă s-a dezvoltat mai ales in mănăstirea de la Gelați, înzestrata de ctitorul David al IV-lea (1073 - 1125) cu numeroase manuscrise grecești și supranumita de aceea de către cronicarii georgieni de mai tarziu o "a doua Atena". În așa-numita "Epoca de aur" au fost scrise primele tratate de jurisprudența, matematică, astronomie și
Cultura Georgiei () [Corola-website/Science/305686_a_307015]
-
toate cu deamănuntul, să ți le scriu unele după altele” (Luca I , 1-3) „Această sfântă și Dumnezeiască Biserică ce se prăznuiește hramul Buna-Vestire - ce a doua oară refăcându-se s-au ridicat din temelie cu osârdia robilor lui Dumnezeu și ctitori ai acestui sfânt lăcaș Teodor Zoplan, Mihail Șărban Luxandra : cu cea dintâi începere de cheltuială a răposatului Hagi Nicolae Cazan și s-au săvârșit leat 1833 octombrie 24 în zilele înălțatului Domn Alexandru Ghica - Anton - Preot Matei Trifonos. ” Pisania de
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
în zilele înălțatului Domn Alexandru Ghica - Anton - Preot Matei Trifonos. ” Pisania de deasupra ușii de la intrare ne dezvăluie că actuala Biserică cu hramul „Buna-vestire” a fost ridicată în anul 1833 ,octombrie,24 în vremea domnitorului Alexandru Ghica Voevod, iar numele ctitorilor au fost Teodor Zaplan, Șărban Luxandra, Hagi Nicolae Cazan. Din documentele vremii rezultă însă că pe același loc a fost o altă biserică de zid care data probabil, cel puțin de la începutul secolului al XVIII-lea. Cea mai veche mențiune
Biserica Buna Vestire din Ploiești () [Corola-website/Science/320067_a_321396]
-
prestigiu, templu dinastic și mausoleu, este prototipul unui model de palat al vremii sale luat de exemplu de alte două palate mai puțin grandioase, cel de la Romuliana al lui Galerius și cel de la Šarkamen al lui Maximinus Daia. După dispariția ctitorului său, palatul a continuat să funcționeze până în secolul al VI-lea, fiind reședință oficială a administrației provinciale și a unor personalități aflate în exil, dar și, temporar, manufactură de textile. După invaziile slavilor, între zidurile sale s-a dezvoltat un
Palatul lui Dioclețian din Split () [Corola-website/Science/328803_a_330132]
-
Sf. Ilie" (20 iulie). Biserica „Nașterea Maicii Domnului” - Tălpălari din Iași a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . Biserica este datată din secolul al XIX-lea în această listă. Primul ctitor al bisericii „Nașterea Maicii Domnului" (cunoscută astăzi ca ) este marele vistiernic Iordache Cantacuzino (cca. 1581 - 1663), după cum reiese din documente vechi și dintr-un pomelnic din 1806. Marele boier era fiul marelui vistiernic Andronic Cantacuzino din Muntenia și a fost
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
și Sfânt), unde începea “mahalaua calicilor” sau a “mișeilor” care cobora spre râul Bahlui. Pe aceste locuri s-au așezat în secolul al XVIII-lea meșterii tălpălari, cu atelierele lor de dubit pieile și de confecționat încălțăminte. Împreună cu descendenții vechiului ctitor și cu boierii enoriași, breasla tălpălarilor s-a îngrijit de această biserică, de la ei provenind și denumirea populară a lăcașului de cult. Atestarea patronajului acestei bresle este într-un document din 1742, când paroh al bisericii era preotul Antonie și
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
acei ani s-a reparat zidăria, s-a reconstruit clopotnița și s-au adăugat două pavilioane pe latura sudică: unul la intrarea în pridvor, celălălt cu acces la altar (cu rol de veșmântărie), deasupra criptei unde se află osemintele unor ctitori și binefăcători ai bisericii. A fost refăcut mobilierul bisericii (balconul cafasului, stranele, ușile și ferestrele) și s-a poleit catapeteasma. În 1886, pictorul N. Roteanu a pictat pereții interiori și bolțile în ulei, în stil neorenascentist. În a doua jumătate
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
în partea dreaptă a intrării, sunt zugrăviți ctitorii: Nicu Mandreș, Niță Geana și Vasile Șotea, îmbrăcați în costume populare. Ei poartă cămăși albe, cioareci și haine albe de dimie cu modele stilizate la brâu, la mâneci și la piept. Ceilalți ctitori sunt zugrăviți în partea stângă a intrării, în aceeași ținută impunătoare. C. Șotea poartă costum de dorobanț, cu sabia în mâna stângă, iar C. Piciu, C. Cosmulescu și Niță Brebu au câte o carte în mâna dreaptă. Pe același perete
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
acest tablou: Niță Brebu mort la anul 1897, Mărită N. Brebu moartă în 1906, Ion N. Brebu, mort în 1900, Minodora, moartă la 1907. Nicolae N. Mandreș mort la 1905." Pe peretele de la intrare se află și un pomelnic al ctitorilor în care sunt menționate numele celor care au contribuit la refacerea bisericii: Tot în pronaos, pe partea dinspre nord, chiar deasupra ferestrei, este zugravit Sf. Proroc Ilie cu carul de foc, probabil pentru faptul că la Sf. Ilie se ține
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
12 km de Baia de Arama. Ridicată pe locul unui vechi schit , făcut de Milos Iuzbașa . În Pisanie se consemnează anul de întemeiere 1879 și anul zugrăvirii 1882, pictor Simeon Ionescu din Tr. Severin . Pe un perete interior se află înfățișați color ctitorii : C-tin Frânculescu și soția Dumitra , Ilinca M . Scânteie cu fiul lor și pr. D. Comănescu cu soția și fiul. La proscomidie se vede numele ieromonahului Elisei și al călugăritei Metodia , înmormântata în cimitirul de lângă biserică. Un document păstrat de
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
maramureșene, aflate pe coline, biserica Sf. Nicolae se află în mijlocul satului, în mijlocul cimitirului vechi. Pereții sunt construiți din bârne cioplite, fără decorațiuni, singura excepție fiind frânghia răsucită sculptată, care înconjoară biserica. Pereții interiori au fost pictați în 1754 la comanda ctitorului nobil Vasile Săpânțan. Biserica de lemn a fost declarată monument prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național. Pe lista din 2010 are codul LMI . Biserica de lemn cu hramul „Sfântul Nicolae” a fost ridicată
Biserica de lemn din Bogdan Vodă () [Corola-website/Science/307970_a_309299]
-
mutat apoi în Ieud; 1919-1945 Vasile Dunca. În data de 19 noiembrie 2002 a fost numit primul preot greco-catolic de după cel de-al doilea război mondial, în persoana lui Ioan Petreuș. Pictura bisericii din Cuhea este făcută la comanda unui ctitor unic, pan Vasili Samplonțai (Săpânțanu), menționat între anii 1747 și 1788 ca jurat și „solgabirău al orașului de sus”. Portretul ctitorului și jilțul său se păstrează în naosul bisericii. Inscripția amplasată pe rama tabloului este scrisă cu litere chirilice, cu excepția
Biserica de lemn din Bogdan Vodă () [Corola-website/Science/307970_a_309299]
-
de-al doilea război mondial, în persoana lui Ioan Petreuș. Pictura bisericii din Cuhea este făcută la comanda unui ctitor unic, pan Vasili Samplonțai (Săpânțanu), menționat între anii 1747 și 1788 ca jurat și „solgabirău al orașului de sus”. Portretul ctitorului și jilțul său se păstrează în naosul bisericii. Inscripția amplasată pe rama tabloului este scrisă cu litere chirilice, cu excepția anului care apare în latină „Anno Domini 1754”. Portretul este lucrat într-o tempera grasă și înfățișează un personaj plin de
Biserica de lemn din Bogdan Vodă () [Corola-website/Science/307970_a_309299]
-
este scrisă cu litere chirilice, cu excepția anului care apare în latină „Anno Domini 1754”. Portretul este lucrat într-o tempera grasă și înfățișează un personaj plin de prestanță, văzut din față, cu mâinile întinse în lateral, într-un gest de ctitor. Ducând o politică de sprijinire a Bisericii Greco-Catolice, el a adus pentru biserica din Cuhea un pictor care avea să compună unul dintre cele mai complete programe iconografice de tradiție bizantină cunoscute în Maramureșul istoric. Din pictura de pe bolta naosului
Biserica de lemn din Bogdan Vodă () [Corola-website/Science/307970_a_309299]
-
domniia loru, vă leato bâitia mira 7153 i spăsenia mira 1645; și s-a săvârșit în luna lui august 1 dnă."" Conform inscripției, biserica a fost ridicată din temelii. Pictura interioară din naos, pe peretele dinspre pronaos, păstrează în dreapta imaginea ctitorului Matei Basarab și a soției sale Ileana ținând în mâini macheta bisericii, precum și al fiului lor Matei. În partea stângă, dincolo de golul ușii, apar trei boieri, strămoși ai ctitorului: "„jupan Barbu Craiovescu biv vel ban, jupan Părvu biv vel vornic
Mănăstirea Strehaia () [Corola-website/Science/313665_a_314994]
-
Pictura interioară din naos, pe peretele dinspre pronaos, păstrează în dreapta imaginea ctitorului Matei Basarab și a soției sale Ileana ținând în mâini macheta bisericii, precum și al fiului lor Matei. În partea stângă, dincolo de golul ușii, apar trei boieri, strămoși ai ctitorului: "„jupan Barbu Craiovescu biv vel ban, jupan Părvu biv vel vornic, jupan Danciu biv vel vornic”". Prezența acestor boieri din secolele 15-16 în pictura bisericii poate sugera rolul lor de ctitori ai unei biserici paraclis anterioare, ce a servit boierilor
Mănăstirea Strehaia () [Corola-website/Science/313665_a_314994]
-
stângă, dincolo de golul ușii, apar trei boieri, strămoși ai ctitorului: "„jupan Barbu Craiovescu biv vel ban, jupan Părvu biv vel vornic, jupan Danciu biv vel vornic”". Prezența acestor boieri din secolele 15-16 în pictura bisericii poate sugera rolul lor de ctitori ai unei biserici paraclis anterioare, ce a servit boierilor craiovești, pe același loc din curtea lor de la Strehaia. Prima atestare a mănăstirii de la Strehaia apare într-o danie a domnitorului Matei Basarab din 11 decembrie 1649. Nu ne este cunoscut
Mănăstirea Strehaia () [Corola-website/Science/313665_a_314994]
-
a asigura dăinuirea ctitoriei sale, Matei Basarab pecetluiește cu blestem și invocă un vechi obicei al țării prin care domnii care vor întării averea mănăstiri se bucură la rândul lor de binefaceri spirituale "„și să se chiame și domnia lui ctitor nou la mănăstire”". Mănăstirea domnească stătea sub directa ascultare a scaunului de domnie, de unde erau numiți sau confirmați egumenii mănăstirii. Domnii țării, în succesiunea lor, erau de drept considerați patroni și protectori precum și proprietarii de facto ai mănăstirii. Din punct
Mănăstirea Strehaia () [Corola-website/Science/313665_a_314994]
-
ani a Conducătorului a declanșat o beție a cuvintelor fără precedent, el fiind numit „Cîrmaci înțelept”, „conducător vizionar”, „strateg genial”, „stegar viteaz”, „al nostru Erou”, „Eroul națiunii”, „neobosit Erou”, „cel mai de seamă Erou printre eroii neamului”, „Eroul păcii mondiale”, „ctitor de geniu”, „carpatic scut”, „simbol viu al năzuințelor”, „stejar de vis, de-avînt, de omenie”, „vîntul care mișcă pădurea”, „marele tribun al neamului”, „fiu luminat al patriei”, „titan modern”, „marele contemporan”, „fondatorul României socialiste” Media a folosit expresia de "Epoca de
Cultul personalității lui Nicolae Ceaușescu () [Corola-website/Science/330035_a_331364]
-
Voievod, leat 7147 (1639), iar acum 7328 (1820), cum blagoslovenia preasfințitului mitropolit kirio kir Veniamin și prin osârdia cuvioșiei sale ieromonah Iosif, egumenul acestei sfinte mănăstiri, s-au deschis zidirea, s-au tencuit și s-au acoperit. 1820 iunie 8”". Ctitorul a înzestrat schitul cu odoare și cărți de cult. O parte dintre cărți, dăruite în perioada 1640-1647, se mai păstrează și astăzi. Printre acestea se află un Octoih (dăruit în 1640 „mănăstirii sale nou întemeiate numită «Sub muntele Peon»”), un
Schitul Hangu () [Corola-website/Science/327537_a_328866]
-
othomanicae", operă de răsunet european, "Hronicul vechimii a romano-moldo-vlahilor", în care demonstrează romanitatea poporului român, unitatea de origine si de limbă, continuitatea lui pe teritoriul vechii Dacii), geografie ("Descriptio Moldaviae", însotită de o remarcabilă hartă), orientalistică, muzicografie. Este unul dintre ctitorii beletristicii românești, prin "Divanul sau Gîlceava înțeleptului cu lumea", pe tema medievală a disputei dintre suflet și trup, și mai ales prin "Istoria ieroglifică", roman cu cheie în care se îmbină satira savantă cu utilizarea umoristică a erudiției. Autor al
Familia Cantemir () [Corola-website/Science/329584_a_330913]