1,109 matches
-
cîteva chiftele din inimă de vită și ouă fierte. Cele două cafele mari, băute la bufetul expres al gării l-au înviorat. Lucrează pînă la prînz. În drum spre editură, se oprește la un magazin de dulciuri. Se dau bomboane cubaneze. Servește doar o singură vînzătoare, și-aceea abia se mișcă o bucureșteancă tuciurie, care stîlcește româna cu o groază de ă. Lumea vociferează împotriva faptului că celelalte două vînzătoare își fac de lucru aiurea. Discuția se încinge. Cînd e amenințată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
vezi pe cei nouă profesori mișcîndu-se ca niște apucați, iar pe maestrul Lobo dirijând orchestra și În același timp cîntînd cu multă Îndemînare la pian sau la orgă. Andy Latino nu mai cînta; pierdut printre profesori, Îi Îndemna cu strigăte cubaneze și, din cînd În cînd, se apropia de microfon ca să cînte un refren. Dansatorii proști au băgat-o pe mînecă. CÎteva fete au Început să se plictisească fiindcă timizii nici n-aveau idee cum se dansează pe muzica asta. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
Oh, nu! Păi, e cam greu pentru mine să îți arăt, spuse ea repede, pentru că bărbatul ar trebui să conducă. Încearcă oricum, o rugă el. —Dar... — Doar în linii mari, rânji el. — Nu avem muzica potrivită. —De ce avem nevoie? Ceva cubanez? —Daaaa, spuse ea încet, realizându-și greșeala. Se gândise că nu era nici o șansă ca el să aibă asemenea obscurități, dar uitase că el era bărbat. Va fi nevoită să o facă și pe asta. Bine, lasă baltă muzica. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
fusese văzut vreme de cîteva luni prin Împrejurimile cetățuii, pînă cînd un automobil negru, cu perdele trase, dăduse peste el, fără să oprească, În plină lumina zilele. Pe atunci era prea tîrziu: legenda Întunecată a vilei, ca și invazia muzicii cubaneze În saloanele de dans din oraș erau deja de neoprit. CÎteva luni mai tîrziu, don Ricardo Aldaya Își mută familia În casa de pe bulevardul Tibidabo, unde, peste două săptămîni, urma să se nască fiica mai mică a celor doi soți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
mult mai vaste, care au fascinat marile spirite ale trecutului, și știu. Știu, mai mult decât așa-zișii savanți. Știu că așa cum este jos, așa e și sus. Și nu există nimic altceva de știut.” Ne oferi țigări de foi cubaneze, de o formă curioasă, nu drepte, ci răsucite, ondulate, deși groase și butucănoase. Scoaserăm câteva exclamații admirative, iar Diotallevi se apropie de rafturi. „Ei”, zicea Agliè, „o bibliotecă minimă, cum vedeți, nu mai mult de vreo două sute de volume, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
cu toți curenții din apă, raportase că nu se afla niciun corp în interiorul mașinii sau în portbagaj. - Unde e mâncarea? întrebă Sellitto privind pe fereastră. Sachs și Kara plecaseră cu puțin timp în urmă să cumpere câte ceva de la un restaurant cubanez. Tânăra iluzionistă era mai puțin încântată de ideea de a mânca decât de perspectiva primei cafele cubaneze din viața ei, cafea pe care Thom o descrisese ca fiind „jumătate espresso, jumătate lapte condensat și jumătate zahăr”. În ciuda faptului că era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Unde e mâncarea? întrebă Sellitto privind pe fereastră. Sachs și Kara plecaseră cu puțin timp în urmă să cumpere câte ceva de la un restaurant cubanez. Tânăra iluzionistă era mai puțin încântată de ideea de a mânca decât de perspectiva primei cafele cubaneze din viața ei, cafea pe care Thom o descrisese ca fiind „jumătate espresso, jumătate lapte condensat și jumătate zahăr”. În ciuda faptului că era practic imposibilă combinația, Kara fusese foarte intrigată de concept. Corpolentul detectiv se întoarse apoi către Rhyme și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
care Thom o descrisese ca fiind „jumătate espresso, jumătate lapte condensat și jumătate zahăr”. În ciuda faptului că era practic imposibilă combinația, Kara fusese foarte intrigată de concept. Corpolentul detectiv se întoarse apoi către Rhyme și Thom. - Ați mâncat vreodată sandwichuri cubaneze? Sunt de departe cele mai bune. Dar pe Thom nu-l interesa absolut deloc mâncarea. Nici măcar Magicianul. - E timpul să mergi la culcare. - E 9:38 abia, se lamentă Rhyme. E abia după-amiază. Deci nu e. Timpul. Să merg. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
amintirea imaginii acelui Arlecchino sinistru de pe steagul de la intrarea în cortul Cirque Fantastique din parc, a actorilor mascați și a ororilor săvârșite de Magician. Toate astea o făceau să fie puțin paranoică. Înfricoșător... Las-o baltă. Mutând sacoșa cu mâncare cubaneză foarte condimentată dintr-o mână în alta, continua să meargă alături de Kara pe trotuarul foarte populat, vorbind despre părinți, despre cariere, despre Cirque Fantastique. Și bineînțeles, despre bărbați. Bang, bang... Kara sorbea cu poftă din cafeaua ei cubaneză dublă, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
cu mâncare cubaneză foarte condimentată dintr-o mână în alta, continua să meargă alături de Kara pe trotuarul foarte populat, vorbind despre părinți, despre cariere, despre Cirque Fantastique. Și bineînțeles, despre bărbați. Bang, bang... Kara sorbea cu poftă din cafeaua ei cubaneză dublă, de care, spunea ea, devenise dependentă de la prima gură. Nu numai că era la jumătate de preț față de Starbucks, explica ea, dar era de două ori mai puternică. - Nu sunt prea bună la matematică, dar cred că asta o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
întrebă Thom pe Kara. - Vrea irish coffee, pariez... De ce nu comercializază Starbucks și așa ceva? Kara refuză această ofertă, în schimb comandă o cafea Maxwell House sau Folgers. Sellitto se interesă asupra probabilității de a mânca ceva, mai ales că sandwichurile cubaneze mult așteptate nu supraviețuiseră drumului de la restaurant înapoi acasă. Thom se făcu nevăzut în bucătărie. Sachs îi înmână Karei carnețelul pe care își luase notițe, rugând-o să noteze orice i s-ar fi părut relevant despre profilul criminalului. Kara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Balzac te-a luat repede de lângă noi după spectacol. De fapt, am venit să îți spun mulțumesc din nou. Și chiar ar trebui să ne faci o notă de plată pentru timpul pierdut. - Nici vorbă. Voi mi-ați arătat cafeaua cubaneză. E deja achitat totul. - Nu, eu chiar vorbeam serios. Trimite-mi și mă voi asigura că va ajunge la centru. - M-am jucat de-a detectiva, spuse Kara. Asta va fi o poveste pentru nepoții mei... Hei, dar eu sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
pe tânără. - Prima dată te lași înjunghiată mortal când am eu grijă de tine. Apoi devii suspectă de crimă, spuse polițista oftând exasperată. Asta ar putea fi o prietenie dificilă. Kara se oferi să iasă ca să mai ia niște mâncare cubaneză la pachet, dintr-aceea de care le lipsise zilele trecute, deși Rhyme bănui că e doar o scuză pentru ca ea să își ia și o cafea soioasă de la restaurant. Însă înainte ca ei să fi luat o decizie în privința comenzii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
din cei 17 ce mi s-a părut „abordabil“ într-un fel sau altul Ajungem și la proza cea mai bună, venită din partea lui Ioan Groșan. Lumea organizatorilor de petreceri de la Costinești, replici libidinoase amestecate uniform cu tării americane sau cubaneze, propagandă, umor. Pe scurt, o fată vine la mare să își cunoască tatăl (naratorul scriitoră, ajuns organizator al unui concurs penibil intitulat „Madame Bovary“. Îl cunoaște mai bine decât ar fi vrut (acesta desfășoară un întreg plan de seducție nerecunoscând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
la muerte de su padre (Strofe la moartea maestrului Rodrigo sau Strofe la moartea tatălui său), la baza căruia stă motivul poetic ubi sunt. Marmolina. Marmură poroasă, mai puțin fină decât cea obișnuită. Martí, José Julián. Om politic și scriitor cubanez (1853-1895), promotor al cauzei independenței naționale. Cunoscut și apreciat atât pentru scrierile politice, cât și pentru volumele de poeme Ismaelillo (1882) și Versos sencillos (Versuri simple, 1891, printre care figurează și cele ale celebrului cântec Guantanamera). Martínez Sierra, Gregorio. Scriitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
cunoscută. Cafeaua e atunci făcută cu nisip, rachiul are iz de iască și miroase a șobolan înecat, biblioteca e ca zidul pink-floydian - se strânge în jur fără folos. Nimic nu te apără, nici amorul, nici șoapta complice, nici fumul trabucului cubanez, nici culorile fotografiilor obținute în condiții banale. Doar trompeta lui Miles, saxofonul lui Charlie Parker, chitara lui McLaughlin, vreo piesă cu Chet Baker... E o lume întreagă, complexă, dezaxată și decadentă (o amintesc prin sintagma „anii ’50“Ă la care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
dintre ei și ar deveni prieteni. O filipineză frumușică, Într-o rochie albă strânsă pe corp, cânta Solamente una vez cu mare veselie, cu voce limpede, cu o dicție excelentă, și bătea măsura cu niște maracasuri colorate țipător, Însoțind tobele cubaneze ale micii orchestre care o acompania. Barul era pe jumătate gol și, cu toate că era Încă devreme, Încăperea era plină de zgomot, de fum și de voci bărbătești. Erau mulți bărbați, câteva femei și puțini localnici. De fapt, doar femeile păreau
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
birocratică - toate acestea sunt temeliile pe care banda desenată militantă își ridică eșafodajul discursiv. Cinematografică, tăietura narativă face din aventură aliajul mitului. Revoluția din al cărei panteon face parte Che este organizată în jurul promisiunii escatologice a mântuirii. Participarea la revoluția cubaneză este prologul intrării în revoluția mondială la care visează Che însuși. Explicit și agitatoric, mesajul scenariului lui Oesterheld este indisociabil de fantasma acestui om nou pe care Che îl pregătește, prin traiectul său mundan. Intratabil și irațional, revoluționarismul lui Che
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
foarte tinere având între l6-22 de ani a cărui deces a survenit probabil în urma unui traumatism cranian cauzat de un corp contondent. S-a constatat că sub unghiile mâinii stângi s-au găsit resturi textile de la un material de camuflaj cubanez iar sub unghiile mâinii drepte resturi textile dintr-un halat în dungi confecționat din bumbac de producție central-asiatică sau africană. Întrucât nu s-a reușit identificarea persoanei decedate rugăm să aprobați clasarea cazului."(...dintr-o pagină, pe jumătate carbonizată, recuperată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
regizase mai multe comedii muzicale, dar al cărui talent se manifestase În diverse domenii. Din câte se părea, consuma droguri de multă vreme, fără a face Însă excese necugetate, așa ca mine. Încredințase punerea În scenă a acestui spectacol muzical cubanez unui producător de pe Broadway, iar el se ocupa doar de administrarea bugetului. La prima noastră Întâlnire a luat o pastilă de ecstasy și mi-a dat și mie una. Apoi a Început să-mi povestească despre viața lui; părea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
respectam prea mult. Dacă aș fi fost un masochist, m-aș fi târât la picioarele lor și ar fi fost totul În regulă. Însă nu sunt masochist. „De ce nu faci nimic?“ păreau să mă Întrebe ele. Am pus niște muzică cubaneză, pe care am ascultat-o la nesfârșit, timp de câteva ore În care nu am făcut nimic. În cele din urmă s-a luminat de ziuă. Plec acasă, a spus Keiko, și a plecat prima. Și eu, și a plecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
pătrundă Într-o lume care nu e a lui, În acel univers particular al lui Yazaki și Reiko. După ce a avut succes cu prima lui comedie muzicală, Yazaki a avut următoarea premieră la Londra, cu un film inspirat din muzica cubaneză, Într-o epocă În care acest gen de muzică nu prea era cunoscut. Demult, Marcel Camus realizase un film, numit Orfeu Negro, după care ritmurile de samba și de bossanova au ajuns celebre În toată lumea. Apoi au avut succes ritmurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
banii altora. El doar se afla În preajma banilor care circulau prin lume. Însă oamenii care n-au produs niciodată nimic sunt cu toții slabi de Înger. Odată i s-a Întâmplat să fie dat În judecată de un distribuitor de muzică cubaneză din Spania, ceea ce l-a obligat să se retragă o vreme din mijlocul valurilor de bani care se Învârteau În jurul lui. A avut ceva de tras din cauza asta! Dar nu te lăsa Înșelat! Chiar și acum tot e În stare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
cealaltă o trimitea să se ocupe de Keiko. O dată la două minute trăgea pe nas cocaină, mai arunca din când În când câte-un ochi spre televizorul lăsat pornit pe filme porno cu lesbiene, În fundal se revărsa o muzică cubaneză. Cât despre băuturi, avea pe masă Martell XO, Veuve Clicquot Grande Dame, iar ca desert trufe de ciocolată. În tot timpul ăsta penisul Îi rămânea flasc, de dimensiunile unui penis de bebeluș, dar lui Yazaki asta i se părea cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
ei era bătrân și, în acest moment al vieții lui, mult mai blând decât atunci când Adriana era copil. Părea mulțumit s-o lase pe soția lui să se ocupe de tot și rareori ținea morțiș la ceva în afară de o țigară cubaneză seara și obiceiul ca toți copiii lui — trei din prima căsătorie, trei din a doua și Adriana din actuala și, sperăm, ultima — să se reunească la reședința din Rio de Janeiro în cele două săptămâni din preajma Crăciunului. Cu maică-sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]