1,806 matches
-
de privațiunile din universul concentraționar. Poezia religioasă este mult mai prezentă la Crainic decât la Radu Gyr, o consecință probabil și a formației profesionale, primul căutând cu ostentație în poeziile sale motivele religioase. Astfel, descoperim în două dintre poeziile sale „Cules de vii” și „Stropi de sânge” o „corespondență între struguri și sângele Domnului Hristos”. Aș vrea cu năprasnică voință, Ca strugurii într-un pahar de vin Să te strivesc pe toată ntr-o credință Și-n ea să strig al lumilor
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
de timpuriu resurse alternative. Pentru că nu au minte, „ceilalți“ au fost obligați la a susține lupta pentru existența pe teritorii strict delimitate de condițiile de mediu. În fond, domesticirea animalelor și plantelor a reprezentat o alternativă la primordialele vânătoare și cules. Dacă vom coloniza și altceva decât supraaglomerata Terra e altă poveste; cert e că goana după resurse alternative va continua. Se spune pe drept cuvânt că „golătatea Înconjoară, dar foamea dă de-a dreptul“; să abordăm deci resursele alternative alimentare
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
microflora solului din imediata apropiere a rădăcinilor. Iar prolificitatea ei proverbială o ajută și pe ea și pe noi și pe mine pentru un alt comentariu. Un bun prieten Îmi reproșa o aparentă inconsecvență: că sunt ostil vânatului, nu și culesului, după expresia lui tot un fel de vânătoare, căci și plantele sunt ființe. Cu păpădia Însă, treaba e alta. Chiar dacă, culeasă intensiv, vreuna piere, locul Îi va fi luat deîndată de o alta, din sămânța - scuze, fructele - purtată de vânt
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Îi va fi luat deîndată de o alta, din sămânța - scuze, fructele - purtată de vânt; și e multă, căci păpădia Înflorește și fructifică În scurt timp și asta ori de câte ori poate din cea mai devreme primăvară și până dă zăpada. Dimpotrivă, culesul o ajută, căci altfel unde și-ar găsi loc - o nișă ecologică liberă - noile plante din sămânță care, rezultate dintr’un proces sexual, sunt mai bine adaptate mediului În continuă schimbare decât plantele supraviețuitoare prin rădăcină a altor ani Îndepărtați
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
sfidând codul rutier. Doar că, pe lângă slabele-i puteri În planul fizic, omul are o compensație Într’altul, ideatic, acela a rațiunii. Și, privind trecutul speciei noastre, vedem că: Vânător prin naștere zice-se, de nevoie zic eu, sătul de culesul melcilor care abia preling vreun metru pe oră, Îl vedem totuși pe om ca pe posesorul unei performanțe modeste: chiar acum, după un Îndelungat antrenament, al unor aleși, de vreo 15 m/s, adică 40 km/oră, inferioară vitezei oricărui
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Până ce, o rațiune, nou venită pe lume, dar dezlănțuită Înainte de a fi și „școlită“, a lucrat, În special asupra echilibrului. Căci omul s’a născut vânător, și Încă unul cu preferințe. Și n’a vânat deopotrivă producători, mai bine zis cules, consumatori, precum mamutul și descompunători, precum bacteriile pe care nici măcar nu le vedea, ci doar pe unii din reprezentanții celor trei „contractanți“. Așa au dispărut 52 Camelia Savitescu, redactor la Radio Iași. specii Înainte de vreme, adică Înainte de a fi depășite
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
de șoim ori ghepard spre a captura vânatul, ori de cormoran - precum chinezii - un pește. Moment În care omul Își dă jos masca, dezvăluind incorectitudinea. Dar s’o lăsăm oleacă. Tot biotehnologie e agricultura, care a Înlocuit de la o vreme culesul, În rând cu popândăul. Aparent, omul are acum mâinile curate. În realitate Însă... Prin Însăși faptul de a folosi unelte, prelungiri ale Înzestrării sale native, fie ele niște ființe, omul Începe să se separe de Natură, să evadeze de sub controlul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
al doilea de facultate, în vacanța de vară, îmi lăsasem restant examenul de limba latină, cu gândul să învăț mai mult, să iau o notă mai mare, să îmi păstrez bursa. Și-n vreme ce părinții umblau la câmp, la cules porumbul, la tăiat și pus în glugi strujenii, la cărat și așezat fânul în stoguri plecând în țarină dis de dimineață și întorcându-se odată cu noaptea, frânți de oboseală eu mă căzneam cu latina ca Trăsnea cu gramatica, citind, notând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
o putere vie, încât să scrie... 5 cărți. E, fără îndoială o uriașă performanță, la care mulți râvnesc și extrem de puțini o ating. Prima dintre aceste cărți Lovineștii (2001), abordează după propria-i intenție mărturisită un prim bilanț posibil din "culesul roadelor" pentru Galerie, adică tot ce-a strâns despre o singură familie, într-un timp "extrem de lung". De ce? Spre "a putea descrie destinul unei familii, cu certe merite în cultura națională, dar și cu ecouri în cea universală, prin oamenii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
oameni ca Dvs. Vă urăm, Virgil Ierunca și cu mine, rezultate cât mai rodnice și vă felicităm pentru activitatea pe care o depuneți și țelurile pe care le aveți. Cu prețuire, Monica Lovinescu" (p. 124-125)... Un al doilea "rod" din "culesul" pentru Galerie... a fost volumul Orașul muzelor. Case și locuri memoriale la Fălticeni (2002). De data asta prefața i-o semnează un universitar, coleg de facultate, care-a învățat și el la Fălticeni, istoricul și criticul literar, academicianul Constantin Ciopraga
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ziaristă, scriitoare a înființat una din primele școli pentru instrucția și educația fetelor și s-a afirmat în existența-i meteorică drept o vajnică luptătoare pentru emanciparea femeilor, împroprietărirea țăranilor și democratizarea regimului politic. Cel de-al treilea "rod din culesul" pentru Galeria Oamenilor de seamă, pornit după propria-i mărturie, din același imbold, simțit "în toamna vieții" de-a se ocupa și explora cât mai intens "universul copilăriei", fiindcă așa apreciază el Fălticenii și împrejurimile sale, îl reprezintă volumul Cazabanii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
în acel celebru și unic "Central Opera Bulletin", din New York, la Metropolitan Opera" (p. 306). Un album al viselor frumoase (Prefață de prof. univ. dr. Elena-Brândușa Steiciuc, Editura George Tofan, Suceava, 2009, 470 p.) este, așadar, al patrulea "rod din culesul" pentru Galerie; dar, probabil, nu și ultimul, fiindcă urmează în curând câteva volume de corespondență. Ea, această corespondență este imensă sub raport cantitativ și din ea, la Galerie nu au încăput decât fărâme ca, de altfel, și din uriașul număr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
multe ori, sunt maligne. Dionysos Aici se manifestă încă ardoarea dionisiacă. Nu întâmplător Decheneus interzisese cultivarea viței de vie, ca să înfrâneze pornirea orgiastică. Aia mi-a spus că această interdicție este reală. Și totuși, uneori se mai organizează bacanale. La culesul viilor, mai apar grupuri de femei care aparțin cultului lui Dionysos, alergându-se prin păduri și invocând pe Zeul vinului; acest alai e însoțit de dansatori beți care, cu gesturi obscene, își agită zestrea lor phalică. Sânge Ca să traversezi ritualul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
plecat în Spania, a decis să-i urmeze. Odată ajunsă acolo, calificarea ei îi era complet inutilă, așa că a muncit necalificat pe unde a putut - ba la o fabrică de alimente, ba la un restaurant (al unei românce), ba la cules de ciuperci, la ceapă etc. La un moment dat, a întâlnit un spaniol - cam de aceeași vârstă și condiție socială - și între ei s-a înfiripat o relație. Șocul româncei a fost enorm, parcă o văd spunând: " Păi aici nu
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
așa cum ne avertizează Jean-Paul Gautier, să luptăm contra exceselor și pericolelor pe care le presupune tehnologia triumfală și omniprezentă. Viței de vie trebuie să i se aplice tratamentele cele mai naturale. Creșterea randamentului, abuzul de clone și de drojdii artificiale, culesul mecanizat efectuat cu stângăcie, tescuirile prea brutale, șaptalizarea excesivă, neajunsurile standardizării și uniformizării gustului trebuie interzise mai mult ca niciodată -, iar fraudatorii sancționați făra milă -, dacă vrem să oferim noii generații de băutori avizați reușite demne de gâtlejul lor: o
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
Groenlanda (țara verde în daneză), din America de Nord până la marginile arhipelagului nipon (țara soarelui răsare în japoneză). Pe parcursul a aproape trei milioane de ani, omul în curs de dezvoltare (botezat succesiv homo habilis, homo erectus și homo sapiens) a trăit din cules și din vânat. Cam acum zece mii de ani oamenii au început să abandoneze modul de viață nomad în favoarea celui sedentar. Omul a fost astfel obligat să se fixeze, să pună capăt migrațiilor, pe scurt, să treacă de la modul de viață
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
au început să abandoneze modul de viață nomad în favoarea celui sedentar. Omul a fost astfel obligat să se fixeze, să pună capăt migrațiilor, pe scurt, să treacă de la modul de viață nomad la un habitat permanent, apoi grupat, și de la cules și vânat la o agricultură veritabilă. Pentru a se ajunge aici, "trebuia cel puțin o plantă sau un fruct care să faciliteze această trecere în asemenea măsură încât tranziția de la cules la agricultură să se fi petrecut pe nesimțite"6
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
nomad la un habitat permanent, apoi grupat, și de la cules și vânat la o agricultură veritabilă. Pentru a se ajunge aici, "trebuia cel puțin o plantă sau un fruct care să faciliteze această trecere în asemenea măsură încât tranziția de la cules la agricultură să se fi petrecut pe nesimțite"6. Astfel, omul a trecut pe nesimțite de la culegerea strugurelui sălbatic (lambrusque sau lambruche) la cultura viței de vie. Dar "cultura viței de vie s-a practicat inițial pentru producerea unui fruct
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
este viticultura. În acest sens, Mediterana trebuie privită ca marea fondatoare a civilizației vinului. Toate țările riverane la Marea Mediterană orientală au cunoscut viticultura. Tăblițele sumeriene, basoreliefurile babiloniene și asiriene sau picturile funerare egiptene descriu cu precizie organizarea muncii în podgorii, culesul, presarea, depozitarea, consumarea, comercializarea, rolul vinului în viața privată (cel puțin în cea a clasei conducătoare) ca și în cea publică, în cultul și în cultura acestor popoare mediteraneene. Singura excepție în privința reprezentării artistice o reprezintă religia ebraică (cele două
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
aduce soarele în paharele noastre", pentru a relua faimosul vers al lui Paul Claudel din Cantique de la vigne, s-a preocupat de progresul științelor și tehnicilor vitivinicole, adaptând diferitele varietăți de viță de vie potrivit expunerii și naturii solului, făcând culesul în funcție de maturarea fructelor, obținând vin alb din struguri negri, stăpânind arta cupajului și, în sfârșit, știind să utilizeze dopul de plută pentru a doua fermentație 88. E adevărat că cea mai mare parte a podgoriilor franceze a fost vândută la
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
consum per capita de 18,50 l. Poziția geografică a Noii Zeelande, care este situată aproape de International Date Line, face ca strugurii acestei țări să fie primii din lume care primesc lumina soarelui. Situația acesteia în cadrul emisferei sudice permite efectuarea culesului între lunile martie și mai, deci cu șase luni înaintea Europei. Vița de vie se cultivă în principal în patru regiuni: Auckland, Gisborne, Hawkes Bay, Malborough. Podgoriile situate la vest și la nord-vest de Auckland, au fost plantate de către imigranții
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
situat în fața unei tapițerii din Tournai. Această operă de artă poate fi apreciată și ca document de excepție, prezentând, la scară largă, o scenă de recoltă de la începuturile secolului al XVI-lea. Totul este redat cu minuțiozitate și precizie, de la culesul strugurilor și până la vinificare. Simultan, într-un cadru artistic mai restrâns, miniaturiști și gravori reiau ca ritualuri aceleași scene în ceasloave și calendare. Pentru secolul al XVII-lea, olandezii (numiți pe atunci flamanzi) sunt cei care celebrează cel mai bine
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
produs industrial de larg consum bazat, asemeni tuturor produselor industriale, pe metode moderne de marketing (campania publicitară de lansare, politica mărcii etc.). În această lume viticolă de primă clasă, vinul este adesea produsul electronicii și al informaticii. De la mașini de cules "inteligente" (aceleași mașini fiind capabile să pre-taie, să taie mlădițele, să stropească via, ba chiar să elimine frunzele căzute în coșurile lor în timpul operațiilor de cules)162 la linii de îmbuteliere complet automatizate, trecând prin sistemele de vinifcare programate, vinul
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
de primă clasă, vinul este adesea produsul electronicii și al informaticii. De la mașini de cules "inteligente" (aceleași mașini fiind capabile să pre-taie, să taie mlădițele, să stropească via, ba chiar să elimine frunzele căzute în coșurile lor în timpul operațiilor de cules)162 la linii de îmbuteliere complet automatizate, trecând prin sistemele de vinifcare programate, vinul este din ce în ce mai puțin sarcina unui singur viticultor. Acest "vin de calitate controlată" (un fel de vin de calitate superioară după noua normă), elaborat riguros în laboratoare
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
ei. Într-o perioadă în care mulțumită oenologiei nu mai există ani viticoli grei, ci cantități grele de recolte, riscul unei producții standardizate se întrevede la orizont. Această politică de standardizare a dus deja la folosirea generalizată a mașinii de cules, la utilizarea aproape exclusivă a clonelor vegetale și la răspânirea modei actuale a vinurilor din bucăți de lemn163. Mondializarea producției vinicole este fără îndoială un element de banalizare: "Plictisul se născu într-o zi de uniformizare", vorba poetului 164. Dar
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]