1,323 matches
-
Tu, din micșorarea porțiilor; tu, de la cafele; tu, de la gogoși... Iar asta, continua economistul, nu era decît una din puținele delegații care veneau la întreprinderea aceea." Acum Mihai își amintește de bărbatul acela superb ca înfățișare, șofer la abatorul de curci, care spera salvarea în scris. Dar n-a reușit! Nu stătuse să observe mecanismul, să-l demonteze, apoi să-l recompună spre a-l arăta lumii. Nu! Acel bărbat se implicase, și angrenajul l-a prins, strivindu-l. În șoferul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
În paranteză fie spus, polițiștii care nu-s În stare să-și Înfrîneze pornirile nu prea au ce să mai caute printre noi, iar faptele reprobabile comise de cei de afară au făcut Departamentul Poliției din Los Angeles de rîsul curcilor. Acest lucru nu poate fi tolerat. Trebuie să pice niște capete. Trebuie să avem niște martori, niște polițiști cooperanți, care să compenseze daunele de imagine suferite de departamentul - o imagine care s-a Îmbunătățit imens În timpul conducerii șefului Parker. Avem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Împotriva lor, ceea ce ar trebui să ne dea un răgaz de două săptămîni. Avem două săptămîni ca să limpezim cazul și să ne cîștigăm demnitatea șifonată. Avem două săptămîni pînă cînd cei din Sacramento vin aici ca să ne facă de rîsul curcilor. Vreau ca acest caz să fie limpezit, să fie beton din punct de vedere legal și să-l văd depus pe masa marelui juriu În cel mult douăsprezece zile. S-a Înțeles, domnilor? Înclinări din cap În jurul mesei. Loew spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
de pe scaun. — Nici eu nu cred, dar există dovezi. Fata-i nesupusă, fata-i fantastică, fata-i smintită. E o fată rea, rea, rea! De-o mie de ori o să repet că e rea! Acum toate mi-s ca Alexandra, curca aia plouată, însă pe asta am scăpat-o din frâu. Dar nici eu nu cred! Poate pentru că nu vreau să cred, adăugă ea ca pentru sine. De ce n-ai venit pe la noi? se răsuci ea din nou către prinț. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
doar o proastă?“ Că nu era o proastă, trebuie s-o spunem, Lizaveta Prokofievna nu se îndoia câtuși de puțin: respecta extrem de mult modul cum judeca Adelaida Ivanovna și îi plăcea să se sfătuiască cu ea. Dar că-i o „curcă plouată“ - în privința asta nu mai încăpea îndoială: „e-atât de molâie, încât nici n-o poți face să se trezească! De altfel, nici «curcile plouate» nu-s molâi- ptiu! M-am zăpăcit de tot cu ele!“ Lizaveta Prokofievna avea un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cum judeca Adelaida Ivanovna și îi plăcea să se sfătuiască cu ea. Dar că-i o „curcă plouată“ - în privința asta nu mai încăpea îndoială: „e-atât de molâie, încât nici n-o poți face să se trezească! De altfel, nici «curcile plouate» nu-s molâi- ptiu! M-am zăpăcit de tot cu ele!“ Lizaveta Prokofievna avea un fel de inexplicabilă simpatie compătimitoare pentru Alexandra Ivanovna, mai multă chiar decât pentru Aglaia, care era idolul ei. Și ieșirile pline de venin (prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
de inexplicabilă simpatie compătimitoare pentru Alexandra Ivanovna, mai multă chiar decât pentru Aglaia, care era idolul ei. Și ieșirile pline de venin (prin care se manifestau, cel mai adesea, grija și simpatia ei de mamă), nodurile în papură, porecla de „curcă plouată“ nu reușeau decât s-o amuze pe Alexandra. Se ajungea până acolo că lucrurile cele mai de nimic o supărau teribil pe Lizaveta Prokofievna și o făceau să-și iasă din sărite. De pildă, Alexandrei Ivanovna îi plăcea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
printr-un fel de neobișnuită superficialitate și inocență, potrivite unui copil de șapte ani; așa că până și această inocență a viselor, cine știe de ce, a început s-o irite pe mama ei. Odată, Alexandra Ivanovna a văzut în vis nouă curci și din această pricină s-a ajuns la o ceartă fățișă între ele; de ce? - ar fi și greu de explicat. O dată, numai o singură dată, a avut norocul să viseze ceva oarecum original: a văzut un călugăr, singur, într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
i-a fost imediat relatat solemn Lizavetei Prokofievna de cele două surori, care râdeau cu hohote; dar mama lor s-a supărat foarte tare și a spus că toate trei sunt niște proaste. „Hm! E tare molâie, cu adevărat o «curcă plouată», nimic n-o mișcă, dar tânjește și câteodată se uită cu tristețe la mine! De ce-i amărâtă, de ce?“ Uneori îi punea această întrebare lui Ivan Feodorovici, după cum îi era obiceiul, isteric, amenințător, așteptând un răspuns rapid. Ivan Feodorovici făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nașpa. — Ce... — Bunty, asta m-ar putea costa foarte mult. Sunt detectiv. Ar fi trebuit să mă prind că Cliff e suspect. Știam de la masoni cum e el, cu casetele alea video și restul. Noi... aș putea fi de râsul curcilor la serviciu! O să fie o promovare. Pricepi unde bat? — Bruce, o să fiu foarte discretă până la momentu potrivit. Promit că nu spun nimic. Dar trebuie să vii să mă vezi Bruce... Bineînțeles că da, zic eu cu blândețe În receptor. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
am făcut un foc mare și-am dansat Hora Unirii până pe la zece seara, când ne-am dus acasă murdari, flămânzi și învingători, urlând printre blocuri JOS CEAUȘESCU, JOS COMUNISMUL, cu vocile noastre feminine, în Schimbare? Și tovarășul profesor revoluționar Curcă vorbea de la un balcon și oamenii aruncau de pe acoperișul Prefecturii literele uriașe de fier, vopsite în roșu. Întâi au aruncat cuvântul TR|IASC| și cuvântul a căzut cu un bufnet asurzitor la picioarele lor. Și mulțimea: ieeee! Apoi acei Cutezători
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
bufnet asurzitor la picioarele lor. Și mulțimea: ieeee! Apoi acei Cutezători au aruncat TOVAR|ȘUL NICOLAE CEAUȘESCU ȘI - toate deodată, probabil că erau sudate unul de altul - și mulțimea: heeeee! Pe urmă, când tocmai ne opinteam cu PARTIDUL, tovarășul profesor Curcă a strigat: nu, nu, lăsați-le acolo, Comunismul e un lucru bun, numai că trădătorii |IA l-au stricat! La care, poporul: huuuoooo! Și domnul profesor, speriat: dați-le jos! Jos comunismul! Steagul l-am furat cu Cipi la un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
acum ca la un om mort, din toate punctele de vedere. Fiindcă - și asta e marea mea ciudă - în decembrie ’89, taică-meu, în loc să se ducă în balconul Teatrului Eminescu, să zică și el două vorbe, cum a făcut profesorul Curcă, a preferat să se matolească, de bucurie că a căzut Ceaușescu. Și nu i-ar fi fost greu, taică-meu era un profesor de matematică foarte respectat în Botoșani, lumea l-ar fi ascultat, nu era nici măcar membru de Partid
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
La început, cum spuneam în precedentul episod, s-a adus un fel dă supă dă batal. Batalu ca batalu, da’ supa era minunată. Pluteau în ea - să vezi și să nu crezi - bucăți de carne de porc, de vită, de curcă și iar de porc, de vită și de curcă, de nu mai știai ce să alegi. Cât despre batal, nici pomeneală. Am mâncat și noi și personajele ca sparții. Cel puțin spătarul Vulture, ca omul venit de la drum lung și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
adus un fel dă supă dă batal. Batalu ca batalu, da’ supa era minunată. Pluteau în ea - să vezi și să nu crezi - bucăți de carne de porc, de vită, de curcă și iar de porc, de vită și de curcă, de nu mai știai ce să alegi. Cât despre batal, nici pomeneală. Am mâncat și noi și personajele ca sparții. Cel puțin spătarul Vulture, ca omul venit de la drum lung și trecut printr-o mazilire, a mai cerut o porție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
mișcare delicată, de domn, Barzovie răsturnă puiul în sos, făcând apoi o incizie tremurătoare în abdomenul ciudat de plin al tradiționalei păsări. Minune mare! Din abdomen prinseră a se revărsa în sos bucățele de carne de porc, de vită, de curcă, spre profunda satisfacție a invitaților și a unui numeros public de câini care hămăia prin apropiere. — Dar din ce faceți bujbeiul? - întrebă Barzovie-Vodă cu gura plină. — Din batal! - răspunse Huruzuma. Episodul 17 DRUMURI SUD-EST EUROPENE Nu vom mai zăbovi asupra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de izbândă-n celebrele lupte navale, rumegușuri și lămpi cu fitil, parfumul doagelor scorojite, fără cercuri, șerpii lehămetisiți să-și târâie veșnic pungile cu venin liric, urșii purtători de ciliciu printre știubeiele doldora de faguri, ideile fixe, răstignite pe moțul curcilor în derivă, toate, absolut toate, auster și integru, le împodobeam în litere, spre o înregistrare definitivă, zăcută blând în dosare ample, cu clape groase de fier sau de alamă, neînduplecate, ostile oricăror capricii, sclifoseli, garagațe... Cui i-e frică de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
mic, poți auzi, din timp în timp, huruitul abia perceptibil al unui motor (să fie un autoturism?, un microbuz? - ce idee și la ăștia, dom’le, să pui la un aparat de zbor un motor de Dacie!, să râdă și curcile, nu alta!) ba, chiar, scrâșnetul unor frâne. Dar, toate astea par a fi undeva departe, într-un alt plan. De altfel, iată, cam de multișor nu s-a mai auzit nimic, absolut nimic. Încetul cu ncetul, se așterne o liniște
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
Pac! Iau piatra și acum să încercăm la patru. Moșu Costel a ieșit la poartă și ne privește cum țo păim, zbierăm și aplaudăm. Credeam că a ieșit să ne certe că facem gălăgie la el la poartă și speriem curcile. Dar nu-i așa, ne întreabă dacă nu vrem niște mere, că abia a cumpărat de la piață. Ne e greu să îl refuzăm, deși nici una nu vrea mere. Cine să se ducă totuși? Până la urmă mă duc eu, ce ne
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
15, 14-19, 17-20, 20-25. Setul 4: 4-1, 9-6, 16 14, 21-15, 25-16. Setul 5: 1-1, 1-5, 3-10, 5-12, 6 15. ȘTIINȚA: Polishchuk (Lupu), Iosef (Bălănescu), Elisei, Purice (Bunea), Herlea, Anghel-Faleș. Libero - Manu. Antrenor: Florin Grapă. UNIC: Miclea, Chivorchian, Zaharia, Stanciu (Curcă), Sobo, Yevsikova (Buz). Libero - Mastahac. Antrenor: Marian Constantin. Arbitru 1: Mirel Zaharescu (Galați). Arbitru 2: Bogdan Stoica (București). 266 Declarații după Știința Municipal Bacău - Unic Piatra Neamț 2:3 Marian Constantin (antrenor Unic Piatra Neamț): “Am făcut un joc foarte bun azi
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
să dăm cu ea de pământ. Intentii frumoase Într-o carte intitulată măreț Când Dumnezeu se exilează-n tine (Brumar, Timișoara, 2005), un tânăr autor, cu intenții frumoase (și cu trăsături frumoase, după cum reiese de pe ultima copertă a cărții), Aurel Curcă Udeanu, monologhează-filozofează într-un stil poematic sacerdotal care reușește cu greu să-i ascundă lipsa de idei. „Ideile“ tânărului autor sunt de fapt elanuri sexuale, specifice vârstei, pe care el și le manifestă indirect, demagogic, prin refuzul dragostei carnale și
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
la Agripina cu niște ochi mari, mirată. — Spune! Vrei? Teofana face semn cu capul că nu și vrea să se coboare din brațele Agripinei. — Nu te ia tușa, dacă nu vrei, o pupă pe amândoi obrajii. Hai să vezi găinile, curcile, gâștele, rațele. Îndreptându-se spre cotețul păsărilor, o puicuță blândă vine și se învârtește pe lângă picioarele lor. Teofana o prinde și îi place să se joace cu ea. Bucuroasă, se duce să le-o arate părinților. Între timp sosește Petrică
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
țin de tot felul de furtișaguri de prin gospodăriile celor bătrâni care nu au puterea de a se apăra și le este frică să iasă afară, când le latră câinii noaptea, să vadă cine le fură din coteț găinile, rațele, curcile și chiar godacul cumpărat ca să-l aibă de Crăciun. - Și nu sunt prinși?... - Cine să-i prindă? Polițiștii care beau ziua la crâșmă cu hoții? Uite, numai în primăvara aceasta s-au făcut prădăciuni la vreo șapte-opt gospodării. Și niciun
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
se Întâmple una ca asta. Masa de către seară n-a durat prea mult, că, oaspeții, ar fi pierdut, altfel, trenurile, spre Bârlad și spre Fălciu. S-au despărțit. Ăia - la tren! Apă de Maluri - la pânda de vulpe. A legat curca, bine, de gât, și a priponit-o, lângă vizuină, nu departe de locul În care pregătise, mai de cu timp, o căpicioară de fân. Și pânda a Început. Apă de Maluri a adormit. Vulpea a venit. Găsind curca, a mâncat
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
A legat curca, bine, de gât, și a priponit-o, lângă vizuină, nu departe de locul În care pregătise, mai de cu timp, o căpicioară de fân. Și pânda a Început. Apă de Maluri a adormit. Vulpea a venit. Găsind curca, a mâncat-o, În liniște, după care, s-a retras, binișor, la loc, În vizuină, și, probabil, s-a culcat. Dimineața, soarele, darnic și iubitor, l-a Încălzit, de minune, pe Apă de Maluri, până, aproape, către prânz. Când s-
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]