2,824 matches
-
Cum poate lumea să mă-ncapă Să te iubesc atît deadînc, Să te cuprind, să-ți spun și șoapte Și buzele-ți ating plîngînd. Sper ca să ies din întuneric Dintr-un calvar plin de nisip, Să te iubesc, să mă cutremur Precum o stea ce-i fără chip. Referință Bibliografică: Amorțire / Alexandru Topolenco : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1368, Anul IV, 29 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Alexandru Topolenco : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
AMORŢIRE de ALEXANDRU TOPOLENCO în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341081_a_342410]
-
lipite de intrarea fierbinte a neastâmpăratei vizuini, dornică să înfrunte magnificul atacator al redutei sale, ce parcă se lăsa prea repede cucerită, în dorința să primească ofranda pasiunii cotropitorului victorios. Vârful limbii explorau părțile sensibile ale fete, umezită și înfierbântată, cutremurând-o de plăcere. Săndica se mișca într-un dans al plăcerilor nebănuite ale acestei noi experiențe, împingea de creștetul celui ce o făcea să viseze și scotea onomatopee nedeslușite sau gemete de plăcere. - Mircea... limba ta emană energia iubirii prin
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XI PLĂCERE SI SPERANŢĂ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1136 din 09 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341217_a_342546]
-
Acasa > Stihuri > Prietenie > ZBORURI TÂRZII Autor: Violetta Petre Publicat în: Ediția nr. 784 din 22 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Oceane de frunze, oceane de vremuri Sunt toamnele-n mine și tu mă cutremuri Cu iarna ce-mi ninge sub gene; tăceri Mai plouă în mine cu zile de ieri... Întinde-mi o ramură-n ochiul deschis Din care mareele-albastre s-au stins! Se sting pescărușii în lațul de vânt Când tu mă închizi
ZBORURI TÂRZII de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 784 din 22 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341269_a_342598]
-
mișcare din împrejurime. Ceilalți doi oșteni îi urmează exemplul. Deodată, un vultur uriaș țâșnește dintre stânci, își desfășoară aripile imense și se năpustește asupra străjerilor. Căpitanul Preda izbește cu paloșul în pieptul acvilei. Instantaneu aude un țipăt înfiorător de se cutremură turlele castelului și cei doi străjeri sunt prinși de ghearele fioroasei păsări. Câteva clipe tinerii plutesc prin aer, apoi sunt azvârliți printre ramurile copacilor. Căpitanul privește uimit acest spectacol îngrozitor. Cu o forță nevăzută prinde vânjos o suliță și o
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
deopotrivă cu cele metrice, pentru a evoca, atât cât este posibil, atmosfera inconfundabilă pe care textul poetic o degajă. Spre ilustrare, apelăm la două poeme dintre cele reținute din lirica românească: Lucian Blaga: “Mamă, - nimicul - marele! Spaima de marele/ îmi cutremură noapte de noapte grădina./ Mamă, tu ai fost odat' mormântul meu. De ce îmi e așa de teamă - mamă - / să părăsesc iar lumina?” (DIN ADÂNC). Madre - nada - "lo eterno! El temor a lo eterno/ noche tras noche tiembla en mi jardin
VOCI ALE POEZIEI MODERNE de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 349 din 15 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341418_a_342747]
-
azi, s-a terminat cu toate aceste corvezi! M-am hotărât să devin femeie. Cu alte cuvinte, să mă fac blondă, să dau ochii peste cap și să-mi mișc șoldurile în ritm de Bolero de Ravel, astfel încât să se cutremure toți mușchii masculini pe o rază de o sută de kilometri. Vă rog frumos să nu vă gândiți la măscări! Doar v-am spus că merg la Biserică! Ideea era să mișc măcar un mușchi care să-mi deschidă și
NUME DE COD `MAMAIA` de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341440_a_342769]
-
-ți scuture pe buze floarea toată; la casa cui vei cere adăpost de-atâta ger, iubirea mea iernată ? ÎNTOARCEREA DIN CUVÂNT Cu susur jalnic râul mă chema Și voia geru-n carnea mea să doarmă, Eram târziu și cine mă afla Cutremurat în flora subterană Robit de dor o literă sunam- de-aș fi sosit zburând ca o părere!, cât vis la țărmul nopții adunam înmugurit în propria-mi durere Mă voi întoarce maică din cuvânt trudit de prea adânc fără prihană
MEDALION LIRIC de NICOLAE NEGULESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341512_a_342841]
-
rândul muritorilor... Fata sare vioaie în picioare. NARCISA: Să nu-mi spui că mama ta a fost marțiană!? Băiatul continuă să rămână tolănit în fân. PRINȚIȘOR: Ea a făcut parte din altă lume. Narcisa devine serioasă și un fior o cutremură. NARCISA: Nu te înțeleg! Fi mai explicit! Cavalerulse ridică încet și o cuprinde în brațe. PRINȚIȘOR: Totul s-a petrecut la hotarul dintre mit și realitate. Probabil ai auzit despre Dracula... NARCISA: Este un mit legat de voievodul Vlad Țepeș
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
-
acesta nici chip să se urnească de pe bolta cerească sau uita să ia coșulețul cu praf de stele și-l căuta bezmetic prin toate zodiile...Râdeau toți de el, până și Vornicul Asteroid scăpă un hohot de râs de se cutremurară toate inelele galactice. Ba, și nebuloasele râdeau una de alta când strănutau de la praful de stele. Împăratul Meteor privea din palatul său de cristal cum totul se desfășura conform poruncii zâmbind și el de zăpăcitul Colț de Stea... Deodată,...se
POVESTEA GÂNDULUI FERMECAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342098_a_343427]
-
sală țipă alergând printre scaune din fața straniilor năvălitori. IMPERATORUL :(surprins de aceste apariții) Cine sunteți voi să-l deranjați pe Imperator?... Am să vă arestez! Din rândul vampirilor unul urcă la tribună și rostește cu un glas puternic de se cutremură pereții. CONTELE DRACULA: Eu sunt Contele Dracula! În sală rumoare și spaimă. Imperatorul se ridică din fotoliu. IMPERATORUL: Dracula este un mit! CONTELE DRACULA: Poporul meu m-a implorat să mă întorc! Iată că am sosit! De data asta nu
REGATUL LUI DRACULA (VI) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1142 din 15 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342076_a_343405]
-
timp, nici de o proiecție în viitorul neștiut pentru a vedea frumusețea nașterii și a prăbușirii lumii, fiindcă oamenii nu mai au ochi pentru adevărata frumusețe, cea ieșită din lumină.” Lacul: „Nu mai sunt încărcat cu nuferi galbeni, nu mai cutremur o barcă. Sunt plin de mioarele oierilor, care-mi dau jertfe c-au înjurat «prin șapte ochi de flaut». Teiul sfânt: „Nu mai am flori argintii să curg «o dulce ploaie/ Pe creștetele a doi copii/ Cu plete lungi bălaie
MIHAI EMINESCU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342162_a_343491]
-
concerta ... ăăă ... contesta ... Ptiu! Nici concentra nu pot zic neconcentrat ... Băă, Ronțăilă! Numai mutra ta o văd. Dă-te mai încolo! - Așa? - Mai încolo!... - Păi, aici nu mai văd. - Dar te văd eu măi tâmpitule! - urlă Fane violent de se cutremură regele său blocat în șah, iar o frunză instabilă căzu speriată din înălțimi pe umărul său. Du-teee!... să nu te mai văd în raza mea de acțiune! Titi s-a îndepărtat de punctul fierbinte la vreo zece pași sportivi, perpendicular
ŞAH – PAT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/342140_a_343469]
-
miroase eșecul când dai kix** la furat. Doar Sticlă Goală ducea cu el o sticlă goală ca pradă a unui război pierdut. Bună și asta la ceva. Un tablou trist și jalnic. Din pix îmi picură o lacrimă peste scrisul cutremurat de sfârșitul dureros al speranțelor celor trei, năruite de soarta potrivnică și nemiloasă pe altarul sacrificiului de supraviețuire. Ce dur am scris ! Rămas singur, omul în pijama, care nu mai era în pijama deoarece s-a dezbrăcat, dar nu să
TREI DINTR-O LOVITURA de LICĂ BARBU în ediţia nr. 491 din 05 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/342132_a_343461]
-
de mai târziu, Vasile Moldovan, îi spune Crăișorului: „Când te vedem, Iancule, ni se pare, că însuși Dumnezeu lucrează în inimile națiunilor la epocele mari!” Pe Câmpia Blajului cei patruzeci de mii de români, adunați în formă de stea, ascultă cutremurați de emoție cuvintele Crăișorului: „ Uitați-vă pe câmp, românilor, sîntem mulți, ca cucuruzul brazilor, sîntem mulți și tari, că Dumnezeu e cu noi!” Acolo se hotărăște ștergerea iobăgiei și proclamarea drepturilor românilor. „Fără naționalitate, spunea Bărnuțiu, nu e libertate, nici
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (AVRAM IANCU-CRAIUL MUNŢILOR) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341745_a_343074]
-
am avut lângă mine pe Gelu Gheorghiu, căruia nu i se putea reproșa nimic. Într-un moment de neatenție a celor din comitet și a celor de pe prici, Gelu mi-a strâns mâna și, cu o voce care m-a cutremurat mi-a zis: ‹‹Fii tare, frate!›› Dacă nu i-aș fi simțit mâna aș fi crezut că glasul venea de pe altă lume. El încă mai trăia momentul când fusesem pus să-l zdrobesc și nu o făcusem. Gestul meu față de
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
mină, în galeriile întunecate care ne deveniseră prietene, toată mina a început să răsune de colindele pe care le cântam. Mai ales vocile preoților, printre care a lui popa Scai, sau basul extraordinar al unui legionar ardelean, pe nume Ciumău, cutremurau galeriile. Când am ieșit din corfe la orizontul 200 unde lucram noi, din cerime, atârna o creangă de brad, împodobită cu panglici colorate. O puseseră acolo artificierii civili. Pe măsură ce corfele descărcau deținuți, creștea numărul vocilor, din corul condus de popa
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
altora desigur! - pentru că treaba asta a mers de atâtea ori și trebuie să meargă și în continuare. Și dacă lucrurile dau greș, deponenții care au avut încredere în sistem sunt aceia care își pierd economiile. Se produce o criză, se cutremură un întreg eșafodaj finaciar, economic și amplitudinea șocului seamănă cu un seism provocator de tsunami. Tsunami care se sparg doar în capul celor de jos. Că ei sunt mulți (nu trebuie să fie neapărat și proști!) și de la ei se
LUMEA ÎNCOTRO? de ION UNTARU în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341797_a_343126]
-
timp, nici de o proiecție în viitorul neștiut pentru a vedea frumusețea nașterii și a prăbușirii lumii, fiindcă oamenii nu mai au ochi pentru adevărata frumusețe, cea ieșită din lumină.” Lacul: „Nu mai sunt încărcat cu nuferi galbeni, nu mai cutremur o barcă. Sunt plin de mioarele oierilor, care-mi dau jertfe c-au înjurat «prin șapte ochi de flaut». Teiul sfânt: „Nu mai am flori argintii să curg «o dulce ploaie/ Pe creștetele a doi copii/ Cu plete lungi bălaie
NUMAI POETUL... MIHAI EMINESCU de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341916_a_343245]
-
putea răni, spuse el ștergându-se din nou cu prosopul aflat pe masă. Tăcură un timp amândoi. -Ce vești îmi aduci Luculus Brassus? întrebă procuratorul. -Aduc vestea că Nazarineaul e mort, zise acesta sec. Exact în momentul când s-a cutremurat pământul și-a sfârșit zilele. Toți au fugit îngroziți care încotro, iar iudeii spuneau cum că vrăjitorul răstignit făcuse aceasta din răzbunare, spre disperarea lor. Ponțiu Pilat rămase câteva clipe nemișcat apoi se așeză încet în jilțul său cu ștergarul
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN). FRAGMENTUL DOI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341857_a_343186]
-
la un loc. Pot întinde o mână la nevoie, pot ajuta, se pot sacrifica pentru o cauză nobilă la care nimeni altcineva nu s-ar fi gândit. Cei care sunt buni, blânzi, blajini pot avea și laturi negative care ne cutremură. Laturi ascunse cu grijă în ungherele sufletului și ale minții, dar care erup o singură dată în viață suficient cât să devină un monstru pentru tot restul zilelor. Și atunci, când să te simți mai profund dezamăgit: când visezi la
DEZAMĂGIREA de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 803 din 13 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342269_a_343598]
-
Nu s-au înțeles... Știi? Înainte de a muri, stând cu capul pe umărul sărmanei sale măicuțe, în strădania de a suporta durerile pe care nici morfina nu i le mai putea ameliora, a zis... oftând, o vorbă care m-a cutremurat și pe care nu o voi putea uita niciodată: ,,Mamă: Este greu să trăiești! Dar să știi că e greu să și mori...” Ascultam înmărmurită... Nu mă așteptam ca și bărbații să aibe parte de astfel de semne de „slăbiciune
ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI ! de MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 801 din 11 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342260_a_343589]
-
ca în poeziile Dorința, Atât de fragedă, Freamăt de codru, Somnoroase păsărele, La mijloc de codru des și altele. Plenitudinea sentimentului iubirii este redată însă, în poeziile Lacul: „Lacul codrilor albastru/ Nuferi galbeni îl încarcă;/ Tresărind în cercuri albe/ El cutremură o barcă./ Și eu trec de-a lung de maluri,/ Parc-ascult și parc-aștept/ Ea din trestii să răsară/ Și să-mi cadă lin pe piept ... ” și în poezia Lasă-ți lumea, în care natura se însuflețește alături de cei
163 DE ANI DE LA NASTEREA LUI EMINESCU de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342343_a_343672]
-
care le spunea Mântuitorul ucenicilor, când a ieșit din Templul din Ierusalim, și s-a dus pe muntele Măslinilor. Era cu puțin timp înainte de a fi trădat de unul din ucenicii Lui, în grădina Ghetsimani, unde S-a rugat. Mă cutremur la gândul că din cei doisprezece unul L-a trădat!. Mă îngrozesc când mă gândesc la mulțimea ce astăzi L-a trădat sau au găsit sensul vieții doar în păcat! Trăim în aceste vremuri teribile, când credința în Dumnezeu este
BUCURIA MÂNTUIRII de DUMITRU BUHAI în ediţia nr. 112 din 22 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342501_a_343830]
-
puțin timp înainte de a i se face autopsia, s-a sculat de pe masa de la morgă. De s-au speriat autopsierii. Cand a apărut în salon pacienții internați s-au speriat de era să facă infarct. Insă-și Curechianu s-a cutremurat. Îți aduci aminte, da? -Sigur! A fost anchetă mare, dar... totul s-a mușamalizat. Vorba proverbului „corb la corb nu-și scoate ochii!”. -Însă articolele mele ... au făcut că oficialitățile să ia măsuri. Lui Curechianu I s-a luat dreptul
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A OPTA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342546_a_343875]
-
Fiecare țară este frumoasă... ar mai fi o pagină întreaga de adăugat la acest interviu: Belgia, Canada, Elveția, Franța, Germania, India, Italia, Mexico, Morroco, Olanda, Pakistan, Spania, Ungaria, SUA (în care aș mai avea multe state de vizitat). România mă cutremura prin frumusețea ei naturală, prin amintirile copleșitoare ce-mi năvălesc ființă când pășesc pe pământul strămoșesc, prin nostalgia în care mă cufund, cu fiecare gînd la ea. După fiecare vizită, o perioadă lungă sunt intens tulburata și îndurerata. O parte
INTERVIU CU POETA ADELA-ADRIANA MOSCU, DIN PENNSYLVANIA, SUA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 115 din 25 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342550_a_343879]