3,949 matches
-
dacă recunoaște un material îl poate și reproduce, fără a verifica acest fapt (P.Popescu Neveanu); memorarea logică este mai productivă decât cea mecanică; aprecierea laudativă crește productivitatea celor învățate mai mult decât sancțiunile, dar lipsa oricărei aprecieri se răsfrânge dăunător asupra memoriei (Hulrock); învățarea pentru o anumită dată condiționează uitarea rapidă după acea dată ( efectul Ebert Neuman); reținem mai bine lucrurile care ne convin și cu care suntem de acord; un lucru este reținut cu atât mai repede și mai
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
studiem și pe cele mai bune să le introducem într-un program de ameliorare, pentru crearea într-o perioadă cât mai scurtă a unor soiuri ameliorate, înlocuind treptat din cultură populațiile slab productive, neuniforme și sensibile la atacul bolilor și dăunătorilor. Întâlnirea cu domnul ing. Moșneaga V. și cu toți colegii, la care a participat și soția Dumnealui, Angela Moșneaga, s-a desfășurat într-o atmosferă distinsă, civilizată, plină de eleganță și rafinament, comportament total dispărut în prezent, fără jigniri, insinuări
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
efectuat și alte experiențe utile agriculturii. Colectivul de producere a cartofului de sămânță, condus de Valerian Sârghie, a fost înființat din necesitatea asigurării unui material de sămânță sănătos, liber de viroze, fiind cunoscută sensibilitatea acestor culturi la atacul bolilor și dăunătorilor. Conștiinciozitatea și profesionalismul de care a dat dovadă inginerul Sârghie V. s-a reflectat în calitatea materialului de semănat produs în cadrul acestei activități. Ameliorarea plantelor furajere efectuată de Ciubotaru C. și Doina Tonigar, sub îndrumarea Dr. Dumitru Popovici, a condus
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Reichbuch Leon Ciobanu Valeriu 37. Modificarea raportului N:P din îngrășăminte funcție de nivelul de aprovizionare a solului cu microelemente 1990 Reichbuch Leon Ciobanu Valeriu 38. Utilizarea unor insecticide sistemice aplicate la semințele de in, porumb, gulie și trifoi în combaterea dăunătorilor din sol și din perioada răsăririi 1993 Brudea Valentin 39. Prevenirea bolilor la grâu și orzoaică prin tratamentul seminței 1993 Ignătescu Ion 40. Mașină de împrăștiat îngrășăminte chimice pe suprafețe mici 1993 Rusu M. Caras Mircea 41. Componente ale luptei
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
complex de factori naturali și antropici, din ce în ce mai agresivi și mai dificil de controlat. Astfel dispariția soiurilor vechi și a rudelor lor sălbatice, crearea formelor moderne înguste genetic, deteriorarea resurselor genetice vegetale datorită condițiilor extreme de mediu, atacurile de boli și dăunători, lipsa condițiilor tehnice de conservare și păstrare, distrugerea prin lucrări de investiții precum și prin practicarea neautorizată a turismului, se includ în sfera factorilor determinanți ai eroziunii genetice, întrucât în toate cazurile este vorba de pierdere de material biologic. Luptătorul care
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Vol.XLI 503 508; 54. CRISTEA M., și colab., 1976 - Populații locale de porumb de Voroneț, sursă valoroasă de germoplasmă pentru ameliorarea porumbului. Cercetări agronomice în Moldova, Iași, nr. 1; 55. CRISTEA M., BRUDEA V., 1976 - Oscinella frit, un periculos dăunător al culturilor de porumb din Moldova. Cercetări agronomice în Moldova; 56. CRISTEA M., 1976 - al VIII-lea Congres Internațional al Eucarpiei. Cercetări agronomice în Moldova nr. 2; 57. CRISTEA M., 1976 - Populații de porumb în nord-vestul Moldovei. Analele ICCPT Fundulea
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
-și atenția spre soiurile și populațiile locale, ca principală sursă de germoplasmă în ameliorare. Acest material biologic suportând în timp efecte ale factorilor naturali ai evoluției prin adaptare la condițiile naturale de mediu caracterizate prin rezistență la frig, boli și dăunători dar și prin calitate foarte bună. Alegerea s-a dovedit benefică, fiind mai târziu și subiectul tezei de doctorat, dar a stat și la baza înființării Băncii de Resurse Genetice Vegetale, la început într-un spațiu frigorific improvizat care a
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
performanți. Întreaga activitate de ameliorare s-a desfășurat în două direcții prioritare: crearea de hibrizi de porumb timpurii și extratimpurii, cu potențial de producție ridicat, superiori calitativ, cu o rezistență îmbunătățită a plantelor la frângere și cădere, la boli și dăunători, adaptați zonelor mai umede și mai reci din România producerea de sămânță din categoriile biologice superioare. Prima direcție, de cercetare, a impus conjugarea eforturilor și a cunoștințelor pentru îndeplinirea unei tematici de cercetare complexe, de înglobare la nivel superior, într
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
de vegetație scurtă. Aceste cerințe erau impuse de situația dificilă în care se realiza cultura porumbului în zonele mai umede și răcoroase și în care se foloseau în cultură numai populații locale, slab productive și sensibile la atacul bolilor și dăunătorilor. Realizarea primelor soiuri de porumb: Suceava 1 și Hângănesc de Suceava, pentru zona de nord a Moldovei, folosind selecția în masă alternată cu selecția individuală, au creat condiții favorabile pentru obținerea unor producții superioare de porumb, cu o precocitate deosebită
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
acțiunea selecției naturale și a selecției efectuate de om. Această zestre genetică locală, suportând timp îndelungat efectele factorilor ecologici locali, reprezintă materialul biologic cel mai bine adaptat condițiilor locale, caracterizat printr-o rezistență evidentă la secetă, temperaturi scăzute, boli și dăunători, întrunind, totodată, elemente esențiale de calitate. Posibilitatea de a transfera, în condițiile moderne, aceste însușiri ale speciilor sălbatice, populațiilor și soiurilor locale, fac din acestea cele mai importante resurse genetice pe care le poate utiliza geneticianul și amelioratorul în crearea
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
acțiunea selecției naturale și a selecției efectuate de om. Acest material biologic local, suportând în timp efectele factorilor naturali ai evoluției, este cel mai bine adaptat condițiilor locale de mediu, caracterizându-se prin rezistență deosebită la secetă, frig, boli și dăunători, precum și prin foarte bună calitate. Această idee a stat la baza acțiunii sale de înființare a „Băncii de Resurse Genetice Vegetale” în anul 1986 la SCDA Suceava, cu oficializare guvernamentală în anul 1990. Și continuați cu scrisul ? Într-adevăr, după
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
științific care a făcut cinste agriculturii. Stațiunea Suceava, sub conducerea sa, a obținut rezultate deosebite în domeniul ameliorării, fiind create soiuri de grâu, secară, orzoaică, hibrizi de porumb, metode agrotehnice specifice acestor creații precum și mijloace de combatere a bolilor și dăunătorilor culturilor agricole. Trebuie să subliniez faptul că, cu toate sarcinile administrative pe care le avea ca director, a reușit să publice articole științifice precum și o serie de lucrări ample care i-au adus aprecierea cuvenită. O contribuție importantă și decisivă
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
dacă recunoaște un material îl poate și reproduce, fără a verifica acest fapt (P.Popescu Neveanu); • memorarea logică este mai productivă decât cea mecanică; • aprecierea laudativă crește productivitatea celor învățate mai mult decât sancțiunile, dar lipsa oricărei aprecieri se răsfrânge dăunător asupra memoriei (Hulrock); • învățarea pentru o anumită dată condiționează uitarea rapidă după acea dată ( efectul Ebert Neuman); • reținem mai bine lucrurile care ne convin și cu care suntem de acord; • un lucru este reținut cu atât mai repede și mai
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
înainte și în perioada înfloririi; rădăcinile primăvara devreme sau toamna târziu; scoarța numai primăvara când începe circulația sevei; fructele suficient de coapte; semințele după coacerea fructelor; mugurii primăvara înainte de deschidere. Observații: se vor culege doar plantele sănătoase, curate, neatacate de dăunători; recoltarea se face în zile însorite, după ce roua sau apa de ploaie s-a evaporat; zonele tratate cu îngrășăminte chimice, malurile apelor murdare, contaminate, terasamentele de cale ferată și vecinătatea șoselelor cu trafic intens sau a zonelor industriale sunt locuri
XI. Etapele prelevării şi preparării remediilor fitoterapeutice. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2112]
-
otravă). Scriitura personală, are aparența unei doctorii, ce se poate dovedi pe termen lung nocivă, atăt pe autor, căt și pentru cititor. Deconstructorul francez adaugă: „pentru ca scrierea să producă efectul „invers” decăt cel așteptat, pentru ca acest pharmakon să se vădească dăunător prin întrebuințare, este necesar ca eficacitatea, puterea, dynamis-ul lui să fie ambigue”. Putem observa această ambiguitate a autobiograficului cioranian pe două paliere (impropriu/academic vorbind): ontologico filosofic și lingvistic. Toată „problematica filosofică” a lui Cioran este propria existență „transformată în
De-sine-scrierea cioraniană ca pharmakon. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Cosmin Oproiu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2287]
-
lua în singurătatea mea poate că, unindu-le, se vor produce scântei”. Semn Pe zidul din fața mea cresc flori, în spate, coloana infinitului; este zidul dăruit de Dumnezeu să mă ferească de rele. Dimineața le stropesc cu aghiazmă și niciun dăunător nu se poate apropia. Dincolo de zid se află o crescătorie de cobre care colcăie și sâsâie pe lângă zid, dar nici ele nu reușesc să pătrundă fiindcă tot zidul este stropit cu mir... Mă uit la cer. Mi se trimite un
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
scuipe în sus. Unii reușesc să rămână deasupra, numai dacă știu să sape pe dedesubt. Avocatul invocă binele și când slujește răul. Succesul nemeritat nu poate evita ignoranța. Un premiu satisface orgoliul câștigătorului și distruge ficatul adversarilor. Lichelele - acești viguroși dăunători ai valorilor. În absența paranoicilor, Pământul ar fi fără buric. Scriitorii mediocri sunt cei mai mari hoți de timp. Cel mai adesea, averea se constituie în bălăriile care întunecă virtutea. Ura nu înalță monumente. Bârfa poate fi mai relaxantă decât
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
de ani și o reducere șocantă cu 26%a radiațiilor ultraviolete. Această deficiență de ultraviolete în lumina pe care o primim de la soare a început deja să afecteze agricultura, reducând cu mult producția și făcând plantele mai vulnerabile la atacurile dăunătorilor. Unii fermieri întind acum folii de aluminiu pe pământ alături de plantele care cresc, pentru a mări expunerea la raze ultraviolete și aceștia raportează o creștere uimitoare cu 500% a recoltelor. Dacă plantele suferă deja daune atât de evidente din cauza deficienței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
nu mai este un efort epuizant. Totuși, sexul vă poate și „îneca” dacă nu știți cum să „plutiți” în timpul actului sexual. Dacă nu sunteți un adept împlinit care stăpânește tehnicile de transformare a energiei în putere spirituală, celibatul vă este dăunător sănătății, la fel ca și practicile sexuale necumpătate: Împăratul Galben: Nu mai doresc să fac dragoste. Fata Simplă: Ca ființe umane, nu trebuie să facem nimic împotriva naturii noastre. Acum, Maiestatea Sa dorește să se abțină de la relații sexuale, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
și ciulinii (Cardus nutans). Fauna stepelor europene este bogată și foarte variată datorită abundenței de hrană. Insectele sunt foarte numeroase datorită posibilităților de hrană și de mișcare. Dintre acestea se pot aminti câteva specii de gândaci din care cei mai mulți sunt dăunători: gândacul ghebos, cărăbușul de stepă, gândacul de Colorado. Reptilele sunt reprezentate de câteva specii de șopârle și șerpi (gușterul, șarpele lui Esculap, vipera comună). Păsările au o largă răspândire atât ca număr de specii cât și ca număr de indivizi
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
sănătate, putând provoca chiar mutații ereditare transmisibile, malformații congenitale). Poluanții din aer pot fi: iritanți 312, alergizanți 313, infectanți 314, fibrozanți 315, asfixianți 316, cancerigeni 317. Poluanții din apă pot produce boli (ne)infecțioase, boli parazitare, boli virotice, bacteriene. La fel de dăunător pentru sănătate este solul poluat cu reziduuri, cu germeni patogeni, sau cu poluanți chimici, radioactivi. Putem adăuga efectele nocive ale incendiilor, inundațiilor, erupțiilor vulcanice, furtunilor, secetei, cutremurelor, alunecărilor de teren. Sănătatea și calitatea vieții populației depind de ecologizarea localităților, de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Gură de Aur, Despre necunoașterea lui Dumnezeu, cuvântarea II, p. 57) ,, Dacă medicul ajunge la bolnav îi este adesea de folos atât bolnavului, cât și medicului însuși. În schimb, dacă unul mai slab stă laolaltă cu cei bolnavi, îi este dăunător și lui însuși, și celui suferind; căci nici aceluia nu îi va putea fi de vreun folos, iar el însuși își va lua mult rău asupra sa de pe urma bolii. Și după cum cei care îi privesc pe suferinzii cu ochii pătimesc
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
coloranților prezintă o serie de avantaje, dar și dezavantaje. Dintre avantaje, cele mai importante sunt: biopolimer hidrofil cu preț de cost scăzut; material foarte abundent și larg disponibil în multe țări; resursă regenerabilă; polizaharid cationic (în mediu acid); nu este dăunător pentru mediu, acceptat public; capacitate importantă de legare pentru un număr mare de coloranți; cinetică rapidă de adsorbție; selectivitate mare în decolorarea atât a soluțiilor diluate, cât și a celor concentrate; sorbent flexibil. Ca dezavantaje, se pot aminti: variabilitate în
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
publice. La întrevederea cu Ministerul Agriculturii și Mediului, a propus: 1. Nici un produs modificat genetic nu se cultivă pe teritoriul țării, cu riscul supărării celor din UE. 2. Irigații performante la nivelul solului. 3. Nici o otravă produselor agricole. Pe cât posibil dăunătorii să fie tratați cu substanțe și tratamente cât mai naturale și nedăunătoare sănătății și vieții. 4. În fiecare sat, comună să existe ferme, asociații unde cetățeanul rămâne proprietar, dar suprafața este lucrată de fermă, dacă nu și-o lucrează el
[Corola-publishinghouse/Science/1468_a_2766]
-
legume și zarzavaturi Înseamnă ridicarea nivelului de trai al oamenilor muncii de la orașe și sate. În laboratoarele Întreprinderii Ecarisajul din București s-a prezentat noul produs - pasta fosforată! Pasta fosforată distruge șobolanii și ciorile de pe arii, apărând astfel recoltele de dăunători. Experimentat fiind la o gospodărie agricolă, noul produs a dat rezultate excelente. Moscova. - Oțelarii Strugov, Calmîcov și Costrov de la Uzina Metalurgică din Zlataust-Ural, au stabilit un remarcabil record de producție. Ei au elaborat 772 de șarje În perioada dintre reparațiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]