2,171 matches
-
realmente, privind inscripția (e singura) de pe o piatră de calcar găsită în acest teatru: [Pon]tius Pilatus [Praef]ectus Jud[aea]. Mă plimb apoi de-a lungul bibliotecii lui Origene și a lui Eusebiu din Cezareea, admir mozaicurile de pe sol, dalele de marmoră și capitelurile corintice împodobite cu o cruce, mulțumit să aflu că aici s-au făcut primele copii pe pergament ale Scrierilor Sfinte. Prima istorie a Bisericii (pe la 320) și primul ghid "turistic" al regiunii: Onomasticon. Detaliul cel mai
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
au aceeași ariditate și, de fapt, se aseamănă (până și ca orientare, unele înspre Mecca, celelalte înspre Templu): niște paralelipipede de piatră lipsite de ornamente, înghesuite unele în altele. De departe, ele par a forma un mozaic de plăcuțe albe, dalele fiind apropiate. În partea de răsărit a acestor versanți lipsiți de verdeață, pietrificați și la aceeași înălțime, un cadrilater de copaci cu frunze întunecoase, roșcovi, măslini, eucalipți și mai știu eu ce, din care apar ici și colo bulbii unor
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ale sale. În latura Iacob, pe morminte se pun pietre. În latura Isus, crizanteme. Aici Dumnezeu se numește "stânca lui Israel"; dincolo se vorbește de "Arborele vieții". Condiția creștină își are rădăcinile în humus, pe când Legea mozaică este gravată pe dalele de piatră ori e întipărită pe un meteorit, pe Piatra neagră de la Mecca. În fața acestui plan bicolor, nu mă pot împiedica să-l opun pe Tatăl care cântărește, taie și tranșează, Madonei care-și pleacă fruntea și zâmbește pruncului. Viroagă
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ba chiar doi, au putere deplină asupra celui mai important și mai onorific dintre locurile noastre sfinte, în chiar inima creștinătății, acolo unde au început și unde vor lua sfârșit timpurile istorice. * * * Mereu aceeași îngrămădeală în jurul "pietrei ungerii". Este o dală rectangulară roșiatică pe care trupul lui Hristos ar fi fost întins după coborârea de pe cruce, pentru a fi uns cu ulei și îmbălsămat. Cea originală ar fi fost adusă aici în secolul al XIV-lea. Cea pe care o vedem
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de sacrul stâng: „Daca vedea și vedea/ Că vânaturi nu-ntâlnea,/ Că și drumul se-nchidea,/ Că-n deșert se obosea/ Și căldura-i năbușea,/ Calu-n drum că mi-și oprea/ Și din gură că-mi vorbea,/ Frățiorilor grăia:/Dalei, neică, frățiori,/ D-alei, neică, vânători,/ Ce grea sete m-a coprins,/ Inimioara că mi-a-ncins!/ Mai rău setea-l coprindea/ Ce grea sete m-a coprins,/ Inimioara că mia-ncins,/ Limba-n gură mi-a aprins,/ Buzele că
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
țări străine. Soldații ruși au spart beciul cu vin și s-au îmbătat și ei. Au luat plapome scumpe și au plecat ca cei mai răi șatrari. Și atunci l-am întrebat și eu pe maior: "ăi, ce mai zici dle maior?". Și el a zis: "Ai dreptate băete?". Și în locul maiorului Gh.Gr.Voiculescu a venit căpitanul Ioan Gh. Teodoru, de meserie advocat, om foarte cumsecade, dar cu cucoana de soi rău că se iubea cu sublocotenentul Ghiță Popovici de la Broșteni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
am spus că-s învățător. Și el a zis: "Vai de mine că prost mai ești! Și pune bluza jos". Și eu i-am spus că n-o pun să mă umplu de tifos exantematic. Și am zis: "Să trăiți dle colonel că ați zis că-s prost!". Și de ce te bucuri că am zis că-s prost?". Și am răspuns: "Nu vedeți că lumea nu stă pe loc și se deșteaptă. Și ai să cauți cu lumânarea și n-ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Mălinescu, al jud. Suceava, care a fost ca un părinte bun pentru toți învățătorii au venit și mi-au făcut inspecție specială pentru avansarea la gradul I. Și după ce mi-a făcut inspecție, Alexandru Ghiorghi mi-a spus: "Să știi dle Rădășanu că numai învățătorii cei mai buni sunt avansați la gradu I, și nu toți care se întâmplă. Și tocmai că drept așa n-a fost. Au fost avansați și care n-au meritat, și cărora nu le-a fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
la infirmerie și văzând că nu-i mai trece a plecat acasă. La plecare mi-a sărutat mâna iar eu l-am sărutat de nenumărate ori pe frunte și pe obraz și in hohote de plâns mi-a zis: "Dragă dle Rădășanu eu mă duc acasă, că de când m-a bătut peste cap, domnul director I.Mitru, capul mă doare foarte rău și nu-mi trece. Și Dumnezeu știe dacă voi mai vedea eu vreodată școala normală, care mi-i așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
duceam la Boboești la socrii mei preotul Mihai Vasiliu, cu un cort pe căruță; el, Vasile Știrbu a eșit din Școală bolnav și foarte slab, o umbră de om din cât a fost el de voinic și a zis: "Uite dle Rădășanu n-a avut unde se băga tuberculoza! S-a băgat în trupul meu voinic". Și când ne-am întors înapoi din satul Boboești, comuna Pipirig și am trecut prin Vânători, la școală era o cruce cu o batistă albă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a negustorit aceste bunuri pentru bani în sutele de ani de când stăruim a sta aici, pe vreme bună ca și pe vreme ră. Pentru că noi suntem români și românul își iubește pământul și soția și țara lui. Primiți vă rugăm dle. Președinte asigurarea prea deosebitului nostru respect. Semnează o serie de gospodari din Bogata și Gh.N.Rădășanu. Pt. conformitate Bogdan Gh. Rădășanu Bogata, 27 sept. 1976. La 26 iunie 1970 de ziua învățătorului Gh.N. Rădășanu este decorat cu ordinul Meritul Cultural
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Insule în derivă". Era atent cu "conflictele" dintre pisici, intervenind, uneori chiar și radical, cu arma, când unii "pensionari" ai "turnului" depășeau normele de conviețuire. Există și azi la "Finca" un "cimitir al pisicilor", iar lângă piscina uriașă se află dale, sub care "odihnesc" favoriții săi canini Blackie, Negrita, Machakos și Black Dog. De casă și de toate "anexele " se ocupau "angajații" localnici paznici, grădinari, electrician, tâmplar, lăcătuș... Familia avea și un "masseur", pe Mario Sanchez Cruz, "Kid Mario", fost boxer
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
aia”. Doolie m-a privit și a tras din țigară. - CÎnd or să-l salte pe Nick, or să te aibă și pe tine. Ai face bine să-i spui lui Nick că dacă vorbește, o să-l bagi Într-o dală de beton și-o să-l arunci În East River. Nu-i nevoie să-ți spun mai mult. Înțelegi cum stau lucrurile. M-a privit, Încercînd să măsoare efectul cuvintelor lui. Era imposibil de spus cît din povestea asta trebuia să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
Toscana nord-occidentale del primo Rinascimento: vită, arte, cultura, Pistoia, Centro italiano di studi di storia e d'arte, 1978, pp. 79-109. Kent, F. W.; Patricia Simons (eds), Patronage, Art, and Society în Renaissance Italy, Oxford University Press, Canberra, 1987. Kent, Dale V., The Rise of the Medici. Faction în Florența, 1426-1434, Oxford University Press, Oxford, 1978. ---, "The Dynamic of Power în Cosimo de' Medici's Florența, în Patronage, Art, and Society", în F. W. Kent și Patricia Simons (eds), Patronage, Art
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Philip J., The Malatesta of Rimini and the Papal State: A Political History, Cambridge University Press, Cambridge, 1974, pp. 262-288. Kantorowicz, Ernst H., The King's Two Bodies: A Study în Medieval Political Theology, Princeton University Press, Princeton, 1957. Kent, Dale V.; Francis W. Kent, "Two Vignettes of Florentine Society în the Fifteenth Century", în Rinascimento, ser. 2, 23 (1983), pp. 237-260. Kent, Francis W., Household and Lineage în Renaissance Florence: The Family Life of the Capponi, Ginori, and Rucellai, Princeton
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Vignettes of Florentine Society în the Fifteenth Century", în Rinascimento, ser. 2, 23 (1983), pp. 237-260. Kent, Francis W., Household and Lineage în Renaissance Florence: The Family Life of the Capponi, Ginori, and Rucellai, Princeton University Press, Princeton, 1977. Kent, Dale V., The Rise of the Medici. Faction în Florence, 1426-1434, Oxford, Oxford University Press, 1978. Klapisch-Zuber, Christiane, "Compérage et clientélisme à Florence (1360-1520)", în Ricerche storiche, 15 (1985). Larner, John, "Order and Disorder în Romagna, 1450-1500", în Violence and Civil
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Exercitationes XVI, Officina Nortoniana, Londra, 1614. Clarke, Georgia, "Ambrogio Traversări: Artistic Advisor în Fifteenth-Century Florence?", în Renaissance Studies, 11 (3), 1997, pp. 161-178. Clarke, Paula, "The Villani Chronicles", în Chronicling History: Chroniclers and Historians în Medieval and Renaissance Italy, Sharon Dale, Alison Williams Lewin și Duane J. Osheim (eds), University Park, PA, Penn State Press, 2007, pp. 113-127. Cochrane, Eric, Historians and Historiography în the Italian Renaissance, University of Chicago Press, Chicago, 1981. Cohn, Samuel K., Jr., The Cult of Remembrance
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
în L. Cini (ed.), Venezia e la Polonia nei secoli, Istituto per la collaborazione cultural, Veneția/Romă, 1965, pp. 165-177. Crevatin, Giuliana, "Romă aeterna", în Roberto Cardini și Donatella Coppini (eds), în Petrarca e Agostino, Bulzoni, 2004, Romă, pp. 131-151. Dale, Sharon, Alison Williams Lewin, and Duane J. Osheim (eds), Chronicling History: Chroniclers and Historians în Medieval and Renaissance Italy, University Park, PA, Pennsylvania State University Press, 2007. Fryde, E. B., Humanism and Renaissance Historiography, Hambledon Press, Londra, 1983. Fubini, Riccardo
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
puțin până a fost interzisă de prevederea din 25 octombrie 1456, citată de Christiane Klapisch-Zuber, "Compérage et clientélisme à Florența (1360-1520)", în Ricerche storiche, 15 (1985), p. 68. Despre relația patron-client între cetățenii florentini și locuitorii din contado, vezi și Dale V. Kent și F. W. Kent, "Two Vignettes of Florentine Society în the Fifteenth Century", în Rinascimento, ser. 2, 23 (1983), pp. 237-260. 79 Desigur, astfel de mandate ale funcțiilor nu au fost întotdeauna agreabile; pentru contraexemple, compară experiență Podestà
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
pp. 78-79). 32 Rahe (2008) studiază punctele în care Machiavelli a putut fi influențat de averroism. * Publicat inițial în The Oxford History of Historical Writing, gen. Ed. D. R. Woolf, Oxford University Press, Oxford, 2012, 3, pp. 347-363. 1 Sharon Dale, Alison Williams Lewin, and Duane J. Osheim (eds.), Chronicling History: Chroniclers and Historians în Medieval and Renaissance Italy, University Park, 2007. 2 Bernard Guenée, Histoire et culture historique dans l'Occident medieval, Paris, 1980, p. 58; și Robert Brentano, "The
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Dorința "deapănă un alt fir strălucitor din povestea iubirii lui Eminescu, retras și de această dată pe o rază de verdeață, pe o altă hartă silvică cu răcoare de izvor cacofonic acest cu răcoare! cu smârcuri ascunse lucind ca niște dale împrăștiate, cu poienițe adânci, tăiate de câte un pâlc de brazde calde, peste care se prosternează încet hățișuri stufoase..."; Pe lângă plopii fără soț : "... dezvăluie spațiul concret în care poetul își consumă drama proprie. Criza sufletească, zvâcnetul sentimentului istovit, necazul /.../ în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
durut mult atitudinea ei și gândul meu a zburat către prietenul meu Nelu, care știa ca nimeni altul să mă asculte, dar care era departe, la peste 2000 de km. Despre arta de a asculta, a scris în repetate rânduri Dale Carnegie în cartea sa „Arta de a reuși în viață”. Într-unul din capitolele cărții sale, sfătuia pe tinerii solicitanți ca în discuțiile cu cei de care depindea reușita și poate viitorul lor, în loc să vorbească, să stimuleze la vorbă pe
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
pe interlocutorul lor prin întrebări sau remarci favorabile. Chiar dacă tânărul nu a apucat să spună multe, interlocutorul său, poate viitorul lui șef, va spune apropiaților săi: „am avut astăzi o discuție foarte plăcută cu un tânăr încântător”. În alt capitol Dale Carnegie dă un exemplu cu o persoană importantă care cheamă un prieten și-i spune: „am o problemă încurcată și am mare nevoie de părerea ta. Iată care este problema”, după care a început să prezinte problema. Pe măsură ce avansa cu
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
păr zburlit, șapca cu cozorogul într-o parte și cu turul pantalonilor atârnând până la genunchi. Dacă te vei prezenta așa, nu vei avea nici o șansă, chiar dacă ești ultra modernist, frumoas, deștept și puternic. Îmi amintesc de o înțelepciune preluată de la Dale Carnegie care spunea așa: „În ceea ce mă privește, mă dau în vânt după fragi cu smântână, dar când mă duc la pescuit pe lacul Mein, nu pun în cârligul undiței fragi cu smântână care îmi plac mie, ci un vierme
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
orchestra simfo nică. Vremuri când mă simțeam În Bucu reștii ăștia, pot spune, ca la mine acasă, călcând ca În ograda tatii străzile acestui oraș În care Îmi recunosc și astăzi răsune tul pașilor de odinioară pe vechiul pavaj din dale largi de piatră, așternute pe bulevarde În locul asfaltului de mai târziu, iar caldarâ mul străzilor din calupuri mari de lemn muiate În smoală, anume pentru liniștea orașului și cru țarea nervi lor noștri. Acest București de altădată, familiar, ospitalier și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]