1,962 matches
-
care fac atât rău. Vezi bine, până și viața noastră personală e atinsă. Cazul tău o dovedește, în mod paradoxal... Dar să nu crezi că ești mai vinovat ca noi toți... IV Locotenentul, care patrulase cu o noapte înainte, se deșteptă tocmai când se lăsa întunericul. Aprinse lumina. Zăpada aureola ferestrele lăsând în mijloc o gaură neagră, ca un hău. Stinse lumina. Geamurile deveniră transparente. Zăpada cădea deasă, cu fulgi mici. Își aduse aminte de alte ninsori, cernându-se dincolo de ferestrele
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
și care l-a trezit pe tată-său. Când vrea să deschidă ușa, nu poate, fiind blocată și a sărit pe geam, se refugiaz cu fata la un vecin, crezând că numai la casa lui s-a petrecut ceva. Oamenii s-au deșteptat unii pe alții, își strâng lucrurile și coboară pe la rude și prieteni. Puține materiale din fostele case și lucruri au putut fi salvate și încărcate în căruțele și tractoarele CAPuluiî Tablou cu cei cu casele distruse și care s-au
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ne vestesc că se apropie primăvara, când toată natura sub razele calde ale soarelui își serbează învierea, astfel și frații noștri din Basarabia, cu prezența lor la Congresul bucovinean, ne vestesc că sub razele strălucitoare ale Coroanei Române se va deștepta tot românul la o viață națională fericită. Iubiților frați Basarabeni, sângele strămoșilor noștri, vărsat împreună pe plaiurile Moldovei, s-a amestecat și închegat astfel, ca toată cruzimea și viclenia dușmanilor noștri n-a izbutit să desfacă această sfântă legătură. Din
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de Antichități, precum și Grigoreștii Statului se vor întoarce din Moscova, unde din greșeală au fost expediați, atunci colecțiile vor fi scăpat absolut intacte din acest război [...]. 2 D. D. Pătrășcanu despre Tezaurul românesc aflat la Moscova (extrase) „/.../ Alianța cu rușii deșteptase mari speranțe d-lui I. Brătianu. Rusia - pentru d-sa - era un stat puternic, așezat pe baze solide, cu o organizație trainică, cu un viitor strălucit și, pe deasupra, și interesată la mărirea României. De aceea, când a fost să se
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
dată, un alt batalion se înfrățește cu cei 500 de delegți ai ostașilor moldoveni, care, adunați la Congresul din Chișinău, hotărăsc autonomia Basarabiei. Ca dintr-un singur piept răsună cu acest prilej din mii de piepturi moldovenești și ardelenești înălțătorul Deșteaptă-te, Române ! Da, de azi înainte nu mai suntem niște frânturi de popor, aruncate de soartă pe unde a vrut ea, de azi înainte suntem un popor ! Și iată, noi, o mână de intelectuali pe care împrejurările dureroase ne-au
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
într-un timp foarte scurt. Rămîne ca, așa cum se întîmplă și în cazul averilor, să persiste diferențele dintre vest și est: categoriile superioare reperate de statistică nu sînt sociologic identice în cele două situații. Bercy: mutația unui cartier "Parisul se deșteaptă la Est", titrează mass-media. Devine oare estul un loc al modernității, al creativității, al reînnoirii urbane a capitalei? Nu există alt mijloc mai potrivit pentru a ajunge acolo decît futurista linie 14 a metroului (Météor). Aceasta este automatizată: e o
by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
Botez, op. Cit., ed. cit., p. 207-208 328 M. Eminescu, Opere VII, p. 203 329 C. Botez, op. Cit., ed. cit., p. 193-194 330 M. Eminescu, Opere VII, ed. cit., p. 311 3. Niveluri de sublimare poetică Dară ochiu-nchis afară înlăuntru se deșteaptă. (Scrisoarea III) A sufletului spațiu e însuși el. (Povestea magului călător în stele) În Dicționarul explicativ al limbii române, pentru termenul (a) sublima aflăm următoarea glosare: (despre corpuri chimice) a trece (prin încălzire) din starea solidă direct în stare gazoasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
instituția școlară a fost mutată de pe Ulița Rădășenilor. Pe strada Rădășeni a dat examene liceale Nicolae Labiș.. Vă trimet din București o c.p. primită, prin care cineva Îmi cere Monografia să o vadă. Vreau să vă arăt cât interes deșteaptă ea: o va păstra „ca pe ochii din cap!!”. Voi duce-o eu personal cu vreo ocazie. Mi-e teamă să nu se strice. Multă lume de acolo mi-o cere. C.P. este a surorii violonistului Botez. Ea Însăși o
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
dată; parcă mai maturi (ca să nu zicem bătrâni!), dar elanul nu ne-a părăsit. Ne-a ajuns vremea, vorba lui Sadoveanu, să avem nevoie de ajutorul Domniei Voastre, de cunoștințele Dv. enciclopedice, referitoare la Fălticeni. Știm că numai numele orașului deșteaptă amintiri triste (deși l-ați iubit atât de mult), dar noi Îndrăznim a făptui gestul În numele amiciției de idei ce ne-a legat la București. Iată despre ce-i vorba! Muzeul nostru, patron și al Bojdeucii, are obligația de a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
nord și sud nu erau diferențiate. Dar în interiorul acestui ou, s-a născut un mare erou pe nume Pangu, care a despărțit cerul de pământ. După ce a crescut și trăit timp de 18000 de ani înăuntrul oului, Pangu s-a deșteptat în cele din urmă. A deschis ochii, dar n-a văzut altceva decât o beznă desăvârșită și n-a simțit nimic în afară de o căldură înăbușitoare. A vrut să se ridice în picioare, dar înconjurat de coaja oului, n-a putut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
de la 7 la 10 1/2. Mai tot timpul lumânările stinse, o maică citea cazaniile, mormăind atât de încet, încât nu înțelegeam nimic; [aproape toate călugărițele, cu starița în cap, mo țăiau în strane. Din când în când numai, se deșteptau auzind un zgomot și mârâiau; „Asta are potcoave la picioare, nu pantofi. Umblă mai ușor!“ sau „Curge lumânarea, îndreptează mucul! 25 lei kilo“. Popa Cristea era beat; când toca de biserică, s-a dus la arhondărie de a băut cu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
chiar de a nu fi niciodată singur“ și după câtăva vreme luai hotărârea să schimb acest necaz într-un izvor de informațiuni. Când porneam cu soldatul la spate, puneam peste umăr câteva întrebări asupra familiilor lor și cu perfidie le deșteptam dorul de casă, apoi, insidios, aflam multe, mai ales că le dam regulat 2 lei bacșiș de plimbare. Erau foarte descurajați, îi strângea din nou pentru front, chiar subofițerul spunea cu mânie că nu mai poate, fusese 23 de luni
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Popovici îmi spuse: „Numai unul lipsește de la aceste serbări pe care tocmai el le-a pregătit: fratele dumitale“. Și gândul meu se ducea la Ionel. Deodată izbucnesc strigăte de bucurie, muzicile intonează Trăiască regele, din popor, parte același imn, parte Deșteaptă-te, române! sau Hora Unirii, soldații strigau Ura! Ura! țăranii Trăiască. Steagurile fâlfâiau pe cerul albastru, cortegiul se cobora pe piață, cu regele și regina în frunte, lumea îi urma ca un val nesfârșit; batistele, pălăriile se mișcau deasupra capetelor
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
văzându-se într-o astfel de încurcătură, expedie la Sigmaringen pe Al. Em. Lahovary, ca să ceară veto principelui Leopold. Acesta, și el moale, nu prea rezista, dar, auzind că opiniunea publică și guvernul ar înlătura pe Ferdinand de la tron, se deșteptă și îl chemă pe lângă dânsul. căsătoria principelui ferdinand și a principesei maria Într-acestea, Ferdinand plângea la Sigmaringen, dar plângea nu prea tare ca să țină mult, regăsise acolo frați, veri, o atmosferă nu prea jalnică, și lacrimile tineretului, ca ploaia
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
scoale cu ei contra francmasonilor, ovreilor și jidovitului de Rioșanu, făcând apel la generalul Antonescu, șeful legionarilor, Conducătorul statului legionar, cel care a îmbrăcat cămașa verde, ca să ordone încetarea omorului. Au dreptate, le-a fost instrument supus care s-a deșteptat prea târziu, când s-a descoperit că și pe el îl vor asasina. Ce bun efect ar fi făcut de reacționa la asasinarea lui Iorga și Madgearu! Telefoanele, Radio România sunt tăiate, dar s-a auzit de la Brașov o declarație
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
prăbușirea țării. Au venit să prevină pe rege. La ora 11 profesorii se retrag. Toată noaptea militarii și, probabil, regele au discutat. Convinși de cei doi legionari, au hotărât să plece cu ei la București. Dis-de-di mineață, profesorii au fost deșteptați și rugați să pornească și ei din Sinaia, dar nu în cortegiul regal, compus din 4 automobile în care, pe lângă Casa Regală, intrau Băncilă, Ersenie și ofițerii de gardă în Sinaia. Cele două automobile cu profesorii și maiorul Tomescu au
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și Clara se prăvăli în el cu un scurt icnet de spaimă și ușurare în același timp. 2. în ziua următoare, Clara Ionescu se trezi mai târziu ca de obicei și cu o amintire îngrijorătoare despre visul din care se deșteptase - un vis despre o fată cu cozi împletite, care pășea prin aer cu capul plecat, târșâindu și picioarele și urcând fără să-și dea seama din ce în ce mai sus, înspre un nor. Amintirea visului o tulbură. De foarte mulți ani nu-și
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
a înecat visul său în întuneric, n-a mai văzut nimic, ci auzea dispărând, ca o suvenire întunecată, rugăciunea unei vergine. Muzica încetase de mult și el, cu totul în prada impresiunii sale, ținea încă ochii strâns închiși. Când se deșteptă din reveria sa, fereastra de sus a palatului era deschisă, în salon întuneric și sticlele ferestrei străluceau ca argintul în alba lumină a lunei. Aerul era blond și văratic, iar razele lunei, pătrunzând în camera lui Dionis, izbeau fața sa
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
putut-o trece neciodată. Deasupra ei, în triunghi, era un ochi de foc, și deasupra ochiului - un proverb în literile strâmbe ale întunecatei Arabii. Era doma lui Dumnezeu - proverbul: o enigmă chiar pentru îngeri. Iată viața visurilor noastre. Când ne deșteptam din somn, aurora celor doi sori, în haine roz, culegea mărgăritarele de argint de prin grădinele noastre și, râzând cu glasul ei de ciocârlie, ni le arunca din poalele ei pe față * [și în] patul nostru. Roua rece cădea pe
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
tare, am învăscut visul meu în întuneric, n-am mai văzut nimica, ci auzeam dispărând ca o suvenire întunecată: rugăciunea unei vergine. Muzica încetase de mult și, cu totul în prada impresiunei ei, țineam încă ochii strâns închiși. Când mă deșteptai din reveria mea, fereastra susă a palatului era închisă, în salon întuneric, și sticlele ferestrei străluceau ca argintul în alba lumină a lunei. Aerul era blond * și văratec, iar razele lunei, pătrunzând în camera lui Toma, izbeau fața sa, cu
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
simțiră intrarea noastră. Ioan s-apropie de fată, i-apucă mâna și zise c-o tandreță de frate: - Poesis, ce faci tu? - Ce fac? Nimic - vorbește-ncet... tata doarme, numai că somnul său se cheamă durere și desperare... Nu-l deștepta din somn!... Singurul nostru sprijin, Sofia... s-a dus. - Îți prezint pe domnul, zise Ioan, arătîndu-mă pe mine. - A! Domnul!,.. zise ea încet și înclinîndu-se nepăsătoare și uitită, parecă nu mă văzuse... Ioane-ți mulțumesc, zise ea, strângând mâna lui
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
jos. Trântii ușa după el, mă trântii în pat și apăsai capul afund în perini, cu fața-n jos, abandonîndu-mă cu totul durerei celei mai crude. Cât oi fi stat astfel, în nesimțire mai mult, nu știu... când m-am deșteptat însă era noapte profundă, și orologiul vuia o oră după miezul nopții. Aprinsei lumânarea și, sărind la portretul sfârticat al Sofiei, începui a combina pânza... dar totul era în zadar. Lângă cămin era lemne multe și risipite. Le trântii în
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
senin și intimidat, încât pe Zogru îl lovise un val de vinovăție. Băiatul nu spunea nimic, doar îl privea ca un discipol umilit. Nu mai făcuse ceva memorabil până în momentul în care îl strigase Ghighina, iar întâlnirea cu ea îi deșteptase un arsenal de dorințe, care îl făcuseră să vorbească pentru prima oară. O privea încântat, fără să-i ia în seamă întrebările. Mai întâi, îi atinsese șuvița de păr castaniu lăsată intenționat să cadă din plasa împodobită cu mărgele. Apoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
da? De acu' vorbești cu Țonți, nu cu un gândac ca orișicare altu'." Aș fi jurat că Dorinel s-a încruntat și că i s-ar cam fi urcat sângele la cap: "Te pomenești că acu' oi fi și tu deșteaptă!" "Sunt, da", afirmă dumneaei cu convingere. Se întoarse imediat către mine, reverențios și cu un ton catifelat: "Sigur, nici pe departe ca Șefu', da' sunt și eu un picuț deșteaptă." Asta era o tipă care voia să ajungă departe. Cred
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
ușor și comod să îl critici pe Becali (a nu se înțelege că nu merită critica). Dar e mai greu să spui adevărul: Becali nu ar fi fost nimic fără o grămadă de proști, dintre care unii s-au mai deșteptat între timp, alții nu. Stenogramele lui SOV printre rânduri. Firul roșu Gravă și înfricoșătoare, în stenogramele rușinii este agresiunea continuă, explicită și coordonată personal de Sorin Ovidiu Vântu asupra instituțiilor statului și asupra unor figuri cheie din politică, în tentativa
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]