25,049 matches
-
este reprezentată de: a) Pădure, care este prezentă cu 2 subetaje: al fagului și al stejarului. Pădurile din subetajul fagului se găsesc sub formă de făgete amestecate în zona de la obârșia Lohanului (pădurile Tabăra și Leorda) și foarte puțin în Dealul Dobrina. În restul pădurilor, fagul (Fagus silvatica) se întâlnește mai mult ca exemplare izolate. Condițiile climatice modificate de pe urma defrișărilor nechibzuite la care au fost supuse aceste păduri, au favorizat înlocuirea fagului cu alte specii de foioase: tei argintiu (Tilia tomentosa
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
înlocuirea fagului cu alte specii de foioase: tei argintiu (Tilia tomentosa), carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer campestre), arțar (Acer platanoides), paltin (Acer pseudoplatanus), cireș sălbatic (Crasus avium), frasin (Fraxinus excelsior) ș.a. Pădurile din subetajul stejarului sunt prezente în toate celelalte dealuri (culmi), atât de pe stânga Lohanului, cât și de pe dreapta acestuia. În alcătuirea lor intră, ca esențe predominante, stejarul (Quercus robur) și gorunul (Quercus petraea), la care se asociază și ulmul (Ulmus foliacaea), jugastrul și carpenul, esențe care devin, pe alocuri
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
care a cercetat în vara anului 1956 solurile din bazinul pârâului Lohan, ale geografului I. Gugiuman, cât și din unele observații proprii pe teren se constată existența următoarelor tipuri de soluri: a) solurile de pădure podzolite ocupă întreaga zonă a dealurilor înalte de la obârșiile Lohanului (Platforma Poiana Mare - Lohan - Dobrina). Formarea lor a fost favorizată de cantitatea mai mare de precipitații care există aici, de temperatura mai scăzută a aerului și de abundența pădurii de fag și stejar, care, întrecut avea
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
ale tătarilor din Bugeac și nici conflictele cu proprietatea bisericească sau moșierească ce au existat în această lungă perioadă de timp n-au oprit procesul de populare în această regiune. Avantajele economice pe care le oferă lunca Prutului din est, dealurile mici cu vegetație de silvostepă și cu terenuri bune pentru agricultură din zona centrală, ca și pădurea cu numeroasele izvoare din zona înaltă a dealurilor din vestul Depresiunii Huși (respectiv din cuprinsul bazinului Lohan) au făcut ca populația de aici
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
de populare în această regiune. Avantajele economice pe care le oferă lunca Prutului din est, dealurile mici cu vegetație de silvostepă și cu terenuri bune pentru agricultură din zona centrală, ca și pădurea cu numeroasele izvoare din zona înaltă a dealurilor din vestul Depresiunii Huși (respectiv din cuprinsul bazinului Lohan) au făcut ca populația de aici să nu părăsească, niciodată definitiv, acest teritoriu, ci doar să se retragă temporar din calea invadatorilor și a asupritorilor. Aceleași avantaje economice au făcut să
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
nivel. Există însăși situații când aceste suprafețe agricole apar pe terenuri cu înclinări mai mari de 10°, și cu o adâncire a fragmentării până la 120 m. Așa se întâmplă, de exemplu, în treimea inferioară a versantului cu expoziție nord-estică al Dealului Bobești (pe dreapta Lohanului), unde și pânzele freatice sunt situate la adâncime mică, de 3,5 - 4 m (datorită prezenței marnelor în cadrul complexului nisipos). Toate aceste fenomene (constituția geologică, apa freatică), la care se adaugă, pe unele porțiuni, și arătura
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
afectați de procese de ravenare. Pe stânga Lohanului, terenurile arabile sunt amplasate tot în lungul curbelor de nivel. Spre deosebire de flancul drept, ocupă însă suprafețe mult mai reduse, mai ales în cursul superior și mijlociu, unde se suprapun versantului vestic al Dealului Lohan, care are o morfologie tipică de cuestă, și unei porțiuni din dreptul cotului pe care-l face Lohanul la Dobrina, ambele arii fiind grefate pe un substrat litologic predominant nisipo-argilos, cu înclinări între 10° 15°, o densitate a fragmentării
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
fiind grefate pe un substrat litologic predominant nisipo-argilos, cu înclinări între 10° 15°, o densitate a fragmentării între 3,5 - 4,5 Km/Km2 și o energie de relief între 0,38 - 0,62. Datorită înălțimii pe care o are Dealul Lohan, marii mobilități a depozitelor geologice ce-l alcătuiesc și agrotehnicii numai parțial adecvate, procesele de modelare (pornituri, alunecări de strate, șiroiri) sunt intense. În aceste zone apar și izvoare de coastă datorită existenței rocilor mai puțin permeabile (lentile de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
1 - 2,5 Km /Km2). În ceea ce privește pădurea, aceasta ocupa o suprafață mult mai întinsă în trecut, o dovadă în acest sens fiind faptul că arealul solurilor de pădure este mai întins decât actuala răspândire a pădurilor, ca și toponimia locală (dealul „Fagului” la SV de satul Pâhnești, dealul „Curătura” de la SV de Epureni sau locul numit „Poiana Mare” de la obârșia Lohanului). În trecut, aproape întreaga suprafață a cuestei Lohanului era împădurită. Defrișările au fost făcute tocmai acolo unde pădurea era mai
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
aceasta ocupa o suprafață mult mai întinsă în trecut, o dovadă în acest sens fiind faptul că arealul solurilor de pădure este mai întins decât actuala răspândire a pădurilor, ca și toponimia locală (dealul „Fagului” la SV de satul Pâhnești, dealul „Curătura” de la SV de Epureni sau locul numit „Poiana Mare” de la obârșia Lohanului). În trecut, aproape întreaga suprafață a cuestei Lohanului era împădurită. Defrișările au fost făcute tocmai acolo unde pădurea era mai necesară și anume la contactul dintre culmile
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
culmile interfluviale și pantele deluviale ale văilor subsecvente, adică tocmai acolo unde pericolul eroziunii și alunecărilor este mai mare. Astfel, defrișarea a deschis drum liber proceselor de modelare puternică a versanților, creării văilor torențiale, alunecărilor de teren și prăbușirilor. În dealurile mai joase, pădurile sunt alungite pe spinarea îngustă a acestora, localizate pe substratul nisipos ce acoperă culmile și partea superioară a versanților sau apar ca petice sporadice (rediuri). Ele au marginea neregulată, sunt rare, poienite, înțelenite în parte de o
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
văd participarea românilor de acum la mântuirea lor?— Simplu. Ducându-se la biserică. Și folosind știința ca peria de dinți. Tot ce spune știința să nu-i lase cu gura căscată și tot ce spune un popă de la Cucuieții din Deal să considere adevăr ritualic. La români prostia e o infracțiune, căci vorba ceea: „Poți umbla două ore în galop prin București și să nu dai de un prost.“ Întotdeauna când gândesc în spiritul poporului român, mă mut cu arme și
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
indulgent și se prefăcuse a căuta prin geantă. Andreea! nu mă face să aprind țigarea...zisese ea zâmbind abia perceptibil. Pe fereastra vagonului tot același peisaj de câmpie cu mici denivelări de teren. Uite că se schimbă peisajul, apar niște dealuri cu viță de vie, sunt cam În ceață, vezi ce frumos este? Întrebase inocentă Andreea. Da, foarte frumos. Dacă anul viitor vom putea merge În concediu, vom merge la munte, Înainte de Începerea școlii. Să vezi câte nuanțe de ruginiu pot
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
și copilul sunt bine îngrijiți, plecăm să ne căutăm și noi un adăpost. De acum trebuie să stăm în așteptare. Linz este un oraș frumos, curat ca tot ce am văzut în Austria și Germania, așezat într-o zonă de deal spre munte. Clima este cea a unei zone submontane, cu ploi aproape zilnice, cu zile frumoase, însorite și calde ca de sfârșit de iunie. Întrebăm și căutăm. Hălăduim prin oraș până găsim destul de aproape de spital un hotel. Ne cazăm provizoriu
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
viața așa cum dorim să o trăim, noi suntem dirijorii vieții noastre. Și până în acest moment, povestea noastră e adevărată, e sinceră, curată. Domină înțelegerea, pacea, sinceritatea și tot așa va fi. Satul meu Trăiesc într-un sat frumos, înconjurat de dealuri, păduri, livezi, câmpii. Da, avem un sat minunat, cu o floră bogată, care te face să te îndrăgostești de acest coltișor de rai. Câmpiile vara sunt pline de floricele colorate, cu fluturi și păsări care cântă și care-ți bucură
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
și de multe alte lucrui frumoase. Aveam bicicletă și abia mă învățasem să merg, dar o fată, mai mare și mai deșteaptă decât mine, îmi zice să ne luăm la întrecere. Eu, copil cuminte, hai să-i accept provocarea, din deal, de la biserică, cum ziceam noi, până în mahalaua mea. Dar acest drum era asfaltat și avea o vale mare. Ne-am luat la întrecere și ea mă întrecea. Cum să mă întreacă ea pe mine? Încep să dau din pedale și
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
aceea, îmi doresc să se întoarcă acea atmosferă. Sărbătorile de iarnă ale copilăriei mele sunt de neuitat. Au fost atâtea amintiri plăcute... Îmi amintesc săniuța mică pe care o aveam, în care mă urcam cu sora mea și ajungeam, din deal de la biserică, până aproape în centrul satului. Ce timpuri frumoase. Câți copii ieșeau la sanie să simtă această viteză plăcută și acel aer rece care bătea în față... Mai erau și unii băieți, niște ștrengari, care ne mai spălau cu
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
mediană a Subcarpaților Prahovei, fiind mărginit la nord de Depresiunea Comarnic-Talea (V. Mihăilescu, 1969), ce face parte din șirul depresiunilor subcarpatice interne, iar la sud de Depresiunea Câmpina, depresiune subcarpatică externă. La est și la vest sunt două șiruri de dealuri subcarpatice ce constituie o prelungire spre sud a munților. În est dealurile: Podu Corbului, Nistorești, Orădiei, Frăsinet și Sinoiu formează hotarul cu localitatea Șotrile, iar în vest dealurile: Lazului, Vrăbiești, Strajiștea, Gurga și Răgman formează interfluviul dintre Prahova și Provița
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Mihăilescu, 1969), ce face parte din șirul depresiunilor subcarpatice interne, iar la sud de Depresiunea Câmpina, depresiune subcarpatică externă. La est și la vest sunt două șiruri de dealuri subcarpatice ce constituie o prelungire spre sud a munților. În est dealurile: Podu Corbului, Nistorești, Orădiei, Frăsinet și Sinoiu formează hotarul cu localitatea Șotrile, iar în vest dealurile: Lazului, Vrăbiești, Strajiștea, Gurga și Răgman formează interfluviul dintre Prahova și Provița, în timp ce culmile dealurilor Surdești, Borungoci și Corneanca îi determină hotarul, în vest
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
depresiune subcarpatică externă. La est și la vest sunt două șiruri de dealuri subcarpatice ce constituie o prelungire spre sud a munților. În est dealurile: Podu Corbului, Nistorești, Orădiei, Frăsinet și Sinoiu formează hotarul cu localitatea Șotrile, iar în vest dealurile: Lazului, Vrăbiești, Strajiștea, Gurga și Răgman formează interfluviul dintre Prahova și Provița, în timp ce culmile dealurilor Surdești, Borungoci și Corneanca îi determină hotarul, în vest, față de comuna Adunați și satul Fricoasa. Această unitate subcarpatică prezintă aspectul unui ansamblu de culmi deluroase
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
constituie o prelungire spre sud a munților. În est dealurile: Podu Corbului, Nistorești, Orădiei, Frăsinet și Sinoiu formează hotarul cu localitatea Șotrile, iar în vest dealurile: Lazului, Vrăbiești, Strajiștea, Gurga și Răgman formează interfluviul dintre Prahova și Provița, în timp ce culmile dealurilor Surdești, Borungoci și Corneanca îi determină hotarul, în vest, față de comuna Adunați și satul Fricoasa. Această unitate subcarpatică prezintă aspectul unui ansamblu de culmi deluroase cu înălțimi ce variază între 300-400m și 800-900m. Sub nivelul general al culmilor se schițează
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
formațiunile frizului cretacic și al celui paleogen conțin roci ale căror însușiri permit utilizarea lor ca materiiale de construcție. Menționăm prezența calcarelor masive de Comarnic și a marnelor calcaroase, care se exploatează la Breaza, în punctele de la Gura Beliei și Dealul Gurga. Nisipurile și pietrișurile din albia Prahovei au fost și continuă să fie și astăzi o sursă exploatabilă, în carierele de la Podu Vadului, Nistorești, Gura Beliei. Aici este interesant un fenomen natural transportul masiv de pietrișuri pe care îl asigură
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
posibile acumulări de apă. Aceste acumulări sunt puse în evidență de numeroase izvoare cu apă sulfată, clorosodică, puternic mineralizată care însoțește miocenul. Astfel sunt izvoarele care apar la Slănic Prahova, Breaza etc. Sursele hidrominerale reprezentate prin izvoarele sulfuroase de la baza dealului Gurga-Cacova și cel de la Breaza de Jos, precum și prin ape sărate (izvoarele din Valea Morii), prezintă caracteristici fizico-chimice care conferă acestor factori calitatea de apă minerală utilizabilă în cura balneară. Unii dintre acești compuși chimici, care au acțiune terapeutică, au
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
ajungând la orizontul acvifer mineralizat pe diferite căi de acces (fisuri, fracturi majore-falii, capete de strat etc.). Sursele minerale hidrominerale existente în perimetrul localității Breza, după cum s-a arătat anterior sunt reprezentate prin: - IZVOARELE SULFUROASE, SULFATE, CLORO-SODICE HIPOTOME (izvoarele din Dealul Cacova și izvoarele din Breaza de Josă - IZVOARELE CLORO-SODICE, BROMURATE, SULFATATE, CALCICE, MAGNEZIENE HIPERTONE (izvorul sărat din Valea Morii), surse cu debite mici dar care prin compoziția fizico-chimică a apei sunt recomandate sau recomandabile în cura balneară, atât în cura
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
primul rând în apariția reliefului. Văile care intersecteză regiunea au rămas uneori fidele subasmentului, alteori s-au abătut. Dintre cele adaptate la structură amintim căile subsecvente. Numeroase rupturi de pantă care înscriu valori mari pentru o arteră hidrografică în zona dealurilor (confluența Prahovei cu Câmpinița) de 8m/km trădează existența unui subasment agitat. Structura variată este reprezentată printr-o gamă corespunzătoare de forme, dar roca puțin rezistentă nu a conservat totdeauna tiparele tipice structurale. Asfel, linia marilor înălțimi este extrem de variată
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]