2,810 matches
-
depistate în stadii rezecabile. Dintre factorii prognostici cel mai important este reprezentat de stadializare (tabelul 135). Rezecția permite creșterea semnificativă a supraviețuirii bolnavilor cu cancer pancreatic așa cum apare evident din datele prezentate în tabelele 138, 139 și 140. În ultima decadă se constată o creștere a numărului de cazuri care au beneficiat de rezecție (de la 4,5% la 11,3%) și, totodată, se remarcă o creștere a cazurilor depistate în stadiile I/ II (amendabile chirurgical) de la 2,8% la 8,8
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92200_a_92695]
-
de la 4,5% la 11,3%) și, totodată, se remarcă o creștere a cazurilor depistate în stadiile I/ II (amendabile chirurgical) de la 2,8% la 8,8% [32]. Aceasta explică tendința ușoară de creștere a supraviețuirii pacienților rezecați din ultima decadă față de cei nerezecați (tabelul 141). DIMENSIUNILE TUMORII Inițial, dimensiunea tumorii nu era considerată ca influențând prognosticul la distanță, dar datele mai recente au infirmat această teorie [35]. Astăzi, mărimea tumorii este considerată un factor de prognostic important demonstrat atât în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Andrada Seicean () [Corola-publishinghouse/Science/92200_a_92695]
-
subiecte politice (2007/2008), aparținând antropologului Alexandru Bălășescu. Recurența comportamentelor vestimentare în modernitate este descrisă de Adrian-Silvan Ionescu (2006) printr-o bogată documentare istorică, sociologică și literară. În plină epocă modernă, de la mijlocul secolului al XIX-lea și până în primele decade ale secolului XX, costumul feminin și masculin românesc, precum și alte sfere ale activității umane (artă, literatură, petrecerea timpului liber) se convertesc modei occidentale. Însă planurile vestimentație și modă nu se confundă. Încă din primele pagini ale lucrării Modă și societate
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
doză unică cu o rezulate favorabile exprimate prin eradicarea infecției în procent de 100% la 30 zile de la administrarea tratamentului [8]. Diferite programe de prevenție și control ale infestației parazitare au fost implementate în zonele endemice de-a lungul ultimelor decade. Din nefericire, persistă prevalența crescută a infecției, în special din cauza lipsei aspectului cultural educațional de informare populațională legat de consumul alimentelor crude, nepreparate termic. Programele guvernamentale de control par a avea succes parțial pe perioada campaniilor active, dar nu beneficiază
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92169_a_92664]
-
hepatică de diferite etiologii, colangiocarcinomul incidental a fost evidențiat la aproximativ 12% din cazuri [15]. Majoritatea colangiocarcinoamelor sunt localizate extrahepatic, din care mai mult de jumătate sunt tumori perihilare (Klatskin). Incidența colangiocarcinoamelor intrahepatice (ICC) a crescut însă semnificativ în ultimele decade îndeosebi în Europa, America de Nord, Asia, Japonia și Australia, în timp ce incidența colangiocarcinoamelor extrahepatice (ECC) a rămas constantă sau chiar a scăzut [1]. Unele dintre aceste diferențe aparente s-ar putea datora modificărilor în clasificarea internațională a colangiocarcinoamelor dar și faptului că
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
cu o supraviețuire la 5 ani de sub 5% [22]. VÂRSTA ȘI SEXUL Ca regulă generală, incidența cancerelor tractului biliar crește cu vârsta. Colangiocarcinomul este rar înainte de vârsta de 40 de ani, media de vârstă la prezentare fiind în a șaptea decadă de viață [1, 2]. Pacienții cu colangită sclerozantă primitivă (CSP) și cei cu chiste coledociene pot dezvolta colangiocarcinom cu aproximativ două decade mai devreme [23]. Spre deosebire de cancerul veziculei biliare care predomină la sexul feminin, frecvența colangiocarcinomului este ușor mai mare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
Colangiocarcinomul este rar înainte de vârsta de 40 de ani, media de vârstă la prezentare fiind în a șaptea decadă de viață [1, 2]. Pacienții cu colangită sclerozantă primitivă (CSP) și cei cu chiste coledociene pot dezvolta colangiocarcinom cu aproximativ două decade mai devreme [23]. Spre deosebire de cancerul veziculei biliare care predomină la sexul feminin, frecvența colangiocarcinomului este ușor mai mare la sexul masculin. Bărbații au o incidență mai crescută a CC decât femeile, cu un raport de 1/1,2-1,5. Deși
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
diagnosticare este în jur de 32 ani, mult mai tânără decât vârsta medie de apariție a CC în populația generală [91, 92]. Există o creștere a incidenței CC la pacienții cu chiste ale ductelor biliare de la 0,7% în prima decadă de viață la peste 14% după vârsta de 20 de ani [12]. Prevalența chistelor de canale biliare este mai mare în Asia decât în țările occidentale și Statele Unite [90, 91, 93]. Și incidența CC este mai mare la asiaticii cu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
asociere ce pare a avea ca substrat atât morbiditatea indusă de boala cardiovasculară, cât și efectele multisistemice ale factorilor de risc cardiovascular (14). 7.2.4. Sarcopenia Pierderea de masă musculară este un proces progresiv, care debutează din a treia decadă de viață și are ca substrat scăderea sintezei de proteine musculare, scăderea funcției mitocondriale și reducerea numărului și dimensiunilor fibrelor musculare. Consecința acestor procese, accentuată de scăderea activității fizice, caracteristică vârstnicilor, este creșterea relativă a țesutului adipos și înlocuirea miocitelor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
-
a evidențiat o tendință de creștere progresivă de-a lungul vieții a valorii indexate a tuturor circumferințelor valvulare. Această creștere a fost mai mare în cazul valvelor semilunare față de cele atrioventriculare. În același studiu s-a observat că începând cu decada a patra de viață, circumferința valvei aortice a depășit circumferința valvei pulmonare și s-a apropiat ca dimensiune de aceea a valvei mitrale (1). Procesul de îmbătrânire se asociază cu îngroșarea și calcificarea valvelor mitrală și aortică. Într-un studiu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
65 de ani (3). Prevalența și severitatea bolii coronariene cresc dramatic odată cu înaintarea în vârstă, BCI fiind considerată cea mai frecventă patologie cardiacă a vârst - nicului. Această creștere este mai pronunțată la bărbați decât la femei, atingând un vârf între decadele a șasea și a șaptea de viață, după care se înregistrează o scădere ușoară. La femei, prevalența BCI crește lent până în decada a opta de viață, astfel încât, la această vârstă, prevalența afecțiunii la ambele sexe atinge aproximativ 60% (6). În
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
cardiacă a vârst - nicului. Această creștere este mai pronunțată la bărbați decât la femei, atingând un vârf între decadele a șasea și a șaptea de viață, după care se înregistrează o scădere ușoară. La femei, prevalența BCI crește lent până în decada a opta de viață, astfel încât, la această vârstă, prevalența afecțiunii la ambele sexe atinge aproximativ 60% (6). În studiul Framingham, riscul de boală coronariană la vârsta de 70 de ani este de 1 la 3 pentru sexul masculin și de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
Diabetul zaharat și patologia cardiovasculară 6.1. Date de epidemiologie Diabetul zaharat (DZ), boală metabolică cu largă răspândire, este bine reprezentată la populația de vârsta a treia. După cum este bine știut, fiecare decadă de vârstă induce o creștere a glicemiei à jeun cu 2 mg/dl, ceea ce denotă un risc crescut pentru persoana vârstnică de a dezvolta diabet. Incidență, prevalență. Creșterea continuă a numărului de persoane vârstnice în cadrul populației globale a determinat o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
o rată de reinfarctizare și de insuficiență cardiacă (IC) mai mare decât non-diabeticii (Melchior și colaboratorii săi, cit. de 11). 6.2. Etiopatogenie Insulinorezistența și insulino-deficiența induc un declin al toleranței la glucoză, fenomen care debutează încă din a treia decadă de vârstă și continuă pe toată perioada adultă. S-a demonstrat la proba de toleranță la glucoză orală (75 g glucoză) că glicemia crește în medie la o oră și la 2 ore cu 0,3-0,7 mmol (12). Factorii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
prin scăderea capacității pulmonare și prin modificările funcției cardiovasculare, prin scă - derea debitului cardiac și scăderea extracției oxigenului din sânge (diferența arterio‑venoasă în oxigen). Toate aceste modificări determină un declin al VO2 max cu valori până la 20% pentru fiecare decadă de vârstă, la adulții sedentari (1). Declinul la înaintarea în vârstă pentru frecvența cardiacă maximă atinsă la efort cu aproximativ o bătaie/minut pe an este considerat unul dintre principalele mecanisme ale reducerii capacității aerobice de efort (2,3). Pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91929_a_92424]
-
influențate de vârsta per se. Funcția sistolică Modificările funcționale cardiace legate de vârstă sunt controversate, deoarece mulți para - metri nu au diferențe semnificative în repaus. Pe de altă parte, sunt autori care susțin scăderea cu 5% a debitului cardiac pe decadă de vârstă (37). Funcția sistolică evaluată global în repaus prin fracția de ejecție, fracția de scurtare, debitul cardiac, indexul cardiac nu prezintă modificări, cel puțin până în decada a șaptea (38). Evaluarea altor parametri mai sensibili, ca fracția de scurtare circumferențială
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
altă parte, sunt autori care susțin scăderea cu 5% a debitului cardiac pe decadă de vârstă (37). Funcția sistolică evaluată global în repaus prin fracția de ejecție, fracția de scurtare, debitul cardiac, indexul cardiac nu prezintă modificări, cel puțin până în decada a șaptea (38). Evaluarea altor parametri mai sensibili, ca fracția de scurtare circumferențială, velocitățile miocardice sistolice și parametrii de deformare miocardică, arată valori modificate la vârstnic, care atestă afectarea funcției sistolice (39,40). În schimb, măsurarea unor parametri independenți de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
peretelui arterial determină creșterea PWV. Consecința va fi transmisia rapidă a undei de puls spre periferie și reflexie precoce, deplasată din diastolă în telesistolă. Implicit, amplitudinea undei presionale va crește în sistolă (cu 67,5% între prima și a opta decadă de viață) și va scădea în diastolă. Astfel se explică creșterea TA diferențiale și diferența de morfologie în funcție de vârstă. Două elemente trebuie menționate pentru efectul lor aditiv asupra alterării reflexiei undei de puls - rezistența vasculară periferică și procesul de remodelare
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Ioana Dana Alexa () [Corola-publishinghouse/Science/91919_a_92414]
-
Datele provenind dintr‑un studiu populațional realizat în Marea Britanie în 2005, care a inclus 191.677 de subiecți, sunt relevante atât pentru tendința creșterii incidenței anginei pectorale, cât și pentru creșterea diferenței între sexe, în paralel cu vârsta. Dacă pentru decada 40‑50 ani s‑au înregistrat valori ale incidenței anginei stabile exprimate la 1.000 de pacienți, de 0,47 pentru sexul feminin și 0,63 pentru sexul masculin, incidențele cresc la valori de 0,85 pentru sexul feminin și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
valori ale incidenței anginei stabile exprimate la 1.000 de pacienți, de 0,47 pentru sexul feminin și 0,63 pentru sexul masculin, incidențele cresc la valori de 0,85 pentru sexul feminin și 1,47 pentru cel masculin pentru decada 50 ‑60 ani, respectiv 0,91 la femei și 2,62 la bărba i, pentru decada 60 ‑70 ani. Datele arată că, dacă pentru vârste sub 50 de ani incidența este mai mare la sexul masculin, cu creșterea vârstei devine
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
feminin și 0,63 pentru sexul masculin, incidențele cresc la valori de 0,85 pentru sexul feminin și 1,47 pentru cel masculin pentru decada 50 ‑60 ani, respectiv 0,91 la femei și 2,62 la bărba i, pentru decada 60 ‑70 ani. Datele arată că, dacă pentru vârste sub 50 de ani incidența este mai mare la sexul masculin, cu creșterea vârstei devine comparabilă la cele două sexe, iar peste 60 de ani inciden a la sexul masculin este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
pacienți, dozele mici de dabigatran (220 mg zilnic) fiind o alternativă atractivă. 19.2.2. Tratamentul cu statine Importanța scăderii nivelului lipidelor serice în ameliorarea prognosticului pacienților după un SCA a fost dovedită incontestabil în repetate rânduri în ultimele două decade, iar statina este de mult considerată o componentă sine qua non a schemei de tratament a pacientului după un eveniment coronarian acut. Statinele îmbunătățesc prognosticul pacienților cu boală coronariană stabilă sau instabilă prin mecanisme ce nu țin doar de scăderea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Sebastian Onciul, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91936_a_92431]
-
al arterei coronare stângi (4). 20.1. Importanța problemei În paralel cu dezvoltarea tehnicilor percutane și chirurgicale de tratare a bolii coronariene aterosclerotice, în practică zilnică se evidențiază ceea ce rapoartele Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) semnalează cel puțin în ultima decadă: o îmbătrânire accelerată a populației mai ales prin creșterea longevității, estimându se că în anul 2050 procentul persoanelor vârstnice și foarte vârstnice se va tripla (5). În condițiile în care vârsta avansată reprezintă un factor de predicție puternic și independent
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
de creatinină < 60 ml/min), diabetul zaharat (DZ), folosirea PCI și a inhibitorilor de glicoproteină IIb/IIIa (5,21). Vârstnicii reprezintă o categorie specială și din acest punct de vedere, deoarece riscul hemoragic intrinsec crește cu 1,22% pentru fiecare decadă (21), iar sexul feminin, majoritar în registrele despre SCA la vârstnici după vârsta de 80 de ani, este un factor de risc inde pendent suplimentar. În plus, se cunoaște că odată cu avansarea în vârstă are loc și degradarea funcției renale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Iulian Călin, Dan Deleanu () [Corola-publishinghouse/Science/91937_a_92432]
-
de măsurare a TA, valorile sunt mai mari la hipertensivii tratați decât la normotensivii vârstnici, indicând lipsa controlului adecvat; -comparativ cu adultul hipertensiv: -diferența dintre TA clinică și TA măsurată la ABPM este mai mare și se accentuează cu fiecare decadă de vârstă; -frecvența cardiacă și TA nocturnă sunt mai mici decât cele diurne; -creșterea diferenței între TA de cabinet și ABPM nu este paralelă cu creșterea diferenței între frecvențele cardiace corespunzătoare, ci frecvența diurnă o depășește pe cea clinică, ceea ce
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]