3,785 matches
-
Nu există, spre exemplu, date certe cu privire la poziția economică curentă. Datele economice oficiale sunt disponibile după o anumită perioadă de timp, fiind deseori chiar revizuite ulterior anunțării inițiale. Nici efectele politicilor macroeconomice nu sunt imediate, existând de cele mai multe ori un decalaj important între momentul unei acțiuni și manifestarea efectelor acesteia. Ca urmare, practic se poate spune că decizii de politică macroeconomică se iau în prezent în baza unei cunoașteri parțiale doar a efectelor unor decizii luate cu destul de mult timp în
Tehnici, metode, instrumente de monitorizare a politicilor macroeconomice pentru determinarea impactului asupra economiei reale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Tudor Ciumara, Dan Ion Gherguţ () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2356]
-
in vedere reevaluarea, pe baze fundamentale, in doua etape, a paritatii centrale in cazul Slovaciei, care cumulata reprezinta 15%. 5.12. Criteriile de convergență reală Abordare teoretică Tratatul de la Maastricht nu menționeaza criterii explicite privind convergența reală, care presupune diminuarea decalajelor dintre țări cu privire la nivelul productivității și al prețurilor, implicând creșterea veniturilor din țările în curs de dezvoltare către nivelul existent în țările dezvoltate. Convergența reală constă, în principal, din dezvoltarea la nivel economico-social cuantificată prin următorii indicatori minimali: -creșterea PIB
Evaluarea politicii monetare din perspectiva atingerii obiectivelor de convergenţă nominală şi reală. Aspecte specifice crizei financiar - economice actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Silviu șeitan, Alin Marius Andrieş, Mircea Asandului, Angela Roxana Calistru, Dan Marius Voicilaş, Ion David, Diana Viorica Lupu, Andra Lavinia Nichitean, Alina Picu, Tudor Alexandru Ganea () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2360]
-
toate zilele, minuscule, perceptibile în grija acordată hainelor, hranei, locuirii și altor forme de "bunăstare". Este vorba aici de date de bază, instinctuale, animale, care se fac prezente în memoria gândirii. Este, în orice caz, imposibil să le ignorăm. Iar decalajul între elite și popor, la care tocmai am făcut referire, se sprijină mai ales pe aceasta. În cartea sa cu titlu evocator Les Nomos de la terre, această lege care ne vine de jos, am putea spune, C. Schmitt amintește că
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
se simte elogiat dacă învinge un conațional și primește aura eroică a sportivului glorios. Dezvoltarea relațiilor sport și economie stau sub semnul televiziunii. În 1970, în Philadelphia, a existat o acțiune pentru prima dată în tie-break, adică prin crearea unui decalaj break (pauză) într-o tie (egalitate) 6-6. Inventat de James Alen, acest nou punct de ordine în tenis a fost creat pentru a scurta durata de întâlnire, pentru a permite jucătorilor să joace meciul în timp minim. Relația cu timpul
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
o perioadă de întîrziere a socialului obiectivat în formele urbane în raport cu socialul încorporat în agenții care vin să se înghesuie în cartierele pe care au pus ochii. Cutumele orașului se schimbă mai repede decît formele urbane împietrite în clădiri. Aceste decalaje conduc la contraste cu atît mai frecvente și brutale cu cît Parisul exercită de foarte multă vreme o putere de atracție care modifică fără încetare populația, menținînd în același timp memoria arhitecturală și urbană a acestor sedimentări. Parisul în tranziție
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
înstărită. În anii din urmă, la intervale scurte, de cealaltă latură a pieței Bastiliei, atelierele de mobilă și locuințele micilor patroni și ale angajaților lor au fost abandonate. Habitatul popular și al atelierelor din estul parizian se află astăzi în decalaj cu noua burghezie, ale cărei mijloace financiare și moduri de viață sînt, a priori, în dezacord cu edificiile industriale și meșteșugărești. Tinerele cadre superioare, educatori, salariați în domeniile noilor tehnologii sau comunicației, posedă arta de a-și reînsuși asemenea cartiere
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
licențiați se deosebesc cu totul de lucrătorii în salopete albastre care frecventau cîndva aceste locuri. Înveșmîntați în negru, noii veniți, cu părul scurt dar zburlit, poartă de bună voie ochelari fumurii, indiferent de vreme. Putem găsi și alte exemple de decalaje și transformări ale vieții urbane pe bulevardul Saint Michel, în Cartierul Latin, unde un proces de bulevardizare a adus o populație tînără, însă nu întotdeauna de studenți, care a determinat în mod progresiv apariția a numeroase magazine de îmbrăcăminte, în detrimentul
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
de acces dintre capitală și periferie, sau se va merge de asemenea în sensul unei reorganizări administrative prin integrarea de noi comune? Formele de cooperare sînt încurajate să se dezvolte. Fuziunile nu pot fi excluse, decupajul comunal putînd fi în decalaj în raport cu viața reală a unor aglomerări care constituie adevărate unități de viață. De ce aceea a Parisului nu ar avea un asemenea destin? Concluzie La Paris, opozițiile care organizează societatea pot fi întrezărite în spațiul orașului, cu atît mai mult cu
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
prezintă o creanță semnificativă a laturii sociale; • insuficiența proceselor de acomodare (adaptare) la mediul social, este relevată de comportamentul delincvent. Caracteristica acestor oameni este neechivalentă (disonantă) între maturizarea socială și dezvoltarea personalității (Preda, V., 1998, p. 72); Astfel se înregistrează decalaje de dezvoltare pe următoarele planuri: • între nivelul maturizării intelectuale pe de o parte, și nivelul dezvoltări afectiv-motivaționale și caracterial acționale pe de altă parte; • între dezvoltarea intelectuală și dezvoltarea judecăților sentimentale și morale (Kohlberg, L., 1981). 2.1. Delincvența juvenilă
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
unor impulsuri ori stimuli care devin trebuințe. Literatura de specialitate folosește termeni similari: need (trebuință) și drive (impuls), acestea fiind surse de activare). Aceste abordări psihologice privind implicația proceselor motivatoare în actul delincvent au la bază determinarea cauzală în condițiile decalajului între cerințe și posibilități. Decalajul se resimte tensionat și în consecință apar blocaje, frustrări generate de privațiuni. Unii autori emit ipoteze că toate frustrările creează o instigare internă sau motivațională la agresiune. Ținând seama de direcția sursei motivaționale a delincvenței
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
devin trebuințe. Literatura de specialitate folosește termeni similari: need (trebuință) și drive (impuls), acestea fiind surse de activare). Aceste abordări psihologice privind implicația proceselor motivatoare în actul delincvent au la bază determinarea cauzală în condițiile decalajului între cerințe și posibilități. Decalajul se resimte tensionat și în consecință apar blocaje, frustrări generate de privațiuni. Unii autori emit ipoteze că toate frustrările creează o instigare internă sau motivațională la agresiune. Ținând seama de direcția sursei motivaționale a delincvenței s-au conturat motive exogene-extrinseci
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
acestui proces ecuația personală deține un loc semnificativ, întrucât stimulii din exteriori nu dețin anumite proprietăți stresante, ei doar există; însă maniera de evaluare și de raportare a individului față de aceștia reprezintă cauza centrală a tensiunii resimțite. un astfe de decalaj între realitatea obiectivă și nevoile, afectele și valorile interne ale individului facilitează dezvoltarea unor comportamente antisociale, cu un nivel crescut de agresivitate (auto- și hetero-) ce pot îmbrăca diferite forme (Butoi, T. 2009, p. 26): * inhibiția anxioasă a activității; * reacții
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
tehnologice în fiecare colțișor al întreprinderilor lor cât mai rapid posibil. Cealaltă schimbare importantă se referea la calitate. Calitatea superioară devenea rapid un factor de diferențiere al producției chineze. Aceștia nu aveau de gând să se prezinte lumii cu un decalaj în timp asemeni japonezilor. A fost o vreme când „made in Japan” însemna ieftin. Nu mai putea fi vorba despre așa ceva, dar această tranziție a durat aproape douăzeci de ani. China intenționa să evite o asemenea eroare. Taipanul meu american
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
arunc o privire? a Întrebat Asya. — Stai locului, domnișoară. Lasă fata să doarmă, a Încruntat mătușa Zeliha din sprâncene. Trăgând cu un ochi la ecran și cu altul la telecomandă, mătușa Feride a aprobat: — Are nevoie de somn. E din cauza decalajului de fus orar. N-a străbătut numai curenții oceanici, ci și diferite fuse orare. — Bine măcar că unora din casa asta li se dă șansa să stea În pat cât vor, a mormăit Asya. Exact În acel moment o melodie săltăreață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
revistă română, vol. XV, nr. 10, 9 feb. 1914, la rubrica „Însemnări“ -, cu un text despre „Ultimul manifest al viitoriștilor“ unde înregistrează simptomele de „banalizare” a curentului. Avem de a face în fapt cu o formă de compensare simbolică a decalajului cultural: manifestările radical-novatoare sînt privite ca „exotice” și „fără aderență” la fondul autohton, prizate eventual ca „noutăți amuzante” și mode efemere, pentru a fi apoi expediate ca excentricități deja „depășite” în țările de origine. Potrivit lui Davidescu, primul manifest al futuriștilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
din haos, literatura românească”. Odată cu încheierea Primului Război Mondial și cu prăbușirea definitivă a „vechii Europe” imperiale din La Belle Époque (fin de l’Ancien Régime, cum îl numise Mateiu I. Caragiale în ale sale Efemeride), nevoia modernizării radicale și a recuperării decalajelor prin arderea etapelor are ca efect o respingere radicală a moștenirii secolului al XIX-lea. Redefinirea identitară și noile provocări europene aduc cu sine alte tipuri de raportare la tradiție. Semnificativ e faptul că moderniștii radicali se întîlnesc cu tradiționaliștii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
anunță că, „sub direcția concetățeanului nostru Jean Badovici, apare la Paris, în editura Albert Morance, L’Architecture vivante, cea mai de seamă culegere de reproduceri după machete, planuri și construcții de arhitectură nouă”; publicația va fi deseori semnalată în Contimporanul. Decalajul autohton în materie de stil arhitectonic ar putea fi surmontat - în opinia „contimporanilor” - prin învățarea lecției simplității constructive de la „popoarele civilizate”: „1000 IDEI pentru interior, strînse și publicate de Alexander Koch (Darmstadt). Antologie a locuinței de bun-gust. Arhitectura noastră atît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
formarea conștiinței moderne în cultura română. În prefața volumului Carnete europene (Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1976, p. 5), Adrian Marino lansa o formulă care s-a impus: „complexul Dinicu Golescu”, definit prin „permanenta comparație critică” și impulsul reformator, născute din conștiința decalajului social-economic și cultural. Un bun reper analitic îl reprezintă, în acest sens, cartea criticului Mircea Martin despre G. Călinescu și „complexele” literaturii române (Ed. Albatros, București, 1981, pp. 25-28). Potrivit autorului, „Istoria literaturii române nu se confundă cu istoria «complexelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
temporală dintre discretele semnale poetice predadaiste ale lui Tzara din paginile revistei civice Chemarea („Vacanță în provincie”, „Furtuna și cîntecul dezertorului”), Dadaismul propriu-zis și constituirea primei mișcări de avangardă artistică din România (în 1924, prin intermediul eclecticei reviste Contimporanul) indică un decalaj de aproximativ zece ani. Dacă „exportul” de avangardă (prin Tzara și Marcel Iancu) a fost unul insurgent, violent negator, prima avangardă din România a fost preponderent „constructivă”. Militantismul agresiv, insolent și contestatar s-a dezvoltat după 1924 pe traseul revistelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și sociale ale persoanei și societății umane. Aceeași criză a scos în evidență orientări filosofice care au denaturat înțelegerea valorii omului, a limitelor și a capacităților sale, deși au existat filosofi care au atras atenția, prin intermediul reflecțiilor personale, asupra acestui decalaj perceptiv cu conotații multiple din punct de vedere social, economic și politic. Propunerea lui Lèvinas se inserează pe fondul reflecției legate de slăbirea concepției despre om și consecințele acestui fapt, și convingerea unei posibile soluții în care primatul îl constituie
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
paralel regulile de drept și exigențele politicii la nivel trans - național, provoacă probleme grave care lasă loc sărăciei și corupției; globalizarea contribuie la creșterea bogăției materiale în lume, mai ales a țărilor și a categoriilor sociale bogate. Cu toate acestea, decalajul dintre bogați și săraci se lărgește și apar pericole pentru democrație; creșterea bogăției se produce, uneori, chiar în detrimentul dezvoltării sociale, ambientale, a diferitelor culturi (cu riscul omogenizării și dispariției) și poate chiar a generațiilor viitoare; transformările pun în criză valorile
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
venea din ce În ce mai des să-i spun brutal că totul s-a sfârșit. Și În parte totul se sfârșise din cauza gradului avansat de surmenaj la care ajunsesem, Însă, dincolo de asta, Îmi dădusem seama de ceva important : Între noi doi exista un decalaj foarte fin, de o milisecundă, astfel Încât, deși eram Împreună, nu ne puteam Întâlni niciodată. Era poate faptul că nu Îi Împărtășeam visurile de mărire și prosperitate. Sau poate Însuși destinul. Nu știu. Ceea ce știam era că Într-o bună zi
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
deja pe gulerul alb al costumului de plasatoare. E o lacrimă de rușine și de părere de rău. Privesc limbile focului În jurul căruia se spun poveștile și mă fac una cu focul, ca să-mi ard toate slăbiciunile, ezitările și Îndoielile. Decalajul dintre principiu și acțiune s-a prelungit astfel În chip dureros timp de câteva luni. Simțeam că explodez, iar Jean-Claude nici nu voia să audă de despărțire. „Ce idee bizară !“, spunea el, neîncrezător și absent, ca și când ar fi auzit o
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
venea din ce în ce mai des să-i spun brutal că totul s-a sfârșit. Și în parte totul se sfârșise din cauza gradului avansat de surmenaj la care ajunsesem, însă, dincolo de asta, îmi dădusem seama de ceva important : între noi doi exista un decalaj foarte fin, de o milisecundă, astfel încât, deși eram împreună, nu ne puteam întâlni niciodată. Era poate faptul că nu îi împărtășeam visurile de mărire și prosperitate. Sau poate însuși destinul. Nu știu. Ceea ce știam era că într-o bună zi
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
deja pe gulerul alb al costumului de plasatoare. E o lacrimă de rușine și de părere de rău. Privesc limbile focului în jurul căruia se spun poveștile și mă fac una cu focul, ca să-mi ard toate slăbiciunile, ezitările și îndoielile. Decalajul dintre principiu și acțiune s-a prelungit astfel în chip dureros timp de câteva luni. Simțeam că explodez, iar Jean-Claude nici nu voia să audă de despărțire. „Ce idee bizară !“, spunea el, neîncrezător și absent, ca și când ar fi auzit o
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]