1,598 matches
-
sectele religioase etc. Antropologia aplicată se lovește de mai multe constrângeri. Analiza logicii situațiilor sociale nu-i interesează pe manageri decât dacă ele pot ajuta în luarea de poziții, în enunțarea unei doctrine și în ceea ce privește propunerea de măsuri. În general, decidenții au nevoie de "știința scurtă" pentru a-și putea ajusta alegerile pe termen scurt. A priori, această constrângere temporală intră în contradicție cu metodele de impregnare practicate de antropologi. Numeroase cercetări, totuși, arată că provocarea merită un răspuns. Marele șantier
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
SIDA, alcoolici, cei lipsiți de adăpost, prizonieri etc. Să repetăm acest lucru am greși dacă am considera antropologia aplicată ca fiind mai puțin nobilă decât cercetarea fundamentală. Dacă antropologia pretinde să explice anumite aspecte din lumea contemporană, este normal ca decidenții (responsabilii cu sănătatea, economia, dezvoltarea agricolă, asistența socială etc.) să recurgă la serviciile ei. Concepția despre teren văzut ca un câmp experimental, ca laborator sau ca rezervă este astăzi contestată de gânditorii mondializării și mobilității culturilor. Mișcările populației se accelerează
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
la 800 de milioane) până în 2015. Prin urmare, un sistem de informații pe tema securității alimentare ar putea completa constant bazele de date prin măsurarea continuă, estimarea și analiza indicatorilor, care ar putea declanșa o insecuritate alimentară. În acest scop, decidenții politici au nevoie de informații exacte și periodice despre evoluția gradului de insecuritate alimentară, pentru a se putea formula și propune reforme politice și programe de adaptare pentru ieșirea din criză, conform obiectivelor formulate de Summit-ul Mondial pe Alimentație
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
din 2007, care a pus în dificultate marile Guverne să prevadă din timp o criză alimentară, și care s-a dovedit a fi complementară cu cea financiară. La 50 de ani după ce s-au angajat să elimine foametea și sărăcia, decidenții politici nu au fost întotdeauna în măsură să explice de ce guvernele nu dețin mijloacele, capacitatea sau voința de a atinge acest obiectiv 20. Dorința de a reduce insecuritatea alimentară și sărăcia, justifică din ce în ce mai mult o intervenție mai pronunțată în mediul
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
s-ar face o analiză a situației agroalimentare, de la sfârșitul anilor 1970 până în prezent, s-ar putea observa cum marile companii și analiști ai securității agroalimentare au devenit din ce în ce mai secretoși, numărul acestora crescând mai repede decât consolidarea industriei agroalimentare. Interesul decidenților politici este îndreptat mai mult spre creșterea consumului și diminuarea cazurilor de obezitate, în timp ce dependența de îngrășăminte și pesticide devine o realitate tristă. Nevoile "celor care plătesc" primează în fața "celor flămânzi". Să sperăm că această schimbare de orientare să fie
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
și diminuarea cazurilor de obezitate, în timp ce dependența de îngrășăminte și pesticide devine o realitate tristă. Nevoile "celor care plătesc" primează în fața "celor flămânzi". Să sperăm că această schimbare de orientare să fie echilibrată de integrarea unei industrii agroalimentare traditionale. Oare decidenții nu pot face o alegere între sistemul alimentar industrial și cel tradițional (al fermierilor)? Și, totuși, nu este necesară această alegere, avându-se în vedere că sistemul tradițional agroalimentar (fermierii), sunt implicați în producția ambelor ramuri definite anterior. Totuși există
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
pe termen mediu sau lung. Este important de reținut că, pentru fiecare situație de insecuritate alimentară se intervine cu mijloace diferite și particularizate pe situația respectivă și nu întotdeauna este obligatoriu intervenția statului. O simplă analiză a situației va permite decidenților să găsească soluțiile cele mai potrivite. 2.3. Când este nevoie de o evaluare a securității alimentare? Există numeroase situații în care indivizii se confruntă cu o vulnerabilitate crescută de insecuritate alimentară, însă nu este obligatoriu ca toate grupurile să
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
ONU, ONG-urile și alți parteneri. Intervențiile de urgență pot include, de exemplu: ajutorul alimentar sau distribuirea de bani în numerar, furnizarea de apă potabilă sau suport nutrițional. Această asistență poate juca un rol important în atenuarea insecurității alimentare, ajutând decidenții să ofere prioritate resurselor rare. Este important să se arate sectoarele unde se poate interveni în scopul de a atenua insecuritatea alimentară în viitor, astfel resursele să fie distribuite și utilizate uniform. Trebuie ca ipotezele de ajutor guvernamental să fie
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
alertă, insecuritate acută (foamete). 4.1.9. Etapa 9: Evenimente surpriză care pot modifica scenariul de evoluție În etapa 9 se vor identifica elementele care ar putea modifica rezultatul scenariului și se va descrie impactul acestor ipoteze. Această etapă permite decidenților să recunoască nivelul de incertitudine al scenariului cel mai probabil și gestionarea altor rezultate posibile. Prin urmare, este important să se formuleze cât mai multe ipoteze care să prezinte grade diferite de certitudine pentru a putea le putea schimba în
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
diferite de certitudine pentru a putea le putea schimba în situații de incertitudine. Anumite evenimente improbabile, când au loc, pot avea un impact semnificativ asupra efectelor unei insecurități alimentare (ex. un uragan, furtuna). În plus, pentru scenariul cel mai posibil decidenții trebuie să aibă informații suficiente care să reflecte această incertitudine, astfel încât se va explica motivul pentru care lucrurile ar putea să ia o altă direcție. Este bine să se identifice evenimentele posibile - în afara celor enumerate în etapele 7 și 8
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
factorilor interdependenți și asimetrici. Cu toate acestea, protestele declanșate din cauza nerespectării dreptului omului, din 2007-2008, și revoltele în masă din Primavara Arabă - unde creșterea prețurilor la produsele de bază au reprezentat un factor determinant al nemulțumirilor combatanților - au crescut interesul decidenților politici pentru combaterea și prevenirea insecurității alimentare. Guvernele dețineau, până în acel moment, o cunoaștere parțială în ceea ce privește sistemul de aprovizionare și consumul agroalimentar la nivel global, fapt confirmat de criza din 2007, care a pus în dificultate marile organizații guvernamentale/non-guvernamentale
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
În ceea ce privește nemultumirile urbane, imaginea este ceva mai simplă: prețurile de consum mai mari, în special pentru produsele alimentare și combustibil, sunt asociate cu creșteri în semn de protest urban și revolte, care pot avea efect negativ asupra instituțiilor statului și decidenților politici, afectând astfel întreaga regiune, iar această instabilitate rezultată poate conduce la creșteri de preț și crearea unui cerc vicios, ce ar menține o criză regională. Insecuritatea alimentară cronică este o lipsă prelungită de "suficiente produse alimentare sigure, hrănitoare pentru
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
contracte. Teoria neoclasică definește comportamentul întreprinderii pornind de la ipotezele următoare: 1. firma răspunde în mod pasiv la schimbările de mediu; 2. profitul este singurul obiectiv al întreprinderii; 3. întreprinderea este angrenată într-un proces dinamic de căutare a echilibrului; 4. decidenții sunt perfect raționali și dispun de informații nelimitate și gratuite; 5. mediul extern este relativ stabil. Înainte de a prezenta formal comportamentul întreprinderii în condiții de maximizare a profitului, credem de cuviință a prezenta pe scurt factorii care influențează acest profit
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
de timp, resurse, capacitate intelectuală etc. conceptul de “satisfacție” (satisficing), potrivit căruia managerul este întotdeauna nevoit să accepte mai degrabă o souluție satisfăcătoare decât una optimală. Aici este locul în care teoria behavioristă se distanțează net de cea neoclasică (marginalistă): decidentul nu caută soluția optimă, ci acea soluție care îi satisface cel mai bine aspirațiile și motivațiile personale în condițiile date. Mai mult decât atât, privitor la raționalitate Simon consideră că aceasta este de două feluri: raționalitate substanțială și raționalitate procedurală
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
alegere a unei soluții nu sunt date aprioric, managerul putând avea în vedere diverse căi de luare a deciziei în funcție de informațiile deținute și de capacitatea de prelucrare a acestora. Soluțiile rezultate, chiar dacă nu sunt optime, satisfac nivelul de aspirație al decidentului. Acest nivel de aspirație poate fi definit în funcție de mai multe criterii de referință: nivelul de aspirație din perioadele trecute; nivelul de aspirație al altor agenți în împrejurări identice; anticipările agenților asupra mediului și asupra rezultatelor efective ale deciziei; eficacitatea din
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
pentru o soluție care, chiar dacă nu este cea mai bună, este totuși satisfăcătoare; este examinat un set limitat de alternative. Cercetările sunt continuate până în momentul în care se găsește o soluție suficient de bună (care satisface nivelul de aspirație al decidentului); probabilitatea nu este luată în considerare sau este considerată într-un mod simplu, neriguros; alegerea va fi determinată probabil de un singur factor major. Comportamentul de satisfacție a individului trebuie considerat dinamic: în cazul neaflării unei soluții satisfăcătoare ea poate
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
unde P este valoarea producției), iar un model econometric nu ar aduce nici un rezultat de natură a justifica timpul, eforturile și cheltuielile alocate pentru obținerea sa. În alte cazuri însă, econometria se poate dovedi un instrument util pentru a ajuta decidenții din întreprindere să-și reprezinte mai exact relațiile dintre o serie de variabile. Să considerăm exemplul relației dintre volumului producției Y, pe de o parte, și nivelul capitalurilor (K) și al resurselor umane din firmă (L) pe de altă parte
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
exogene, este cea care face distincția între: variabile exogene controlabile, al căror nivel poate fi stabilit în mod voluntar de către factorii de decizie, prin intermediul politicilor economice; variabile exogene incontrolabile, al căror comportament nu poate fi influențat în mod direct de decidenții umani. O analiză teoretică aprofundată va duce foarte probabil la concluzia că aceste variabile independente sunt la rândul lor determinate de alte variabile. Așadar, o serie de variabile exogene vor putea fi pe parcurs “endogenizate”, modelul căpătând un număr mai
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
morală specială de a se comporta înțelept, adică în conformitate cu regulile acțiunii politice; iar pentru el eficiența devine o datorie morală”11. Acțiunile nechibzuite, chiar și cele întreprinse cu bune intenții, au consecințe ce depășesc cu mult urmările pe care acțiunile decidentului politic le au asupra țării și a compatrioților săi, și „sunt, într-adevăr, de condamnat cei care, în disprețul lor moralist pentru legile politicii, pun în primejdie interesele cetățenilor a căror responsabilitate o poartă”12. În consecință, „nu poate exista
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
încearcă să definească interesul lor național, sunt influențați foarte mult de setul de idei și opinii în interiorul cărora acționează. Forța puternică a „societății internaționale”, cum o denumea școala engleză, se face simțită chiar și în rândul celor mai materialiști dintre decidenți, tocmai fiindcă este atât de ubicuă, încât e dificil de observat. Este în mod special eficientă în limitarea liderilor de a solicita, în numele interesului național, cât de mult posibil. Morgenthau a putut discerne această flexibilitate a interesului național datorită definiției
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cruciat, un mare distrugător al moralității între națiuni”45. Critica și alternativele propuse față de universalismul naționalist au indicat o cale de a scăpa și de Scylla, și de Charybda. Raționalitatea și restrângerile care limitează definiția operațională a interesului național, pentru decident, la obiectivele strict necesare pentru asigurarea securității naționale l-ar ajuta să evite spiritul cruciat și să lase o portiță deschisă diplomației care să inoculeze practicile toleranței și compromisului, permițându-i în același timp să-și îndeplinească față de concetățenii săi
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
teoria înseamnă a constata fapte și a le da sens prin rațiune. Presupune că numai prin examinarea acțiunilor politice întreprinse și ale consecințelor lor previzibile poate fi lămurit caracterul unei politici externe. Astfel, putem afla ce au făcut în realitate decidenții, iar din efectele previzibile ale comportamentului acestora putem conchide asupra obiectivelor pe care le-ar fi putut avea. Dar examinarea faptelor nu este suficientă. Pentru a da sens materiei de bază factuale a politicii externe, trebuie să abordăm realitatea politică
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Pentru a da sens materiei de bază factuale a politicii externe, trebuie să abordăm realitatea politică cu un fel de schemă rațională, o hartă care ne sugerează posibilele sensuri ale politicii externe. Cu alte cuvinte, ne punem în situația unui decident care trebuie să facă față unor chestiuni de politică externă în anumite circumstanțe și ne întrebăm care sunt alternativele raționale dintre care decidentul poate să aleagă pentru a rezolva problema în condițiile respective (presupunând tot timpul că acționează rațional) și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
hartă care ne sugerează posibilele sensuri ale politicii externe. Cu alte cuvinte, ne punem în situația unui decident care trebuie să facă față unor chestiuni de politică externă în anumite circumstanțe și ne întrebăm care sunt alternativele raționale dintre care decidentul poate să aleagă pentru a rezolva problema în condițiile respective (presupunând tot timpul că acționează rațional) și pe care dintre ele le va prefera probabil acest politician, acționând în astfel de împrejurări. Examinarea ipotezelor raționale față în față cu faptele
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
un asemenea concept, o teorie a politicii, internă sau internațională, ar fi de-a dreptul imposibilă, pentru că nu am putea distinge între fapte politice sau nonpolitice, nici nu am putea aduce măcar puțină ordine sistematică în sfera politică. Presupunem că decidenții gândesc și acționează în termenii interesului definit ca putere, iar dovezile istorice ne confirmă ipoteza. Aceasta ne permite să retrasăm și să anticipăm, în arena politică, etapele acțiunilor pe care le-a întreprins sau le va întreprinde un om de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]