1,118 matches
-
jurnalului - pretenția de a surprinde clipa -, de a nemuri un prezent strict delimitat este și ea contrazisă de complicațiile practice ale relației scriere - lectură. Jurnalul se vede mereu proiectat spre un viitor incert, singurul capabil să obiectiveze ceea ce, În complicatele decupaje din prezent, se relevă a fi, de fapt, atemporal. Deschiderea jurnalului către viitor este, fără Îndoială, perfect exemplificată de situația autoportretului. Dacă jurnalul rămâne fatalmente un gen ce refuză Închiderea imediată, cu atât mai mult autoportretul va trebui să-și
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
naționale și dimensiunea globală prin intermediul regiunilor. De asemenea, studiul sugerează faptul că evaluarea eficientă a amenințărilor de securitate la nivel regional necesită cunoașterea modalităților În care sunt imaginate și delimitate regiunile de către actorii implicați. În literatură, problema criteriului universal pentru decupajul regional nu este Încă rezolvată, dar, se conturează tot mai clar ideea că noțiunea de identitate are un rol semnificativ În găsirea unei soluții. Studiile strategice (Daniel Bíro) Acest studiu oferă o imagine de ansamblu asupra locului ocupat de studiile
[Corola-publishinghouse/Science/2345_a_3670]
-
adoptă o perspectivă calitativă foarte apropiată de antropologie. Ea se bazează pe analiza experiențelor individuale, se apleacă asupra construcției sociale a rolurilor sexuale, studiază problemele metodologice puse de biografie, povești de viață și mărturii, se preocupă de "povestire" și de decupajele realizate prin descriere. Dacă mulți istorici s-au angajat în veritabile anchete etnografice privind istoria începând din prezent, în sens invers, mulți etnologi au observat necesitatea de a-și concepe obiectul de studiu dintr-o perspectivă istorică. O mare interogație
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
care corespund ideilor noastre. "Mărturia simțurilor este și ea o operație a spiritului în care convingerea creează evidența", scria Marcel Proust în Prizoniera (1923). De aceea, un cercetător bine informat se va strădui să repună în discuție propriile clasificări, propriile decupaje ale realității, pentru a verifica dacă nu creează el însuși obiectul pe care pretinde să-l studieze. Acest exercițiu de deconstrucție, pentru care Totemismul azi (1962), semnată de Claude Lévi-Strauss, este un exemplu precursor, face parte de vreo douăzeci de
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
pe o construcție teoretică ce pleacă de la informații; or, aceste informații sunt ele însele mediate de limbaj. Se știe că limba obișnuită transportă, fără știrea majorității celor care o folosesc, tradiții de gândire care le condiționează privirea, concepția despre lume, decupajul realității. Așadar, toate dezbaterile asupra posibilității de a enunța adevărul sau niște adevăruri se confruntă cu interogația asupra limbii și scriiturii. Antropologii au creat multe neologisme pentru a da cuvintelor un sens mai tehnic, care le permitea să scape de
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
1980, expresia "antropologie indigenă" și-a făcut apariția în literatura antropologică pentru a desemna studiile întreprinse de cercetători aparținând grupurilor minoritare. Problema este uneori dezbătută cu pasiune: antropologii indieni sau africani sunt înainte de toate antropologi, care gândesc conform protocoalelor și decupajelor academice ale profesiunii, sau își pot dezvolta perspectivele proprii de cercetare fără să copie aceste centre de interes prestabilite? Este foarte probabil ca un antropolog venind din Asia, Africa sau Oceania, chiar format după modelul "occidental", să fie mai atent
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
Horea, Constantin Brâncoveanu), deși recurge la o riguroasă documentare, scriitorul nu urmărește atât reconstituirea în sensul consacrat, cât problematizarea. Mai degrabă ipoteze epice, romanele în chestiune vizează teme generice: sensul creației și al existenței, relația individ-putere ș.a. Autorul caută un decupaj de scene simbolice, evită ordonarea riguros cronologică a tramei epice, alternând perspectivele narative. Pentru modul său de a concepe romanul istoric sunt edificatoare Nemuritorul albastru și Vămile nopții, care pun în ecuație mai cu seamă tema puterii. Arhipelagul (1987), subintitulat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286239_a_287568]
-
și Antumele 5 sunt construcții ingenioase ale unui manierist (în sensul dat conceptului de G. R. Hocke), care, deconcertând prin asociațiile insolite și dezinvoltura (auto)producerii textului, provoacă realul să ia chipul anamorfozelor memoriei. Compozițiile sunt muzicale, contrapunctice, folosind laitmotivul. Decupajul în contingent alternează cu plăsmuirile imaginației deformante, normalitatea / anodinul cu fantasticul, suavitatea arcadică cu violența expresionistă, utopia cu demistificarea ei amară sau ironică - adevărat „bâlci cosmic”, observă Radu G. Țeposu, constatând „incoerența ontologică” a lumii acestor texte. O tensiune între
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286914_a_288243]
-
dar nu într-un mod exhaustiv, ci selectiv, alegându-le doar pe cele considerate importante din perspectiva scopului urmărit. Astfel, din diversitatea teoriilor, definițiilor și abordărilor le-am selectat pe cele relevante pentru demersul de față, utilizând categorii semnificative de decupaje teoretice și aplicative. Scopul principal al lucrării este identificarea unui set de trăsături importante ale discursului postmodern, așa cum au fost ele discutate la nivel teoretic în unele dintre cele mai importante luări de poziție din acest domeniu, dar își propune
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și lectorul devin simple funcții discursive. În jocul postmodern se mai poate încă vedea în scriitor un agent provocator și chiar manipulator al receptorului, dar în condiții textuale bine definite. Caracterul contradictoriu al postmodernismului este încă o dată relevat prin intermediul acestor decupaje conceptuale: simultan cu "detronarea fastuoasă" a autorității și a gândirii centrate se reînnoiește, la un alt nivel și sub o altă formă, un interes subteran pentru ele. În aceeași mișcare de înlăturare a conceptelor "tari" se încadrează și înlocuirea lecturii
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
asumate de către postmodernism ca fiind articulații importante ale acestui fenomen. Este evident faptul că analiza nu va putea cuprinde toate subiectele și nu va putea explica toți termenii utilizați de Baudrillard în acest sens; ca și până acum, asumăm un decupaj tematico-terminologic care redă totuși atât complexitatea teoriilor postmoderne baudrillardiene, cât și o parte semnificativă a ideilor esențiale înțelegerilor lor. Astfel, "harta" postmodernă baudrillardiană va marca drept puncte de reper conceptele de hiperrealitate, simulacru, simulare, seducție, strategie semnificative în ordinea intrării
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
et simulation este acela al unui "reality-show", care are în centrul atenței familia Loud, ce introduce o serie de situații care pot fi considerate de ordinul hiperrealului, deoarece afirmând că prezintă nedistorsionat realul într-un prezent continuu, fără montaje sau decupaje, de fapt se va ajunge ca televiziunea să oblitereze în mod efectiv realitatea. Din perspectiva abordată de Baudrillard, nu găsim în acest exemplu decât într-o primă interpretare elemente orwelliene de tipul Big Brother sau din categoria panopticonului foucauldian; în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de a accentua în primul rând sensurile obiectului analizat, se observă că scriitura postmodernă inversează aceste scopuri, introducând ca fiind mai importante decât descifrarea sensurilor și sistematizarea lor golirea de sens, enigma, secretul, scriitura poetică, și, în consecință, fragmentul, colajul, decupajul etc. Ceea ce este de remarcat la Baudrillard este faptul că el concentrează în cadrul aceluiași discurs atât partea teoretică a asumpțiilor sale, cât și aplicarea sa concret-practică; neavând un corpus de abordări dual, discursul său încearcă să transmită conținutul și prin intermediul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
discursuri, de cele mai multe ori divergente, și să surprindă mutațiile importante ce se pot semnala în sfera limbajului și a practicilor discursive. Rizomatica înfățișare a scriiturii postmoderne, precum și cerințele proprii analizei de față au impus introducerea unor jaloane obligatorii, efectuarea unor decupaje teoretico-metodologice și o anumită limitare a expunerii în funcție de scopurile urmărite. Cu toate acestea, considerăm că liniile generale ale micrologiilor prezentate se pot constitui în indicii importante ale decodării fenomenului postmodern. Deși numeroasele studii despre postmodernism încep să configureze o anumită
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
semnificației etc. Pentru lucrările timpurii ale lui Baudrillard, semnificative sunt subiecte precum societatea de consum, lumea obiectelor, schimbul simbolic, cotidianul etc., iar apropierile dintre teoretizarea lor și cele oferite de Marx, Debord, Lipovetsky, Lefebvre sunt sugestive. Pentru lucrările mai târzii, decupajul prezentat s-a centrat în special pe conceptele și temele care țin de filosofia postmodernă (hiperrealitate, simulare, seducție, strategie fatală etc.) și pe discutarea lor în manieră critico-argumentativă, legăturile teoretice fiind acum cele cu Foucault, Lyotard, Deleuze etc. În problematica
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
ar putea să ne mai scoată din amorțeală”. Am căzut de acord ca departamentul să-și asume răspunderea pentru consecințele schimbărilor pe care urma să le facă. În aceeași zi, ceva mai târziu, am observat un plan al biroului, cu decupaje În formă de mese de lucru și scaune, plan care fusese lipit pe perete. Câțiva angajați negociau unde doreau să stea În noul birou. În restul săptămânii, am observat foarte multă animație fiindcă toată lumea schimba locul decupajelor care reprezentau locul
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
al biroului, cu decupaje În formă de mese de lucru și scaune, plan care fusese lipit pe perete. Câțiva angajați negociau unde doreau să stea În noul birou. În restul săptămânii, am observat foarte multă animație fiindcă toată lumea schimba locul decupajelor care reprezentau locul lor. Pe la sfârșitul săptămânii, am primit planul final al biroului, asupra căruia se puseseră toți angajații de acord. Le-am spus că lunea următoare, când se vor Întoarce la muncă, biroul va fi modificat conform rearanjărilor solicitate
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
Bălăuca nu se vor găsi nici urme din reziduurile lirice sau din procedele de analiză critică încă vizibile în Mite. Totul este obiectivat și simplificat, totul e pus în acțiune și acțiunea nu e întâmplătoare, și duce la un final". Decupajul citatelor de mai sus surprinde tentativa hotărâtă a lui Lovinescu de a renunța la "eseu" și "reflecție" în favoarea creației epice "pure", iar "cheia" succesului i se pare a o fi descoperit într-un subtil procedeu tehnic, exersat mai degrabă intuitiv
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
se Încadrează În standardele de greutate și Înălțime corespunzătoare vârstei; starea sănătății este bună. Psihomotricitatea: tendința de a face mișcări spontane, neastâmpăr În activitatea posturală; coordonarea oculo-motorie deficitară, manifestată În lipsa preciziei și a acurateții În realizarea unor activități ca scris, decupaj, reproducerea unui desen. Caracteristici ale dezvoltării psihice: Senzații: folosește activ simțul tactil; are dificultăți În vederea la distanță. Percepții: percepțiile auditive slab dezvoltate; prezintă interes pentru percepția fenomenelor sociale; distinge culoarea, mărimea obiectelor, dar ezită sau face erori În precizarea formei
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Carmen CANĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2171]
-
Gheorghe Platon, Ștefan Gorovei, Alexandru Artimon sau Ioan Mitrea. Totuși, la sfârșitul acestui periplu bibliografic, imaginea de final a orașului Bacău, evoluția sa istorică erau, încă, lipsite de claritate. Aveam în față un adevărat puzzle cu piesele risipite, frânturi și decupaje ale unui trecut văduvit de limpezimea continuității, a curgerii firești. Justificate și imperative, întrebările de la care a pornit demersul nostru rămâneau în continuare fără răspuns: De când putem vorbi cu adevărat de orașul Bacău și care au fost factorii care au
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
într-adevăr unei remodelări profunde după cucerire. Primul agent al acestei remodelări este împărțirea în centurii a solului și regularizarea ținuturilor care sînt împărțite în pătrate pentru o mai bună ocupare și un randament mai bun. Cu nuanțe locale, aceste decupaje răspund unor norme precise fixate de Roma, loturi sau centurii cu latura de 710 metri, adică o suprafață de 50 de hectare. Ele sînt trasate pornind de la axe fundamentale, decumanus, de la est la vest și cardo, de la nord la sud
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
spațiu interior-spațiu exterior, dispariția ierarhiilor, voalarea limitelor, Înlăturarea pragurilor. Prin atributele sale ornamentul contemporan susține această logică, prin urmare Îl vom numi pe acesta mo eb ius ia nic . Ornamentul moebiusianic descrie o „substanță― infinită, uniformă, neierarhizată. El devine un decupaj dintr-o textură ce pare să nu se limiteze la clădirea din care se naște. Ornamentul moebiusianic nu descrie (precum cel tetradic) un cerc care se Închide tot În planul real al obiectului construit, el rămânând deschis către un „ dincolo
Polarităţile arhitecturi by Cristina Aurora Enuţă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92992]
-
naturală sau înlocuitori. II.3.2. Pantofii de primavară\-toamnă \- se confecționează din piele naturală, de culoare maron sau neagră. Talpa este din piele naturală sau înlocuitor, iar caputa dintr-o singură bucată, fără ornamentații. Pentru personalul feminin pot avea decupaje. II.3.3. Ghetele căptușite - se confecționează din piele, fiind căptușite cu blană sintetică. Carambul este dintr-o singură bucată. Se încheie lateral cu fermoar. La personalul feminin carambul este mai înalt. II.3.4. Bocancii sau cizmele scurte - se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/174636_a_175965]
-
coase la dosare, întocmind în prealabil fișe indivizilor vizați; - Primește lucrări pentru a fi căutate la fișe; - Redactează note informative, buletinul zilnic de evenimente și sinteze săptămânale: de evenimente și asupra stării de spirit; - Urmărește presa și alte publicațiuni, face decupaje de articole ce interesează securitatea poporului și le prezintă serviciilor interesate pentru exploatare. DIRECȚIUNILE I.Direcțiunea I-a Informativă Constituită dintr-un secretariat și 4 servicii, cu următoarele misiuni: 1.Secretariat - Primește, înregistrează și distribuie corespondența serviciilor competente; - Are evidența
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
retenție (știm că ne amintim mai mult dacă am și văzut sau am făcut, nu numai am auzit), de a oferi varietate în învățare. Iată câteva dintre cele maifolosite resurse pentru predare și/sau învățare: textele (de exemplu, articole sau decupaje din reviste), tabla, flipchart-ul, schițele printate ale celor prezentate (handouts), foile de lucru, prezentările în PowerPoint, înregistrările audio, video sau DVD-urile, diagramele, foliile, exemplele pregătite dinainte, modelele, simulările, exemplele din viața reală (chiar dacă aceasta înseamnă exponate din muzee sau
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]