2,757 matches
-
și sensul dat de emițătorul mesajului. - reflectarea pe plan cognitiv și pe plan afectiv-presupune descifrarea mesajului, adică desprinderea imaginilor reflectate în el, înțelegerea legăturii dintre acestea și fenomenele vieții reflectate în respectivul text. Perceperea creatoare a textului literar de către elevii deficienți de auz este deosebit de grea, datorită condițiilor speciale de dobândire a limbajului: - fără posibilitatea perceperii laturii sonore a limbii care are rol deosebit în sensibilizarea elevilor și în înțelegerea textului literar; - cu o exersare foarte limitată a comunicării active prin
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
posibilitatea perceperii laturii sonore a limbii care are rol deosebit în sensibilizarea elevilor și în înțelegerea textului literar; - cu o exersare foarte limitată a comunicării active prin limbajul articulat; - într-o izolare aproape completă a limbajului față de starea afectivă. Elevii deficienți de auz pot să ajungă să pătrundă sensul textului literar de o anumită complexitate dacă se iau în considerare condițiile impuse de particularitățile lor - selectarea unor texte relevante, accesibile și atractive pentru elevi; - adaptarea textelor literare: să fie mai scurte
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
pentru comunicarea viitoare a copilului surd; - folosirea întrebărilor în înțelegerea textului; - folosirea imaginilor care să reflecte conținutul textului; - folosirea dramatizării, a ecranizărilor pentru înțelegerea textului și sensibilizarea elevilor. Studiu privind aspecte din formarea competențelor de lectură literară în școala pentru deficienți de auz și evaluarea performanțelor de lectură Am început acest studiu pornind de la ipoteza că, prin utilizarea unei metodologii didactice adecvate, adaptate nivelului și particularităților copiilor cu deficiență de auz , se pot forma anumite competențe de lectură și la această
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
arătat la sfârșitul studiului că progresul în trecerea de la limbajul mimico-gestual la limbajul verbal se poate obține mai ușor, mai rapid și mai sigur folosind anumite strategii didactice specifice. Pentru a reliefa saltul calitativ, pe care îl poate face copilul deficient de auz de clasa a V-a într-un anumit interval de timp, în cadrul unor lecții/activități corect așezate în spațiul teoriilor textului, am folosit lecturi literare și exerciții selectate din programa școlară pentru școli de masă pe care am
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
a într-un anumit interval de timp, în cadrul unor lecții/activități corect așezate în spațiul teoriilor textului, am folosit lecturi literare și exerciții selectate din programa școlară pentru școli de masă pe care am adaptat-o nivelului școlii speciale pentru deficienți de auz. Etapa inițială a studiului am considerat-o necesară ca fază constatativă, ca moment al declanșării investigației asupra nivelului dezvoltării limbajului verbal al copiilor cu deficiență de auz și asupra deprinderilor lor de lectură literară. Textul literar pe baza
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
auz și asupra deprinderilor lor de lectură literară. Textul literar pe baza căruia am făcut evaluarea inițială a fost ,,Puiul” de Ioan Alexandru Brătescu-Voinești. Predarea s-a desfășurat conform metodicii lecturii literare fără a efectua nicio adaptare sau accesibilizare pentru deficienți de auz. Probele scrise le-am conceput sub forma unor teste de cunoștințe cu diferite tipuri de itemi (obiectivi, semiobiectivi și cu răspuns deschis) pentru a testa o gamă cât mai largă de capacități intelectuale. Verificarea comprehensiunii textului prin probă
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
de gramatică aplicată sau în cadrul orelor de terapii specifice. Se observă de asemenea că performanțele obținute după etapa de comprehensiune nu se îmbunătățesc vizibil după etapa de interpretare a textului ceea ce indică o limitare a posibilităților și a accesului elevului deficient de auz la semnificațiile textului literar. Greșelile cele mai frecvente sunt din aceeași categorie: - ortografie și ortoepie atât a cuvintelor noi cât și a celor uzuale - folosirea necorespunzătoare sau omiterea semnelor de punctuație - folosirea unei topici greșite, specifice limbajului mimico-gestual
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
se obțin prin folosirea unor conținuturi, metode și mijloace, în forme cât mai plăcute și variate, adaptate nivelului de dezvoltare și particularităților copiilor cu dizabilități în comunicare; Prin intermediul metodelor de instruire bazate pe acțiune (atât reală cât și simulată) copilul deficient de auz poate fi corectat, ajutat și stimulat fără ca aceste intervenții să fie percepute de el într-o formă negativă. Intervenția timpurie în sfera limbajului constituie premisa esențială în structurarea acestuia și în asigurarea integrării școlare, profesionale și sociale a
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
auz poate fi corectat, ajutat și stimulat fără ca aceste intervenții să fie percepute de el într-o formă negativă. Intervenția timpurie în sfera limbajului constituie premisa esențială în structurarea acestuia și în asigurarea integrării școlare, profesionale și sociale a copiilor deficienți de auz. Prin jocurile de simulare (dramatizare și joc de rol) și dramatizări copilul deficient de auz este stimulat să stabilească relații cu ceilalți, să învețe anumite comportamente, să participe la activitățile de grup, atât în calitate de vorbitor, cât și în calitate de
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
într-o formă negativă. Intervenția timpurie în sfera limbajului constituie premisa esențială în structurarea acestuia și în asigurarea integrării școlare, profesionale și sociale a copiilor deficienți de auz. Prin jocurile de simulare (dramatizare și joc de rol) și dramatizări copilul deficient de auz este stimulat să stabilească relații cu ceilalți, să învețe anumite comportamente, să participe la activitățile de grup, atât în calitate de vorbitor, cât și în calitate de auditor; aceste exerciții și jocuri pun bazele vorbirii și ale labiolecturii. În cadrul orelor de lectură
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
în calitate de auditor; aceste exerciții și jocuri pun bazele vorbirii și ale labiolecturii. În cadrul orelor de lectură organizate sub formă de dramatizare sau joc de rol, dirijarea învățării devine un proces natural. Principalul obiectiv al orelor de lectură este transformarea elevului deficient de auz în cititor autonom. Rezultatele bune obținute în etapa finală, comparativ cu cele din etapa inițială, dovedesc că, în mare parte, ipotezele de lucru formulate s-au confirmat și obiectivele propuse au fost atinse. Constanța în obținerea performanțelor în
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
influențate prin diferite metode și procedee de predare. Acest lucru este valabil și în cazul copiilor cu dizabilități în comunicare sau mai ales în cazul lor. Din analiza cantitativă și calitativă a rezultatelor se poate vedea că există la copiii deficienți de auz un prag al înțelegerii și receptării textului literar dincolo de care este foarte greu să treacă. Probabil că ar trebui să existe o metodă a metodei dramatizării care să împingă mai departe descifrarea sensurilor și mesajelor lecturii. Însă acest
Aspecte privind formarea ?i evaluarea competen?elor de lectur? ale elevului deficient de auz by Gabriela Chirte? [Corola-publishinghouse/Science/83999_a_85324]
-
depind de o multitudine de factori: momentul apariției, gradul, tipul, educarea, recuperarea și compensarea deficitului de auz, prezența afecțiunilor asociate, mediul socio-cultural în care trăiesc etc. Într-o comunitate, condiția esențială de integrare și conviețuire a membrilor săi este comunicarea. Deficienții de auz trebuie să se adapteze, să se facă înțeleși și să-i înțeleagă pe ceilalți. Întrucât incluziunea socială se referă la ansamblul relaților sociale stabilite între persoanele cu deficiențe și ceilalți membri ai comunității - rude, vecini, colegi, funcționari publici
Comunicarea cu persoanele cu deficien?e de auz by Vasilica Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/84058_a_85383]
-
și dezvoltarea contactelor interpersonale. În ceea ce privește comunicarea, se observă că modul în care comunică diferă și se adaptează situațiilor concrete în funcție de context și de protagoniști. Astfel, auzitorii de vârstă mare apreciază capacitatea de înțelegere și adaptează mesajul la posibilitățile și reacția deficienților de auz. Între aceștia comunicarea se face în general mimico-gestual, utilizându-se cu precădere gesturi naturale - general valabile, verbal-oral și verbal-scris. Pe măsură ce participanții relaționează și inhibițiile dispar, se poate remarca o creștere a disponibilității auzitorilor de a învăța și utiliza
Comunicarea cu persoanele cu deficien?e de auz by Vasilica Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/84058_a_85383]
-
se facă văzuți, pronunță cuvintele rar, își atenționează partenerii, în general le imită gesturile cu mult succes, se lansează în demonstrații și solicită confirmarea pentru a fi siguri că au fost înțeleși, cer frecvent aprobarea dacă lucrează împreună. Întâlnirile dintre deficienții de auz din școală și din afara școlii sunt dominate categoric de comunicarea mimico-gestuală și chiar dacă unele gesturi diferă, părțile se pun repede de acord asupra semnificației acestuia și întâlnirea devine chiar un bun prilej de a-și îmbogăți sau
Comunicarea cu persoanele cu deficien?e de auz by Vasilica Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/84058_a_85383]
-
menținerea timp mai îndelungat a interesului pentru diferite activități, au efecte pozitive asupra dezvoltării personale, implicit asupra educării și formării unor opinii și comportamente civilizate necesare adaptării. Adaptarea la mediul social, realizarea procesului de normalizare și integrare socio- profesională a deficienților de auz este condiționată de dezvoltarea unui sistem de comunicare cu acest mediu, de realizarea transferului de cunoștințe în diferite contexte cotidiene și de însușirea unor modele corecte de interacțiune cu semenii. B. Ninje afirma „integrarea înseamnă să ți se
Comunicarea cu persoanele cu deficien?e de auz by Vasilica Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/84058_a_85383]
-
modele corecte de interacțiune cu semenii. B. Ninje afirma „integrarea înseamnă să ți se permită să fii capabil, să fii tu însuți printre ceilalți...”. Iar noi, ceilalți, vom putea permite aceasta dacă vom conștientiza un lucru simplu: comunicarea cu persoanele deficiente de auz este la fel de necesară ca și în cazul persoanelor auzitoare, doar că aceasta se desfășoară după alte reguli, impuse de particularitățile deficienței auditive!
Comunicarea cu persoanele cu deficien?e de auz by Vasilica Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/84058_a_85383]
-
comunitatea pe care o frecventează (școala specială cu internat, familia, clubul de surzi). Cultura surzilor cuprinde tradiții, obiceiuri etc. ce au în centrul lor limbajul gestual. Această caracteristică, între altele, îi deosebește pe surzi de auzitori și chiar de alți deficienți de auz (cum ar fi cei care și-au pierdut auzul mai târziu) care nu folosesc limbajul gestual ca principal mijloc de comunicare, dar se bazează pe diferite adaptări comunicative. Se pune întrebarea dacă cultura surzilor este o subcultură sau
Cultura surzilor ?i viitorul comunit??ii lor by Florea Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/84045_a_85370]
-
Metode folosite de-a lungul timpului în educația persoanelor deficiente de auz profesor psihopedagog Savoș Iulia profesor psihopedagog Pralea Raluca Liceul pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca “Limba este lăcașul de drept al ființei” - spunea Heidegger. Să-i construim cu grijă și responsabilitate, lăcașul de adăpost cel mai îngrijit cu putință
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
Metode folosite de-a lungul timpului în educația persoanelor deficiente de auz profesor psihopedagog Savoș Iulia profesor psihopedagog Pralea Raluca Liceul pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca “Limba este lăcașul de drept al ființei” - spunea Heidegger. Să-i construim cu grijă și responsabilitate, lăcașul de adăpost cel mai îngrijit cu putință ființei de mâine și astfel, să ajutăm copilul să se construiască pe sine
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
a persoanei cu deficieță de auz.Tot în această perioadă, în atenția specialiștilor care se ocupă cu studiul deficienței de auz, au stat identificarea unor modalități noi de grăbire a procesului de formare a comunicării verbale și de integrare a deficientului de auz în sistemul învățământului general (Pufan C.,1997). Problematica raportului gândire-limbaj, a fost abordată atât la copilul normal cât și la copilul deficient, de autori de vastă recunoaștere precum: H. Wallon, H Delacroiy, J. Piaget, Vîgoski, O’Connor, J.
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
unor modalități noi de grăbire a procesului de formare a comunicării verbale și de integrare a deficientului de auz în sistemul învățământului general (Pufan C.,1997). Problematica raportului gândire-limbaj, a fost abordată atât la copilul normal cât și la copilul deficient, de autori de vastă recunoaștere precum: H. Wallon, H Delacroiy, J. Piaget, Vîgoski, O’Connor, J. Bruner. Au fost extinse cercetările cu privire la contribuția învățării limbii, în recunoașterea psihică și socială a copilului, în interacțiunea dintre limbaj și comportament
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
acest sens au făcut: Thornidike, R. Gagne, Galperin, J. Bruner. Referitor la achiziția limbajului, de către copil, în general două teorii au dominat cercetarea în trecut, teorii ce s-au răsfrânt și asupra metodologiei de învățare a limbajului oral de către deficienții de auz. O teorie susținea că limbajul este “învățat” expunând copilul la simple asocieri între cuvinte și lucruri (S. Skinner, 1957).Cealaltă teorie susținea că limbajul este “prins” simplu de copil, ca un aliment prin expunerea la vorbire. Aceasta deoarece
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
Chomsky, 1965) și ca atare, nu era nevoie de niciun fel de învățare sau de o comunicare mai deosebită cu un alt vorbitor(Popa, M., 2002). Prima teorie s-a reflectat în metodologia oralistă, structurată static a învățării limbajului de către deficienții de auz, iar a doua, într-o altă varianță a metodei oraliste,aceea a « băii de cuvinte », considerându-se că era suficient ca, copilul deficient de auz să fie expus unei conversații pentru ca el să și învețe să vorbească. Studiile
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]
-
2002). Prima teorie s-a reflectat în metodologia oralistă, structurată static a învățării limbajului de către deficienții de auz, iar a doua, într-o altă varianță a metodei oraliste,aceea a « băii de cuvinte », considerându-se că era suficient ca, copilul deficient de auz să fie expus unei conversații pentru ca el să și învețe să vorbească. Studiile mai recente au arătat că o perspectivă interrelațională este mai avantajoasă, aceea perspectivă în care sunt la fel de importante pentru dezvoltarea limbajului, atât capacitățile naturale ale
Metode folosite de-a lungul timpului ?n educa?ia persoanelor deficiente de auz by Savo? Iulia , Pralea Raluca [Corola-publishinghouse/Science/83977_a_85302]