7,856 matches
-
mai multă verosimilitate În unele decât În altele, dacă acțiunea nu suferă nici o amânare, rațiunea vrea să alegem una, iar după ce am ales-o, s-o urmăm constant, ca și cum am considera-o foarte sigură”. Dacă din cauza lipsei răgazului necesar pentru deliberare, activitatea curentă practică trebuie exclusă dintre cele ce pot fi supuse dubiului, n-ar mai rămâne de pus la Îndoială decât cunoașterea, care se bazează pe datele senzoriale, cunoaștere care suportă deliberare, consideră filosoful. Dar, așa cum am precizat, Îndoiala carteziană
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
foarte sigură”. Dacă din cauza lipsei răgazului necesar pentru deliberare, activitatea curentă practică trebuie exclusă dintre cele ce pot fi supuse dubiului, n-ar mai rămâne de pus la Îndoială decât cunoașterea, care se bazează pe datele senzoriale, cunoaștere care suportă deliberare, consideră filosoful. Dar, așa cum am precizat, Îndoiala carteziană nu este una care angajează o atitudine sceptică absolută față de existența lumii. Ea se referă la faptul că simțurile noastre pot fi Înșelate, ceea ce se Întâmplă fie conform unor legi fizice naturale
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
unui focus grup sunt hotărâte cu atenție dinainte. Ele sunt formulate și ordonate în așa fel încât să fie ușor de înțeles și logice pentru participant. Cele mai multe sunt întrebări deschise. Acestea par spontane, dar sunt puse la punct în urma unei deliberări serioase și care ține seama de informațiile necesare. Setul de întrebări - numit demers interogativ sau ghid de interviu - este ordonat într-o ordine naturală și logică. Întrebările de la începutul întâlnirii sunt mai generale. Pe măsură ce întâlnirea evoluează, întrebările devin mai detaliate
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
scrie cu o furie rebelă, cu neliniște, uneori cu umor. Ipocrizia lui e, oricum, semnul unei crize, trăite cu maximum de luciditate, care instituie realitatea dureroasă că eu este (sau pare a fi) un altul, în nici un caz al unei deliberări. La drept vorbind, Cioran se explorează pe sine însuși cu acuitate, fiind interesat nu de „doctrine”, ci de „realități sau trăiri”. „Gânditori, critici, scriitori, savanți Ă varietăți ale omului exterior” (I, 169). Or, nu acest om exterior, pe care Cioran
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
descoperit consumându-mă. M-am diminuat ca să pot pătrunde anumite adevăruri” (III, 97). Și e vorba, în acest caz, de adevăruri, adică de ipocrizia celorlalți, de neputință, de vid. În nici un caz de Ființă. A suferi este pentru Cioran o deliberare, dacă nu cumva un orgoliu: „Să fii adevărat înseamnă să rănești și să te rănești. Pot foarte bine să-mi fac rău singur” (III, 188). Boala, trupul rănit, limitele corpului, toate acestea, presupunând suferința, instituie cunoașterea. Este aici o metodă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
salvare. Vom reveni asupra ei. Deocamdată, iată: „Trebuie spus lucrurilor pe nume: toate gândurile mele depind de neajunsurile mele. Dacă am înțeles câte ceva, meritul revine exclusiv carențelor sănătății mele” (I, 238). Cât despre ipocrizie, ea se întemeiază pe conștiința acestei deliberări. Ceea ce nu face suferința mai puțin autentică. Ca să revenim, opera, stilul, reflecția asupra limbajului, consecințe, toate, ale unei abateri de la un sens originar al prezenței omului în lume, i se par lui Cioran o mistificare. Nu ele sunt finalitatea căutării
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
lipsit în așa hal de simțul ridicolului?” (III, 228). Concluzia e una singură: „Filozofia nu pare să fie compatibilă cu umorul” (idem). Cât despre Cioran, el este un slujitor al umorului, nu al filozofiei, al culturii, nu al naturii. Câtă deliberare, însă, și câtă fatalitate aici? Câtă realizare și câtă neputință? Totuși, atunci când are conștiința propriei detașări, a propriului râgâit cinic, Cioran deplânge neputința sa de a fi natură. Eșecul său este tocmai al acela al relativității sceptice care se hrănește
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
o traduc în act (cum vom vedea, dimpotrivă, violența e deseori tradusă în act!, n.n.), pentru că trebuie s-o reprim, s-o strâng în mine, simt că-l trădez pe cel care sunt cu adevărat. Nerealizat din prudență, lașitate, «ânțelepciune», deliberare, atavism. Ă Explozia, ba nu, nevoia de explozie, iată ce simt, dar cum știu că nu pot exploda, mă consum regretând, mă istovesc urându-mă, îmi reproșez că sunt sub posibilitățile mele Ă aș vrea să-mi stâlcesc mutra, într-
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
grupuri sociale relevante, precum și între ele și guvern. În teoria corporatistă se face o distincție clară între corporatismul etatist, unde statul deține controlul și influențează apariția și activitatea grupurilor de interese, și corporatismul liberal, care se caracterizează prin capacitate de deliberare și prin negociere între grupuri. Modelul etatist corporatist de organizare presupune creșterea influenței guvernului în activitățile economice desfășurate de actorii sociali. În sistemul corporatist, statul este unul dintre principalii actori implicați în tranzacțiile sociale. Atât în concepția asupra corporatismului dezvoltată
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Polonia și Letonia sînt oficial reprezentate, precum și tineretul socialist norvegian, și "stînga" olandeză și suedeză; socialiștii germani proveniți din stînga muncitorească, dar foarte slab reprezentați, precum și doi sindicaliști francezi, Merrheim și Bourderon în absența socialiștilor completează această listă. După încheierea deliberărilor este publicat un Manifest care cheamă la "restabilirea păcii între popoare pe baza unei păci fără anexare"; războiul este definit ca un "produs al imperialismului, iar Uniunea sacră este condamnată. Este vorba despre un text de compromis care nu conține
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
are loc la Berlin, în aprilie 192227, o conferință numită și "a celor trei Internaționale", prima de acest fel de la crearea Kominternului și ultima! în care este reprezentată marea majoritate a grupărilor politice din rîndul mișcării muncitorești. Conferința afirmă necesitatea "deliberărilor comune, în vederea acțiunilor comune ale tuturor tendințelor reprezentate, pentru a putea urmări un scop concret...". Este încheiat un acord care se referă la două puncte precise: organizarea luptei comune pentru ziua de lucru de opt ore și promisiunea unui proces
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
caracterizează această organizație, îndreptățit să o numească o forță "epuizată din punct de vedere politic". În acest sens, el precizează: În timpul perioadei cele mai agitate din existența sa (începînd din 1931), ISM s-a abținut să stabilească în cursul unor deliberări politice, discuții libere și aprofundate ce ar fi trebuit să constituie linia partidelor afiliate, în calitate de directivă a Internaționalei. Convocarea unui congres a fost de fiecare dată respinsă atunci cînd un partid sau un funcționar al ISM o sugera"63. Care
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus () [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
societății comerciale / 290 PARTEA a II-a. REGULI SPECIALE APLICABILE FIECĂREI FORME DE SOCIETATE COMERCIALĂ Capitolul 7. Societatea în nume colectiv / 299 1. Constituirea societății în nume colectiv / 299 2. Funcționarea și controlul societății în nume colectiv / 301 2.1. Deliberările și deciziile asociaților în societatea în nume colectiv / 301 2.2. Administratorii societății în nume colectiv / 305 2.3. Controlul gestiunii societății în nume colectiv / 307 2.4. Cesiunea părții de interes a asociatului / 307 3. Excluderea și retragerea asociatului
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
din societatea în nume colectiv / 308 4. Dizolvarea și lichidarea societății în nume colectiv / 310 Capitolul 8. Societatea în comandită simplă / 313 1. Aspecte generale privind societatea în comandită simplă / 313 2. Funcționarea societății în comandită simplă / 314 2.1. Deliberările și deciziile asociaților / 314 2.2. Administratorii societății în comandită simplă / 315 2.3. Controlul societății în comandită simplă / 316 3. Dizolvarea și lichidarea societății în comandită simplă / 316 Capitolul 9. Societatea pe acțiuni / 317 1. Constituirea societăților pe acțiuni
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
explicită sau cel puțin implicită, de a colabora în cadrul vieții sociale, în vederea obținerii de beneficii"68. În orice formă de societate această intenție a asociaților de a coopera în desfășurarea activității sociale se concretizează în dreptul de a lua parte la deliberări și decizii și la dreptul de control asupra activității societății. Această colaborare a asociaților presupune interese convergente și o poziție de egalitate juridică a acestora și nu de subordonare. Nu se referă la desfășurarea activităților ce constituie obiectul de activitate
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
ca fundament adunarea generală a asociaților. Rolul juridic al adunării generale este evidențiat prin intermediul formării și exprimării voinței sociale prin exercitarea dreptului de vot. Adunarea generală este organul suprem de conducere a societății fiind depozitara voinței sociale, este organul de deliberare și decizie. Ea este cea care numește celelalte organe, stabilește limitele în care ele urmează să-și desfășoare activitatea și exercită controlul asupra acestora. Exercitarea acțiunii în răspundere împotriva celorlalte organe de conducere este de competența adunării generale și tot
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
cele prevăzute în actul constitutiv (aporturi suplimentare); dreptul de a nu fi exclus din societate; dreptul de a acționa societatea în justiție. I.2. Tipurile adunării generale Adunările generale sunt ordinare și extraordinare, criteriul distinctiv fiind obiectul sau materia supusă deliberărilor precum și condițiile de cvorum și majoritate. Normele care delimitează competența celor două tipuri de adunări sunt de ordine publică. Adunarea generală ordinară deliberează asupra mersului normal al societății, tratând probleme de gestiune curentă și periodică pe când adunarea generală extraordinară hotărăște
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
care fac parte anumite categorii de acționari, și anume deținătorii de acțiuni cu drept prioritar asupra dividendului fără drept de vot. I.2.1. Adunarea generală ordinară În domeniul adunării generale ordinare, vom aborda atribuțiile și cvorumul legal pentru validitatea deliberărilor. Adunarea ordinară se întrunește cel puțin o dată pe an, în cel mult 5 luni de la încheierea exercițiului financiar și ori de câte ori se ivește o problemă în care este necesară decizia ei147. Termenul este de ordine publică și nu poate fi modificat
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
55 alin. (2) din L.S.C. Dar art. 74 L.S.C. arată că se pot institui anumite restricții: "administratorii pot face toate operațiunile cerute pentru aducerea la îndeplinire a obiectului de activitate al societății, afară de restricțiile arătate în actul constitutiv". Pentru validitatea deliberărilor adunării ordinare este necesară prezența acționarilor care să dețină cel puțin o pătrime din numărul total de drepturi de vot. Hotărârile adunării generale ordinare se iau cu majoritatea voturilor exprimate. Actul constitutiv poate prevedea cerințe mai ridicate de cvorum și
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
a lua hotărârea respectivă. Deciziile luate de consiliul de administrație sau directorat pe baza hotărârii de delegare sunt supuse acelorași reguli de publicitate și control a legalității ca și hotărârea adunării generale a cărei adoptare a fost delegată. Pentru validitatea deliberărilor adunării generale extraordinare, când actul constitutiv nu dispune altfel, sunt necesare, potrivit art. 115 din L.S.C.: la prima convocare, prezența acționarilor deținând cel puțin o pătrime din numărul total de drepturi de vot iar la convocările următoare, prezența acționarilor reprezentând
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
art. 116 din L.S.C. prevede, condițiile de cvorum și majoritate sunt cele ale adunării generale extraordinare. I.3. Procedura adunării generale a asociaților I.3.1. Convocarea adunării generale Convocarea reprezintă primul pas organizatoric în vederea întrunirii adunării generale pentru desfășurarea deliberărilor. Aceste dispoziții se aplică oricărei categorii de societate comercială. 3.1.1. Persoanele abilitate să efectueze convocarea Inițiativa convocării aparține consiliului de administrație sau directoratului, unei minorități a acționarilor sau cenzorilor sau instanței de judecată, în cazul în care ea
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
accesul altor acționari fără a mai fi necesară reluarea dezbaterilor din ziua anterioară. Apreciem că majoritatea acționarilor prezenți poate cere o amânare a dezbaterilor pentru ziua următoare pe motiv că nu au suficiente informații asupra problemelor ce vor fi supuse deliberării. I.3.3. Ședința adunării generale I.3.3.1. Condițiile de participare Calitatea de asociat conferă asociatului dreptul de a participa la adunarea generală. Acest drept poate fi exercitat personal de către fiecare asociat sau prin reprezentare, reprezentare care se
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
de supraveghere, ori funcționarii societății nu îi pot reprezenta pe acționari, sub sancțiunea nulității hotărârii, dacă, fără votul acestora, nu s-ar fi obținut majoritatea cerută. Norma este de ordine publică. Apreciem că le este interzisă nu numai participarea la deliberare și vot ci și participarea la ședință pentru a nu se ajunge la o formare frauduloasă a cvorumului 172. Se pune problema de a stabili care a fost rolul voturilor celor care au încălcat interdicția de mai sus în sistemul
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
majoritate de vot. Aceasta deoarece întârzierea este o culpă a acționarului și se prezumă că acesta nu a dorit să își exprime votul în legătură cu anumite probleme înscrise pe ordinea de zi. Hotărârile deja adoptate nu vor fi supuse unor noi deliberări decât dacă adunarea generală hotărăște astfel 177. Președintele adunării dă cuvântul fiecărui acționar care îl cere, iar administratorii sunt obligați să dea explicațiile necesare. În cazul celorlalte forme ale societății comerciale, adunarea este condusă de unul dintre administratorii societății și
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
la capitalul social. Pentru a-și exercita dreptul de vot asociații trebuie să facă dovada calității lor, în condițiile legii. În cazul societății cu răspundere limitată, votarea se poate face și prin corespondență, situație de excepție de la regula potrivit căreia deliberările și votul se realizează în adunarea generală. În cazul societăților închise cu acțiuni nominative, prin actul constitutiv se poate conveni ținerea adunării generale și prin corespondență. În scopul formării corecte a voinței sociale legea stabilește o serie de restricții. Astfel
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]