4,122 matches
-
analiza, raportarea la context, eforul de înțelegere complexă, efortul căutării soluției, perseverența rezolvării), afirmarea bucuriei față de succes. La fel, paradigma formării competențelor trebuie să se refere și la aspectele etice ale rezolvării situațiilor complexe: • acceptarea responsabilității în acțiuni și decizii, • demonstrarea respectării normelor eficienței prin implicarea efectivă, • adaptabilitatea prin ajustarea planurilor la realitate, • utilizarea spiritului critic, • formularea de întrebări, • stabilirea de priorități, • comunicarea în aflarea de informații și în prezentarea faptelor și a ideilor, • formularea de deschideri, • focalizarea pe calitate, • participarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
realitate, • utilizarea spiritului critic, • formularea de întrebări, • stabilirea de priorități, • comunicarea în aflarea de informații și în prezentarea faptelor și a ideilor, • formularea de deschideri, • focalizarea pe calitate, • participarea prin afirmarea punctelor de vedere, • respectarea particularităților celorlalți, • crearea mediului ospitalier, • demonstrarea nivelului profesionalizării, • focalizarea pe grup în realizarea obiectivelor. 2.4. O consecință curriculumul pentru, prin competențe Promovarea unui nou curriculum ca un curriculum pentru, prin competențe este deja o preocupare relativ generalizată, ca expresie a reformelor școlare actuale (Chiș, 2005
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și realizarea unui curriculum: • articularea cunoștințelor (care rămân, deși altfel sunt selectate, organizate, precizate) și dezvoltarea competențelor, devenite intens solicitate (cum se transformă ele, cum are loc transpoziția lor didactică, cum se transformă înțelegerea cunoștințelor și în acțiuni practice, pentru demonstrarea și a ceea ce știi să faci), • armonizarea tendinței disciplinelor (cât de mult și cum în abordarea lor didactică), a cunoștințelor de a se specializa, diversifica, aprofunda și abordările transversale/transdisciplinare ale competențelor, care să mobilizeze, să coreleze diferite, diverse cunoștințe
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și pe raportarea la așteptările socio-profesionale (profilul, referențialul de competențe). La care se adaugă și evaluarea criterială, mai ales formativă și în situații, sarcini, probleme, proiecte efective, complexe care să mobilizeze integrat cele învățate, să le utilizeze ca resurse în demonstrarea competențelor. Indiferent de etapele parcurse pentru definirea unui curriculum conform acestei paradigme, schimbarea conceperii lui este importantă la nivelul central al curriculumului național, pe coordonatele menționate: profilul de competență așteptat, diferitele competențe și capacități pe domenii, discipline și tipuri de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
etape. Cu predarea pe unități tematice (2-4 ore). Criterii Paradigma centrării pe educat (pe învățare) Paradigma centrării pe educator (pe predare) și prin corelarea învățării la diferite discipline. • Verificarea înainte, în timpul și după învățare. • Evaluarea internă și externă a învățării. • Demonstrarea achizițiilor în fapte, situații reale, complexe. • Valorizarea publică a rezultatelor învățării • Analiza clasei la început și la sfârșit (evaluare sumativă). • Același educator, aceeași clasă pentru continuitatea verificării, cu independența disciplinelor, cu prelucrarea proprie a constatărilor. • Folosirea informațiilor în aplicații în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cu contribuții proprii, critice. • De evitat: insuficienta sistematizare, prezentarea fragmentară, ocolirea esențialului, favorizarea reproducerii formale. • Posibil de utilizat în toate etapele învățării. • De rezolvare a unor obiective cognitive variate: definire, analiză critică, descriere, identificare, relatare, opinare, clasificare, comparare, explicare, deducere, demonstrare, înțelegere, aplicare, creare, apreciere. • De introducere în cunoaștere, de clarificare, prin dialog euristic. • De utilizare variată a întrebărilor: directe, inverse, în lanț, de controversă, de revenire, deschise, cu variante în alegere, problematizate, parțial formulate. • De găsire a noi relații cauzale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a tipurilor, după modul de efectuare: rezolvări de sarcini și probleme, rezumate, sinteze, eseuri, aplicații, compuneri, completări, proiecte, reprezentări grafice ș.a. • De rezolvare prin muncă independentă: de aplicare, de dezvoltare, de recuperare, de creație, unice, diferențiate, integrale, parțiale. • De explicare, demonstrare a modelului de rezolvare, Metode clasice. Condiții de eficiență Procedee de sprijinire a construcției învățării. Situații posibile conturate Exercițiul rect, incomplet formulate, slab corelate cu competențele necesare. identic sau prin modificare. • De reactualizare a bazei teoretice necesare, a modelului de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
unitară la cea diferențiată sau în grup, • de la predarea unui conținut la cea contextualizată, • de la unitar la diversificare a acțiunilor și metodelor, • de la timpul dirijat la timpul adaptat, • de la abordarea globală a temei la înțelegerea pe secvențe, • de la prezentarea și demonstrarea de resurse de către educator la folosirea lor directă, constructivistă de către educați, • de la monolog la dialog, dezbatere, • de la evaluarea cunoștințelor la cea a competențelor. Această abordare a instruirii va determina noua (micro)paradigmă a design-oriented, dacă mai inserează în proiectare: • manifestarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
constructivist (Black,J., McClintock,R., 1995, apud Joița, E., 2006, pp. 156-157) 1. Observarea elementelor situației date, a materialelor-suport, a altor mijloace de reprezentare și mânuirea, analiza lor. 2. Construirea interpretărilor proprii în baza observațiilor făcute și construirea argumentelor pentru demonstrarea validității interpretării elaborate individual, fără sprijin. 3. Contextualizarea prin extinderea independentă a observațiilor și interpretărilor inițiale, prin documentare suplimentară, comparare cu alte materiale sau modele, prin ordonare și triere a argumentelor, ideilor proprii, ca o primă confruntare, verificare, autoevaluare. 4
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
rezolvarea de probleme, din situații reale complexe variate după: • tipul problemei (luarea de decizii, sisteme de analiză, proiectarea, găsirea de soluții), • contextul problemei, • procesele rezolvării problemei (analiza, structurarea, reprezentarea, rezolvarea efectivă), • nivelul înțelegerii problemei (text, diagrame, formule, judecăți, diverse surse, demonstrarea înțelegerii conceptelor, utilizarea informațiilor în noi cunoașteri), • caracteristicile problemei (identificarea de variabile, interrelații, decizia relevanței lor, construirea ipotezelor, evaluarea critică a contextului, organizarea procesului), • reprezentarea problemei (construirea de tabele, scheme), • rezolvarea problemei (luarea deciziei, sistemul de analiză și design, diagnoza
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
metodele de cunoaștere (cunoștințe), capacitatea de identificare a problemelor științifice, de explicare a fenomenelor în manieră științifică și a trage concluzii potrivit faptelor științifice (competențe) și dovedirea interesului pentru știință, acordarea importanței unui asemenea demers, voința de afirmare științifică, interes, demonstrarea sensului responsabilității (atitudini). 7.5. Evaluarea calitativă versus evaluarea cantitativă: criterii, indicatori, referențiale, standarde, procedee Cercetarea pedagogică recunoaște nevoia de schimbare (Perrenoud, 2004), căci prin evaluările sumative clasice, școala nu mai poate avea în atenție doar cunoștințele (prin examinare sau
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
inovației practicianului Criterii Cercetarea-acțiune-formare expertă Acțiunea formare-cercetare a practicianului • Implicarea în actualele transformări ale practicii educative: identificarea problemelor practicienilor, realizarea unei abordări apropiate de realitate, realizarea prin colaborare, valorificarea experienței practicienilor, posibilitatea de a susține transformările. • Cercetarea pedagogică nu urmărește demonstrarea adevărului din teorii, ci funcționalitatea lui pentru practica educației (ce priorități, ce constrângeri, ce demers, ce roluri, ce eficiență, ce calitate în raport cu normele educației). în schimbarea de paradigmă în educația științifică. De unde necesitatea cooperării cercetător-practician în dezvoltarea științei educației, în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
diverselor produse; cu scop de acumulare de imagini, de idei sau impresii care vor fi prelucrate în viziune proprie. Ea se poate realiza printr-o serie de modalități precum: intuirea unor modele și prin dialogul generat în urma instruirii; explicarea și demonstrarea unor operații (acțiuni); exersarea unor tehnici; audierea și /sau vizionarea unor materiale adiacente; lecturarea (studierea) unor materiale de specialitate; conceperea de către cadrul didactic și derularea sistemelor de acțiuni cu scop informativ. De asemenea în cadrul disciplinei vizate se formează o serie
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
este proiectat ca o înlănțuire dinamică de strategii, tehnici, metode de creativitate, inventivitate urmărind fazele principale ale elaborării deprinderilor și dezvoltării abilităților și priceperilor. În antrenamentul specific grupului creativ sunt activate următoarele variabile (Caluschi M., 2001, p. 45): a) variabila demonstrare (oferire de modele, exemple) exersare; b) variabila antrenare și transfer individual și în grup; c) variabila îmbogățire si structurare a fondului informațional interdisciplinar; d) variabila stimularea vectorilor creativi (motivație, afectivitate); Grupul creativ de formare se poate utiliza și pentru dezvoltarea
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
reuniune sau două într-un grup creativ nu este suficient pentru a-ti dezinhiba și dezvolta creativitatea chiar dacă ai un fond informațional bogat în domeniul psihologiei creativității și creației. Antrenamentul creativ presupune: exersarea în grup și individual, pe modele prezentate, demonstrarea abilităților formate, transferul lor în alte domenii, elaborarea de tehnici si exerciții individuale sau de grup pentru stabilizarea unui comportament specific creatorului. Un asemenea antrenament creativ, considerat ca materie școlară de sine stătătoare, este mai greu de realizat în cadrul învățământului
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
unui produs în funcție de diferite criterii; 4. Înțelegerea implicațiilor dezvoltării creativității asupra individului, mediului și societății - Dezvoltarea simțului practic, estetic și econom S9. Confecționarea de produse utile și de calitate, ce pot fi valorificate în viața de zi cu zi. S10. Demonstrarea unei conduite responsabile față de individ și societate. Anexa 2 OPȚIONAL: Îndemânare și creativitate Obiectivele cadru: Cunoașterea terminologiei specifice și utilizarea unor metode și tehnici creative de lucru Dezvoltarea atitudinilor și aptitudinilor creatoare; Dezvoltarea capacității de proiectare, execuție, evaluare, utilizare și
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
afirma că în secolul XVII victoria științei devine irevocabilă. Am fost martorii evoluției sale rapide în Grecia, am văzut cuceririle rațiunii din Evul Mediu. O veritabilă revoluție se produce acum prin acumularea observațiilor, experimentării ipotezelor novatoare, formulării de legi și demonstrării lor, progreselor matematicii, enunțării noilor demersuri metodologice. Copernic, Galilei și alții, ca Newton, sunt farurile călăuzitoare ale umanității. În ceea ce privește științele umaniste, începând cu Renașterea, textele biblice, juridice, literare sunt studiate cu aceeași rigoare analitică. Subliniem trei consecințe ale acestei evoluții
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
geometrica etimologiei conceptului discurs...", după cum afirmă autoarea), care se constituie într-o osatura fundamentală a dialogului fațetelor (vizibil invizibil), susține ideea și necesitatea existenței unei stări de relaționare semiotica. Procesul devenirii, chiar și în cadrul semioticii, este articulat, în interiorul cărții, prin demonstrarea funcționarii fluxului schimburilor și a schimbărilor în cadrul contextelor sociale și culturale. Aceste procese semiotice sunt prezentate ca făcând parte din semiotica socială, promovată de Hodge, Kress (1988), Kress, Theo van Leeuwen (1996) 2001; Theo van Leeuwen (2001, 2005), Rick Iedema
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
poate l-am învăța cu următoarele cuvinte”. Conversația, ca metodă ce valorifică interogația, a fost folosită de Fericitul Augustin, cu scopul de a deschide o pistă problematică, de a incita la investigații. Întrebările puse de Fericitul Augustin sunt pretext pentru demonstrarea sau argumentarea mesajului biblic, ori pentru începerea expunerii sau a unui dialog. Exemplificăm: „Oare nu vedem cât de mulți sunt cei care își pierd bogățiile dintr-o dată și cât de mulți merg la pierzanie din cauza lor fie pentru că râvnesc să
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
o relație specifică de muncă cu elevii structurați în grupul reprezentat de clasă sau de structura rezultată prin opțiunea pentru o arie curriculară anume, între el și acești elevi. Ca lider el își dobândește statutul prin participare activă și prin demonstrarea capacităților sale de a realiza sarcini în urma cooperării cu ceilalți. Profesorul este, așadar, un actor aflat în ipostaze multiple și nuanțate: sursă de informație, sau mai degrabă de organizator al surselor de informare abordabile în contextul unui conținut anume, este
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
o relație specifică de muncă cu elevii structurați în grupul reprezentat de clasă sau de structura rezultată prin opțiunea pentru o arie curriculară anume, între el și acești elevi. Ca lider el își dobândește statutul prin participare activă și prin demonstrarea capacităților sale de a realiza sarcini în urma cooperării cu ceilalți. Profesorul este, așadar, un actor aflat în ipostaze multiple și nuanțate: sursă de informație, sau mai degrabă de organizator al surselor de informare abordabile în contextul unui conținut anume, este
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
din orice veac și de orice limbă ar fi, scânteia care mai poate încă licări după acești 2500 de ani." Bucuria de a descoperi similarități peste timp a fost surprinsă și de T. E. Hulme, fiind folosită drept argument pentru demonstrarea constanței umane " Toate plăcerile pe care ni le oferă literatura veche se trag din strania senzație de solidaritate cu strămoșii despre care citim că erau asemănători cu noi."286 Căutarea generalului și a universalului sunt coordonate pe care le evidențiază
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
între numele lucrului și esența lui, în cazul unei astfel de legături, nominația fiind procesul de aflare a acestei esențe și de determinare a numelui potrivit trăsăturilor ei. În epoca actuală însă, prin acceptarea teoriei arbitrariului semnului lingvistic și prin demonstrarea motivării denumirii lucrului numai prin istoria limbii, iar nu prin esența lui, este pe deplin argumentat faptul că o asemenea legătură nu numai că nu există, dar ea nu este nici posibilă și nici necesară. Ca atare, pentru a fi
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
unui produs. O pregătire adecvată a personalului, costuri scăzute, cucerirea pieței, investirea unor resurse mai mari În cercetare și dezvoltare, Îmbunătațirea proceselor de produție, toate au ca rezultat o creștere a calității produselor pe piață. Studiile ce au dus la demonstrarea acestor aspecte au fost realizate În țările puternic dezvoltate, vizând gama de mărfuri industriale produse În serie. Caracterul complex și dinamic al calității provine din dorința de a ințelege, Întâmpina și depăși cerințele explicite și implicite ale clienților. Astfel caracterul
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]
-
printr-o demonstrație corespunzătoare a aptitudinilor furnizorilor În ceea ce privește producția, instalarea și serviciile asociate. c. Standardul ISO 9003, „ Sistemele calității model pentru asigurarea calității În inspecție și Încercările finale”, prevede cerințele referitoare la sistemul calității, care sunt aplicabile atunci când contractul cere demonstrarea aptitudinii furnizorului de a detecta toate neconformitățile produsului și de a ține sub control dispozițiile corespunzătoare, În timpul inspecției și Încercărilor finale. Multe organizații pot descoperi faptul că ISO 9004:2000 intitulat Sisteme de Management al Calității - Linii Directoare pentru Îmbunătățirea
Managementul calitatii proiectelor by Cretu Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Science/1696_a_2955]