2,957 matches
-
arealul rus), potrivit cărora obiectul ar fi derivat din discurile de argilă (cultura Zarubineț), care însă erau utilizate drept capace de urnă și nu pentru coptul pâinii. Dimpotrivă, folosite la coacerea lipiilor de grâu sau a pâinișoarelor de mei, tipsiile denotă implicit și cultivarea grâului sau a meiului de către populația autohtonă. Întrucât argumentele celor două teorii sunt plauzibile, credem că în momentul actual putem fi doar rezervați în a le atribui cu certitudine unei populații, chiar dacă în ultima vreme balanța se
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sunt din zona de influență a Bârladului (Anexa 2, harta II) (vezi graficul următor). Statistica vestigiilor bazinului, pentru perioada veacurilor VIII-IX, nu reflectă o creștere a numărului siturilor, față de etapa anterioară, așa cum se remarcă pentru restul teritoriului Moldovei, fapt ce denotă o situație ușor aparte a spațiului analizat și care poate fi o consecință a lipsei unei cercetări sistematice ori fără prea mare profunzime pentru spațiul respectiv. Totodată, este inexplicabilă diminuarea numărului așezărilor într-o perioadă când arealul est-carpatic nu a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de la Gura Idrici, Dodești); aceste trăsături îi conferă un aspect grosier, așa cum se observă la exemplarele de la Negrești, Gura Idrici, Dodești - Vaslui și Oncești - Bacău (pl. XXVIII/1-5). Descrierea tipurilor de vase și a variantelor acestora (vasul borcan și tipsia) denotă păstrarea trăsăturilor de tradiție daco-romană și perpetuarea principalelor recipiente cunoscute din Antichitate. În privința categoriilor ceramice, se produce o disproporție, prin scăderea ceramicii lucrate la mână. În schimb, multe dintre vasele făcute la roată păstrează pasta, forma, arderea și unele motive
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și ritual cu unele cimitire de înhumație, descoperite în restul teritoriului românesc, precum cel de la Obârșia-Olt, au indicat datarea în intervalul de timp al secolelor VIII-IX a necropolei de la Stoicani-Galați și au atribuit-o etnic populației autohtone. Dovezile arheologice descrise denotă acceptarea religiei creștine de către comunitățile locale, de pe teritoriul actual al Moldovei, însă fără a putea stabili amploarea fenomenului. Totodată, cele două descoperiri funerare din bazin nu reflectă și practicarea ritului înhumării, însă prezența lui în restul teritoriului de la răsărit de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
singură instalație de foc și nicidecum două sau trei, în aceiași casă (cum s-a găsit anterior), poate datorită încălzirii climei. Materia primă, modul de construcție și asemănarea lor, păstrate de la o perioadă la alta, pe parcursul secolelor V/VI-XI, denotă o tradiție mai veche, locală, de factură dacică. 1.4. Complexe cu diverse funcționalități: cuptoare și gropi Numărul mare de cuptoare și gropi, adiacente locuințelor, indică și o funcționalitate diferită, de la caz la caz, unele gropi aveau un caracter ritualic
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Dănești). Uneori, fragmente de vase borcan s-au găsit amestecate cu cele specifice tipsiilor, ce aveau fundul gros, marginea scundă sau înălțată (Dagâța), rareori ornamentată cu alveole (Dănești). Decorul alveolat, caracteristic spațiului geto-dacic, s-a perpetuat în timp, fapt ce denotă cu certitudine apartenența etnică locală a vaselor respective. În câteva stațiuni s-a identificat și ceramică cu specific slav, la Dănești (reprezintă 15% din totalul materialului ceramic) și Simila (30% din întregul inventar ceramic), argumente în favoarea asimilării enclavelor slave din apropierea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
lut, os, piatră și metal (pl. LXII-LXV), a căror utilitate a fost net indispensabilă membrilor comunităților respective. Tabelul următor evidențiază aceste categorii de obiecte: Statistica indică prezența în patru situri, din cele 12, a ceramicii modelată la mână, fapt ce denotă o scădere considerabilă și o dispariție treptată. Pentru ambele categorii ceramice reprezentative sunt vasele-borcan (oalele). De asemenea, pe lângă ceramica de uz-intern, tot mai frecventă este cea fină, cenușie, considerată de lux, care în perioadele anterioare era doar sporadică. Alături de ceramică
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
interpretat ca fiind o săgeată, prezent pe un recipient de la Gara-Banca (pl. XLVIII/10), similar celui de pe o amforă bizantină, de la Sucidava-Celei (Corabia - Olt) ori de pe urna M14, din cimitirul de incinerație de la Chiscani sat (Brăila). Reprezentările umane sau animaliere denotă preocupările membrilor acestei comunități, pentru viața spirituală locală: pe o gresie roșietică, de la Gara-Banca, sunt redate trăsăturile schematice ale unui chip uman (păstrat fragmentar, îi lipsește ochiul drept; obiectul a fost găsit în L19 și are 5,8 cm înălțime
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
diverse, necesare efectuării diferitelor operațiuni zilnice: un amnar, un nucleu de silex, un cazan de aramă, fragmente din os sau din metal, ultimele din componența arcurilor și a unei găleți din lemn (pl. LXXI-LXXVI). Diversitatea și analogiile acestui material funerar denotă încadrarea cronologică a necropolei și mormintelor izolate (creștine și păgâne) în secolele X-XI. Singura excepție rămâne Banca, unde cele două morminte (adult și copil) au o datare prelungită, ușor târzie, în intervalul X-XIII, asemănându-se din acest punct de vedere
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Din cele 11 descoperiri funerare ale bazinului, doar două aparțin localnicilor (mormântul dublu de la Dumeștii Vechi și cimitirul de la Bârlad-Prodana, ambele pe teritoriul județului Vaslui). Amprenta migratorilor turanici se reflectă în celelalte inventare funerare, ale acestui areal geografic, situație ce denotă intensele contacte dintre băștinași și noii veniți. Analiza comparativă a ritului și ritualului funerar, din mormintele autohtonilor creștinați și mormintele alogenilor păgâni, a dorit să evidențieze diferențele culturale și spirituale ale celor implicați, pe de o parte vechea populație românească
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de tezaurizare a monedei bizantine (tezaurele de la Obârșeni - Vaslui și Dolhești - Iași). Consecințele acutizării crizei monetare din Imperiul Bizantin (secolele VIII-IX) au fost resimțite și în spațiul carpato-dunărean, prin scăderea importurilor de produse meșteșugărești și prin lipsa monedei, situație ce denotă o anumită dependență, din acest punct de vedere, a teritoriului românesc față de centrul de putere bizantin, fapt relevat de momentul decăderii economice a metropolei civilizației răsăritene. Relațiile comerciale au fost influențate nu doar de factorii politico-militari ci și de situația
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Radovanu și Sultana - Călărași, Obârșia Nouă - Olt, Albești-Sighișoara și Bratei (așezarea și cimitirul nr. 2) - Sibiu, Biharea - Bihor, Țaga - Cluj etc. Printre siturile din secolele VIII-XI menționate, o mare parte aparține bazinului bârlădean (un total de 240 vestigii), fapt ce denotă preferința autohtonilor pentru arealul respectiv și contribuția semnificativă la totalul descoperirilor de pe teritoriul Moldovei. Totodată, acest spațiu nu a făcut excepție de la cursul firesc al derulării evenimentelor, încadrându-se, cu mici excepții datorate lipsei unei cercetări extinse (număr mic de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Pe lângă ceramica autohtonă, în siturile de la Tăbălăești, Dodești, Crețești (Vaslui) și Ciortești (Iași), s-au descoperit vase cu trăsături slave (pastă, formă), care pot fi puse în legătură cu pătrunderea triburilor slave, în spațiul est-carpatic, de la sfârșitul secolului VI. Aceste indicii nu denotă că siturile respective au aparținut slavilor, întrucât pe întreg teritoriul românesc nu este atestată nici o așezare „pur slavă”. În cadrul ceramicii specifice culturii Dridu se observă o evoluție a formelor și calității, datorită pastei omogene, arderii complete și a varietății decorurilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
sau în exterior, sunt cele pentru reducerea minereurilor din fier, de la Dodești (trei cuptoare pentru fiecare etapă) și Bârlad-Prodana, ultima prevăzută cu trei instalații speciale, care atingeau temperaturi ridicate. Cuptoarele și inventarul descoperit în preajma lor (lingură lut, creuzete, tipare, lingouri) denotă interesul localnicilor pentru metalurgie. Dintre tipare, unul era pentru turnat sfere din lut, două pentru metale (Dodești) și unul de turnat podoabe (Gura Idrici). Unele dintre exemplarele amintite dezvăluie posibilitatea producerii anumitor obiecte de podoabă (cercei), pe plan local. În cadrul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și prin diversitatea gamei de obiecte descoperită în complexe. La Gara-Banca s-a descoperit o groapă de cult, al cărei conținut reflectă preocupările oamenilor pentru lumea de dincolo (reprezentări umane și animaliere, fragmente de vase cu simbolul crucii), situație ce denotă că viața spirituală ocupa un rol important în cadrul comunităților umane. Informațiile legate de ritul și ritualul funerar completează restul datelor furnizate de inventarul unei așezări umane. Spre deosebire de perioadele anterioare, specifice geto-dacilor și culturii Sântana de Mureș, numărul descoperirilor funerare este
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
în discuție. În privința atribuirii etnice și religioase, există câteva rețineri, însă este posibil ca defunctul înmormântat aici să fi fost un autohton creștinat. La Dănești, inventarul funerar conținea o cataramă, care, prin caracteristici (placa ornamentată cu cruce și semilună ajurate), denotă categoria convențională din care face parte, fiind de tip „Sucidava”, specifică secolului VI. Spre deosebire de mormântul precedent, acesta dispune de un accesoriu vestimentar cu motiv cruciform, ce indică cel puțin înclinația creștină a celui înhumat, care putea fi băștinaș. Pentru secolele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Bârlad-Moara lui Chicoș, Bârlad-Dealul Țuguieta, Grivița, Matca, Drăgănești și Umbrărești). Spre deosebire de spațiul basarabean (Hansca-Căprăria), în bazinul bârlădean nu avem morminte cenotaf, însă pentru ambele zone s-a observat gruparea anumitor morminte, probabil după unele criterii familiale sau social-economice, fapt ce denotă, pe lângă forma compactă a necropolei, și prezența unei anumite stratificări sociale: Vinețești-Cordeni (jud. Vaslui), Hansca-Căprăria și Hansca-Limbari (Basarabia). Forma gropilor: uneori, când mormintele au fost descoperite întâmplător nu a fost surprinsă forma gropii, însă în cazul săpăturilor sistematice s-a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de pe teritoriul județelor Iași și Vaslui, exceptând emisiunea de la Salcia-Umbrărești (Galați), iar din punct de vedere al cronologiei, cele mai multe corespund secolelor X-XI. Spre deosebire de arealul bazinului, unde ca însemn pecuniar s-a folosit moneda din bronz, în spațiul pruto-nistrean descoperirile numismatice denotă faptul că moneda din aramă a fost intens utilizată, reprezentând circa 69% din totalul emisiunilor izolate. În cazul tezaurelor, cele șase de pe teritoriul pruto-nistrean însumează aproximativ 600 de emisiuni și sunt de circa patru ori mai multe decât cele două
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
singură tijă, având la extremități două verigi și un fragment dintr-un vârf de lance din fier. Obiectele găsite (vasul cu semne alfabetiforme, zăbala și fragmentul de lance), ca de altfel și restul elementelor ritualice (ofrande animale, vase depuse ritual) denotă apartenența etnică (pecenegi) și datarea acestei descoperiri funerare (secolele X-XI). Cercetare E. Popușoi și N. Arnăutu au recuperat în 2003 obiectele de la primul schelet (zăbala și fragmentul de lance). L. Ursachi și C. Onel au participat la sondajul care a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Înfierează, le pun la zid, născocesc legi peste legi, care să suprime orice amintire. În special cu aceștia, Domnul Mihai Stere Derdena se luptă cu arma scrisului, argumentând cu calm și În deplină civilitate, uzând de o informație diversă, ce denotă o arie culturală impresionantă (mai ales pentru un „pușcăriaș”, mereu În luptă cu regimul comunist, prigonit și după ieșirea din Închisoare). Iar celor care agită mereu marota antisemitismului legionar, autorul le „servește” cu delicatețe o amintire (dintre multe altele care
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
în măruntaiele unor București interbelici, se înscrie, dintr-un foc, atât la cursurile Facultății de Litere, cât și la conferințele Facultății de Drept, gestul nu-i semnifică neapărat hotărârea de a termina cu viața fără căpătâi de până atunci, ci denotă, mai curând, dezorientarea sa. 159 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI 152 DANIEL BĂNULESCU Se uita la picioarele tipei, ca și cum i s-ar fi părut că vede, coborând de acolo, o coadă mătăsoasă, groasă, catifelată și neagră, numai bună, vertebre
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și reluă pregătirile din punctul lor zero. Pentru început, distribui într-un semicerc luminile, improviză o scenă, cără instrumentele, calibră instalațiile de efecte și își instrui sunetiștii. Aerul firesc cu care duse, aproape fluierând, toate acestea la un bun sfârșit, denota că: (unu) sunetiștii și instalatorii giganticelor lui scene erau niște băieți devotați și îndestul de tăcuți, cu care (doi) Pink Floyd, când se asmuțea să lucreze, se isca un vârtej ce pregătea, în doi timpi și trei mișcări, concertele lui
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
era numai șeful spiritual al evreimii suedeze, ci reprezenta interesele unor organizații internaționale evreiești. Problemele principale pe agenda rabinului suedez erau emigrarea deținuților sioniști, care fuseseră eliberați În 1956, ca și eliberarea celor aflați Încă În Închisoare. Un fapt tragic denotă caracterul de urgență a „misiunii” acestuia În România: Kurt xe "Wilhelm"Wilhelm a plecat de la xe "Stockholm"Stockholm părăsindu-și propriul fiu bolnav În stare foarte gravă, acesta murind Înainte de Întoarcerea tatălui. În vara lui 1956, rabinul xe "Rosen"Rosen
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
se închine dinaintea ei"264. Iată de ce caracterele psihice ale conducătorului, cele care ne captivează și fac din el un magnetizator înnăscut, sînt analoge cu cele ale inventatorului, individ puternic și asocial, absorbit în ceea ce Balzac numea căutarea absolutului. Ele denotă unitatea ca scop, singleness of purpose, cum spun englezii, proprie unui individ dominat de o singură pasiune. Deci iluminatului, obstinatului, monoideicului. Tarde îl descrie în următorii termeni: "După cum se știe, ascendentul personal al unui om asupra celuilalt este un fenomen
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
misiune sau "sarcină" lăuntrică"452. Altfel spus, dominația liderului carismatic asupra maselor nu depinde nici de bogăție, nici de industrie, nici de armată acestea sînt subsidiare față de ea, pune probleme de intendență de zi cu zi. La drept vorbind, carisma denotă o înzestrare, o anumită calitate a relației dintre credincioși sau însoțitori fideli și magistrul în care cred, căruia i se supun. Această înzestrare, această calitate puterea de a tămădui, atribuită cîndva regilor este definită într-o credință, într-o viziune
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]