1,973 matches
-
probe care puteau fi administrate contra lui." TENTACULA "CREDIT-BANK" Afacerile de la Credit-Bank implică un număr mare de ventuze și personaje controversate, așa încât vom prezenta doar o sinteză a ingineriilor financiare din această bancă. 1. VENTUZA "MARCEL IVAN" Arestat în urmă denunțului celebrului Gigi Kent (Vasile Gheorghe), acționar principal al băncii, pentru luare de mită, Marcel Ivan (președintele Credit-Bank) a mai fost acuzat ulterior și de: falsificarea documentelor de evidenla contabilă, falsificarea bilanțurilor contabile, prin majorarea fictiva a capitalului social vărsat, precum și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Aero Special Service de la Credit-Bank. Societatea lui Florea Niculescu a vandut apoi avioanele din patrimoniu, cu 10 milioane USD, unei societăți din Cipru, care le-a revândut unei firme a lui Ion Tiriac. Ceea ce a determinat Credit-Bank să depună un denunț împotriva lui Florea Niculescu, pus sub urmărire penală abia în aprilie 1997, pentru înșelăciune în dauna avutului public. Tot Credit-Bank mai acordase, cu generozitate, credite preferențiale și altora: Sever Mureșan (16 miliarde lei), Leonida Teohari, patronul grupului de firme Darianne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
să-i judecăm pe alții, chiar dacă noi suntem sau am fi mai buni și mai tari. Că poverile se împart după puterile și slăbiciunile fiecăruia. Că a arăta cu degetul spre acestea din urmă poate fi tot o formă de denunț. Că esențial e ca omul să-și tragă și să-și însămânțeze cât mai temeinic brazda ce i-a fost dată. Tudor Vianu s-a achitat exemplar de „brazda” lui. Prelegerile sale, despre care N. Steinhardt vorbește cu un inadmisibil
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
lui adecvată, concretă. Dau aici patru scurte citate din prima parte a Doctrinei Substanței, care arată libertatea cu care se situa Camil Petrescu față de toată tradiția filozofiei clasice : „...toată filozofia nu e decât un răspuns de 2500 de ani la denunțul isteț al sofiștilor” (Doctrina Substanței, București, 1986, vol. I, p. 63) ; „După două mii cinci sute de ani de goană inutilă după certitudine, mi se pare necesar să ne întoarcem la întrebările și îndoielile sofiștilor, mai ales că relativismul proclamat de
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
lipit chiar peste drum de clădirea Muzeului meu, și cineva, văzândumă, a avut grijă să mă denunțe imediat Poliției, bine înțeles fără să aibă curajul să iscălească. Am aflat apoi că binevoitorul curajos era vechiul meu subaltern Ion Nestor, acest denunț fiind, de altfel, începutul unei serii continue... Pe Bulevardul Lascăr Catargiu vânzătorii strigau titlurile articolelor din „Cuvântul” apărut pentru ultima oară: „Prigoana a reînceput”. Către amiază, găsindu-l la Minister pe Pătrașcu, am aflat că, în urma intervenției generalului Hansen și
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
în 16 august 2006. Jean Delumeau, Frica în Occident, Meridiane, București, 1986, p. 200. Propunerea de semnificare aparține lui Benedicti. Gabriel Liiceanu, Cotidianul, 15 august, 2006. Iau aici sensurile comune: pâră făcută mai ales cu rea intenție, contra unor avantaje; denunț. Această definire nu obligă la veridicitatea informației conținută de pâră. În tradiția creștină, de exemplu, Iuda nu este iertat în mod explicit. În tradiția eticii moderne, folosirea semenilor ca mijloace, fără consimțământul acestora, este socotit fundamental imoral. După cum, una ca
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
preoțel șmecheraș. Articolul a provocat dezbateri. Vreun oarecare rânjea aprobând, dar cea mai mare parte a veronezilor a reacționat indignată. Mulți au mers la don Calabria pentru a-și exprima părerea de rău. Persoane cu autoritate îl îndemnau să facă denunț pentru defăimare. Dar don Calabria, deși amărât, a vrut să reflecteze cu calm. S-a informat cine era autorul articolului și apoi s-a interesat care ar fi calea cea mai bună pentru a tempera acea insinuare calomnioasă. S-a
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
de tinerii săraci. Articolul dumneavoastră mi-a dat, în schimb, confirmarea că e chiar Dumnezeu acela care o vrea. De asta am venit să vă mulțumesc pentru acest serviciu. În realitate, unii m-au sfătuit să vă denunț. Dar cu denunțul nu aș fi făcut nici un bine sufletului dumneavoastră, care mă preocupă tot atât de mult cât opera copiilor abandonați. În locul denunțului, am decis să celebrez mâine o sfântă Liturghie pentru dumneavoastră». Bietul jurnalist, dezarmat de atâta gingășie și, mai ales, de transparența
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
De asta am venit să vă mulțumesc pentru acest serviciu. În realitate, unii m-au sfătuit să vă denunț. Dar cu denunțul nu aș fi făcut nici un bine sufletului dumneavoastră, care mă preocupă tot atât de mult cât opera copiilor abandonați. În locul denunțului, am decis să celebrez mâine o sfântă Liturghie pentru dumneavoastră». Bietul jurnalist, dezarmat de atâta gingășie și, mai ales, de transparența izvorâtă din atâta încredere și sinceritate, nu mai știa decât să murmure câte un: scuzați... mulțumesc... nu era intenția
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
dar nu lipsea niciodată de la slujbele religioase. Respectuos față de credința altora și respectat în crezul său. Autoritățile de guvernământ au emis o dispoziție care impunea consemnarea tuturor porumbeilor voiajori și efectuarea stingerii luminii nocturne. O persoană rău-intenționată a făcut un denunț împotriva lui don Calabria. Carabinierii s-au prezentat aducând grave acuzații circumstanțiate: «în timpul nopții se făceau semnalizări luminoase; în turnul clopotniței sunt hrăniți porumbei voiajori; în Casă e ascuns un german». S-a deschis un proces împotriva lui don Calabria
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Citi, cu permisiunea episcopului său, cele Cinque piaghe della Chiesa a lui Rosmini. A rămas impresionat. Nu îl interesa, și poate nici nu ar fi înțeles, aspectul filozofic al marelui roveretan, dar a spus că se recunoaște pe pozițiile de denunț a anumitor rele care sluțeau înfățișarea Bisericii, mireasa lui Cristos. Modul său de a gândi și de a face se inserau în acea vastă mișcare renovatoare care a pregătit și a pus bazele pentru conciliul Vatican II. Prietenilor săi le
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
mașini; dar mașina presupune viața... Organizare simplă fără muncitorul inteligent va face zgomot, dar nu unul specific muncii bune... Acestui plurima [multului] uman, Isus îi contrapune unum [esențialul] evanghelic!» . Lipsa sensului supranaturalului e adevărata cauză a situației Bisericii. Era același denunț pe care îl făcuse Antonio Rosmini (1797-1855), în cartea sa nemilos de reală Le cinque piaghe della Chiesa (1848), pe care don Calabria a citit-o și a meditat-o. Lipsa sensului supranaturalului datorită înclinației în fața mentalității raționaliste. Apoi, în fața
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
demisia, părăsirea localității, somniferele, drogurile. Forma cea mai gravă este sinuciderea. Agresivitatea. Individul devine agresiv la adresa persoanei sau instituției care a cauzat frustrarea. Exemple de agresivitate, de la formele mai blânde până la cele grave: ironia, bătaia de joc, calomnia, scrisori anonime, denunțuri la autorități, loviri fizice. Forma cea mai gravă este provocarea morții celuilalt. Transferul. Dacă individul frustrat nu poate acționa direct asupra persoanei sau grupului care i-a determinat frustrarea, agresivitatea trece asupra altor persoane. De exemplu, există persoane care în urma
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
mulțumesc mult. Maria Godea (Ionescu)tc "Maria Godea (Ionescu)" S-a născut la 24 septembrie 1932, În Arad. Naționalitatea: română. Religia: ortodoxă. Studii: școala medie tehnică. A fost arestată la 22 septembrie 1953 pentru găzduirea unui fugar și omisiune de denunț. A fost condamnată la șapte ani de detenție. A executat integral pedeapsa În Închisorile Timișoara, Jilava, Pitești, Mislea și Miercurea Ciuc. La data interviului locuia În Arad. Interviu realizat de Alin Mureșan la 28 martie 2007. Transcrierea, tehnoredactarea și editarea interviului
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
vizetă. La Gherla ați fost vreodată la izolare? Am avut o perioadă, Între 14 ianuarie și 14 august 1964, când am stat și la izolare. Nu mi-au spus de ce, dar am aflat când am fost eliberat, că de la niște denunțuri, că am dat țigări, am primit țigări, i-am dat pastă de dinți la altu’, chestii, fleacuri... Dar, că veni vorba de izolare, interesant e că primul lucru ce l-a desființat comandantu’ care a venit după Goiciu a fost
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
cuvinte?” „Nu, nu m-a auzit nimeni, numa’ am gândit.” Și scrie În acte că n-am vorbit cu nimeni asta... Că dacă spuneam: „Da, am vorbit.” „Cu cine?” Și Îi bagă și pe ăia la pușcărie pentru omisiune de denunț... Și-atunci am dat declarația. Am hârtii luate de la CNSAS... Vișovan era și el cu dumneavoastră În lot? Da, da’ Vișovan o recunoscut. Acuma, s-ar putea să-mi fi dat pedeapsa asta și pentru faptul că io am fost
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
i-o spus, că noi am zis că nu mai spunem nimănui. Și fratele meu, când o auzit, o venit repede și s-o interesat dacă-i adevărat. Da’ săracu’ numai pentru faptul c-o știut l-o-ncadrat la omisiune de denunț. Ce pedepse au primit ceilalți? Lu’ fratele meu, medicul, i-o dat trei ani, da’ la recurs i-o mai luat un an, și-așa c-a făcut numai doi ani de-nchisoare. Verișorii mei 25 de ani de-nchisore, băiatul
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
dacă primim reclamații trebuie să luăm măsuri”... și nu știu ce... Zic: „Nu-i nimic, dar știți ce? Puteți veni la mine să controlați și ziua, și noaptea, dacă primesc pe cineva În casă. Și o să aflu eu cine-o fost cu denunțul”... Am vorbit eu cu vecinii mei, da’ nici unul n-o zis... Poate c-o fi fost dintre ei care-o fi dat fals, că l-o fi obligat Securitatea. Altă dată o venit un căpitan la locul meu de muncă
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
mai spălată, sau... covrigi pentru neveste! *La BBC (11 ianuarie 1987), s-a citit un prim articol din „Le Figaro” despre „România la ora delirului”, cu referiri la „proiectele faraonice ale Președintelui”, „distrugerea Bucureștiului” și a satelor prin sistematizare, oficializarea denunțului (Decretul 48 din decembrie 1985), Securitate ca „poliție a gîndului”. Un scriitor, cu care autorul ar fi stat de vorbă, i-ar fi descris astfel dedublarea la care recurg românii: „noi trăim cu măști”, „trăim oficial, dar avem și o
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
înțeleagă că m aș afla în slujba propagandei dușmănoase contra României, afirmând că nu sunt un nou Paul Goma, ci un nou Ion Caraion, amenințând că va reveni asupra cazului meu și cerând se subînțelege cui, fiind vorba de un denunț în toată regula , cerând, spun, să se ocupe cineva de viitorul meu. Mai pe șleau spus, adică, cerând să fiu arestat sau cam așa ceva. Cum în ceea ce mă privește, denunțul lui Eugen Barbu era construit pe cel puțin două minciuni
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
meu și cerând se subînțelege cui, fiind vorba de un denunț în toată regula , cerând, spun, să se ocupe cineva de viitorul meu. Mai pe șleau spus, adică, cerând să fiu arestat sau cam așa ceva. Cum în ceea ce mă privește, denunțul lui Eugen Barbu era construit pe cel puțin două minciuni vârtoase, iar acuzațiile ce mi le aducea nu erau unele oarecare, am scris un răspuns în care, prin câteva argumente, respingeam nu doar minciunile ilustrului plagiator, ci însuși mecanismul mistificării
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
nostru, profesarea minciunii, a calomniei, deseori practicarea limbajului birjeresc nu le pot fi de folos! Dimpotrivă! Când pretinzi a polemiza cu persoane și instituții a căror activitate o acuzi de un păcat ori altul, folosind tu minciuna grosolană, calomnia, injuria, denunțul odios, sfârșești prin a nu mai convinge pe nimeni. Nici măcar pe cei care, din motive de cine știe ce trecătoare conjunctură, îți permit folosirea unui asemenea arsenal mizerabil. Nu poți acredita drept constructivă, curată o poziție, o idee, slujindu-te de minciuni
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
prin a nu mai convinge pe nimeni. Nici măcar pe cei care, din motive de cine știe ce trecătoare conjunctură, îți permit folosirea unui asemenea arsenal mizerabil. Nu poți acredita drept constructivă, curată o poziție, o idee, slujindu-te de minciuni, mistificare, calomnie, denunț. Iată de ce cred că nu e, nici pe departe, domnul Eugen Barbu persoana potrivită spre a fi lăsată ori încurajată în a-și face publice așa-zise revolte ori îngrijorări privind închipuite prejudicii ce ar putea fi aduse intereselor noastre
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
că un membru al CC al PCR, un deputat în Marea Adunare Națională, un membru corespondent al Academiei, un laureat al Premiului Herder nu se dă în lături de la furt (de la plagiat, adică), de la minciuni și amenințare, de la calomnie și denunț. Altfel spus, după opinia mea, a-i da mandat ori a-i îngădui tocmai lui Eugen Barbu să se arate, vezi Doamne, atât de revoltat de posibila lezare a intereselor noastre generale e ca și cum ai pune lupul cioban la stână
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
lui Eugen Barbu să se arate, vezi Doamne, atât de revoltat de posibila lezare a intereselor noastre generale e ca și cum ai pune lupul cioban la stână în final, mărturisesc a considera imposibil un dialog cu Eugen Barbu. Unde minciuna, calomnia, denunțul, amenințarea înlocuiesc argumentele, nu e loc de dialog. De ani și ani, Eugen Barbu monologhează. De dialogat, Eugen Barbu n-ar putea dialoga decât cu Eugen Barbu. Asta îmi amintește de existența unei nefericite specii de pasăre având o singură
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]