6,292 matches
-
sugerează că totuși ceva se apropie Academia Kryptia cântă ,,Sup șed cimin” În centuri de castitate Mâine la ora treisprezece exact Va Începe ediția princeps a simpozionului despre sconcs. Sperjurii miezului de noapte au trimis Adrogini cefalici În plină carieră deontologica; Pornologii poartă ceasul În dinți Pentru a nu-și pierde condiția taumaturgică Și craniul de insomnie sub chipiul de clor. Regnul malefic declară Imperativul macbethian: ucideți liniștea! Din București, ,,România liberă” publică sub numele lui Vasile Iancu vești despre ,,O
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
să conțină o temă unitară, un scop precis și clar, iar în actul predării, profesorul trebuie să observe starea elevilor, spiritul de disciplină al acestora și să-i activeze în conversație prin dialog. Comenius este primul pedagog care schițează competențele deontologice ale profesiei de educator, este totodată primul pedagog care stabilește noțiunea de școală și funcțiile ei, nivelele de învățământ și principiile didactice, elaborând prima lucrare de didactică propriu-zisă. John Locke (1632-1704), născut la Wrington, și-a educat spiritul în religia
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
cu prioritate celui teoretic, dar și învățământului elementar rural. Pedagogii timpului au susținut în mod constant ideea prelungirii duratei învățământului obligatoriu, înființării unor noi instituții de învățământ superior (de pildă Politehnica timișoreană) și tehnico-profesional, reglementarea învățământului particular și stabilirea codului deontologic al educatorului. Prelungirea duratei învățământului de la 4 la 7 ani a reprezentat un moment important în efortul general depus pentru ridicarea nivelului de cultură al populației. Modernizarea procesului-instructiv educativ în spiritul principiilor ,,școlii active” a fost o tendință generală în
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
trebuie să tindă omenirea, stabilește un sistem de principii, după care se va îndruma influența intenționată a educatorului asupra celui educat.” Educația morală, ca și componentă autonomă a educației, este tratată în spirit kantian, pedagogul român militând pentru un rigorism deontologic de comportament paideutic, bazat pe morala imperativului categoric al datoriei. Educația estetică, realizată ca ,,frumos pentru frumos” sau ca ,,finalitate fără scop”, trebuie să fie o componentă prealabilă sau premergătoare educației morale. Acest aspect era justificat, în opinia lui Antonescu
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
cu idealul tradițional al educației care viza doar capacitatea de receptare cumulativă a spiritului omenesc), exprimată prin marile sale creații - știința, arta, dreptul, morala, politica...Pentru idealul modern al educației hotărâtoare era legea morală fundamentală, obligatorie pentru toți. Universalitatea moralei deontologice și a idealului educației a angajat concomitent capacitatea omului de participare la dezvoltarea spiritului obiectiv (implicarea acestuia în cultură, în instituțiile statului), teoretizat de G. W. Fr. Hegel. J. G. Fichte, într-o abordare idealist-subiectivă, releva tocmai necesitatea raportării idealului
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
de prestigiu, umanist în concepție, teoretician și organizator desăvârșit, Anastasie Fătu se situează printre întemeietorii Școlii românești de medicină. Opera lui, rezistând la examenul sever al timpului, implică o cercetare atentă, constituind, pentru generațiile următoare, un exemplu de înaltă ținută deontologică și cetățenească, Anastasie Fătu înscriindu-se, prin ea, printre clasicii culturii medicale românești. PREMISELE MEDICINII ȘTIINȚIFICE În ultimul sfert al secolului al XVIII-lea, se înregistrează în Moldova eforturi susținute de legiferare în domeniul igienico-sanitar. În aceeași perioadă s-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
excerpte, transcrieri diverse etc. Corspondența constituie la rându-i un subiect de tratare descriptiv ("Scrisorile lui Eminescu se axează pe o atare structură sufletească labilă, pe ștergerea nietzscheană a imaginilor vechi de pe tabloul ființei sale, pe o cumpănire / descumpănire ontologică / deontologică"). Cel mai interesant capitol este acela intitulat Odiseea receptării, în care sunt comentate pe larg toate meandrele discuțiilor pro sau contra, încă din perioada studenției și până în actualitatea noastră ("Odiseea receptării cunoaște două căi distincte:cea deschisă de Titu Maiorescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
unor conflicte între adolescenți, de la pătrunderea drogurilor în unele școli frecventate de odraslele îmbogățiților tranziției, drumul până la crime și alte fărădelegi este larg deschis. Pe de altă parte, odată cu instalarea democrației de tranziție au apărut abateri grave de la prevederile codului deontologic al cadrelor didactice: conștiința profesională s-a diminuat, au crescut preocupările pentru activități extradidactice (afaceri, implicări în activități politice și sindicale, lupte pentru accederea în funcții de conducere și administrative etc.), activitățile la catedră și cele educative trecând în plan
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
de adresare, de exprimare și atitudini. În acest context socio-uman amalgamat, cunoașterea până la detaliu a individualității fiecărui copil, a mediului de proveniență, a posibilelor înrâuriri obscure sau necontrolate se constituie într-un sprijin educativ de maximă importanță pentru educator. Codul deontologic al educatorului cere ca din momentul intrării pe poarta școlii acesta să se detașeze de necazurile și grijile familiale sau gospodărești, de obligațiile sau dregătoriile obștești și să se dedice total, cu mintea și sufletul activității didactico-educative. Dumitru Dascălu a
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Am prins o secundă privirea stareței care mi-a zâmbit, asigurându-mă că slujba de Înviere s-a desfășurat cum se cuvine. Vizita reginei Juliana îmi mai amintește și de o întrebare ce mi-am pus-o legată de limitele deontologice ale profesiei de ziarist și de ce se cuvine și ce nu dat presei ca știre sau imagine "de senzație". În a doua zi a vizitei, coborând din mașina oficială în Piața Palatului, o rafală de vânt avea să-i ridice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Am prins o secundă privirea stareței care mi-a zâmbit, asigurându-mă că slujba de Înviere s-a desfășurat cum se cuvine. Vizita Reginei Juliana îmi mai amintește și de o întrebare ce mi-am pus-o legată de limitele deontologice ale profesiei de ziarist și de ce se cuvine și ce nu dat presei ca știre sau imagine "de senzație". În a doua zi a vizitei, coborând din mașina oficială în Piața Palatului, o rafală de vânt avea să-i ridice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
pro", majoritatea "contra". Fac parte din a doua categorie. Argumentele mele se trag din filosofia medicinii. Practica medicinii, multimilenară, dar și "știință" multiseculară, se constituie pe respectarea dogmelor hipocratice. Selectez cu grijă: am scris "dogme" pentru că medicina nu poate renunța,deontologic, la dogme. Or, în dogmatica hipocratică, obiectivul unic este menținerea și protejarea vieții. Nici o excepție, nici o îngăduință, nici o crimă. A suprima, cu bună-știință, o viață este o crimă, indiferent de motivație și indiferent de unele orientări externe. Medicii, în istoria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
felul nostru, avem anumite preferințe ideologice: conservatorism, creștin-democrație, liberalism, socialism, feminism, ecologie. Neprotejarea nucleului tare al democrației este curată sinucidere profesională. Ce se întâmplă atunci când politologii au clienți privați? În principiu, nimic nu se schimbă substanțial, din punct de vedere deontologic. Un astfel de politolog se pliază pe profilul ideologic al „clientului” (partid sau politician) și face servicii de consiliere în limitele științei și deontologiei propriei profesii pe care se presupune că le cunoaște. Dacă anumiți specialiști din România ar afla
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
a cetății ideale, referința necesară pentru comentarea subiectului.33 "Modelul" lui Socrate trebuie să rămână însă normativ, trebuie să nu fie tradus integral în realitate, pentru că este în primul rând o construcție teoretică elaborată ca un concept-limită, ca o dimensiune deontologică a utopicului (Di Capua 23). Ca să fie urmat cu folos în demonstrația sa, Socrate îl invită pe Glaucon 34 să "asculte imaginea" (488a2) adevăratului conducător de navă, care este filosoful, cel care se luptă pentru adevăr. Maxima cunoaștere (505a2) pe
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
a eșantionului; validitatea ecologică scăzută; distorsiunea datelor datorită instrumentelor de măsurare, aplicărilor repetate, pierderii de subiecți și regresiei statistice etc.). Pe lîngă toate acestea, experimentul poate conduce la depersonalizarea subiecților și de aceea metoda trebuie asociată cu principii etice și deontologice riguroase (trebuie întotdeauna să se ceară acordul subiecților pentru a fi incluși în cercetare, aceștia se pot retrage în orice moment al desfășurării experimentului, atitudinea experimentatorului trebuie s. fie cît mai firească și umană etc.). În cercetarea educațională, experimentul este
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
a cărui implementare se realizează în aceeași manieră ca și a celorlalte elemente corporative. Codul etic se adoptă pe baza normelor de conduită corporativă, trebuie să fie acceptat în unanimitate de Consiliul de administrație al companiei și să cuprindă reguli deontologice și etice, atât pentru membrii consiliului și executivului, cât și pentru acționarii și angajații societății. 1.6. Modele de guvernanță corporativă În practica internațională există mai multe modele de guvernanță corporativă , dar cele mai reprezentative, care s-au conturat și
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
continuare a acestuia prin adaptarea practică a prevederilor normative generale la specificul entității. Auditul intern își va atinge obiectivele numai dacă există un sistem de control intern bine organizat, formalizat și periodic constituit din: standarde și proceduri, ghiduri profesionale, coduri deontologice (nu etice), care să susțină morala profesiunii de audit, având în vedere faptul că auditorul trebuie să fie în afara oricăror bănuieli, „precum soția Cezarului”. Managerii trebuie să înțeleagă recomandările și concluziile auditorilor, să perceapă ajutorul pe care îl primesc pentru
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
cu auditorii interni. Auditul intern și calitatea de membru al comitetului de audit, ca parte a conducerii entității, sunt două activități total diferite. Calitatea de auditor intern este o profesie autorizată, care se exercită în conformitate cu prevederile unor standarde profesionale și deontologice, iar calitatea de membru într-un comitet de audit, care funcționează ca și comitetele specializate ale Consiliului de administrație, conferă drepturi și obligații celui ales, asigurate de managementul general/organul de conducere colectivă/ Adunarea Generală a Acționarilor entității. Auditorul intern
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
înaltă calitate. Aprecierea mediului de control se va realiza și prin analiza codului de etică al organizației. Organizația ar trebui să adopte și să impună coduri scrise de etică cel puțin pentru domeniile prioritare ale acesteia, să mențină un climat deontologic puternic și să realizeze canale de comunicații eficiente pentru a se proteja împotriva raportării financiare frauduloase. În acest sens, comitetul de audit va proceda la analiza și verificarea periodică a procedurilor operaționale de lucru ale managementului și a sistemului de
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
rezolvate problemele legate de definiția literaturii. Mai Înțelept ar fi să ocolim chestiuni oțioase de genul acesteia. Literatura există. O dată scris, textul Începe să devină, să Însemne, să se răspîndească - și, poate, să se risipească. Istoriografia are În general prudența, deontologică să-i spunem, de a se opri acolo unde timpul trecut, acela care desăvîrșește, cum spune Joubert, Începe să Învie. Limburile acestea sînt Însă cele mai seducătoare. Mai exigente cu cel care se Încumetă să le cartografieze. Circumstanțelor fericite, ale
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
apare astăzi textul autentic prin excelență, delestat de pretenții reprezentative “realiste” și moralizatoare a căror autorizare a expirat (unul din motivele pentru care texte ale scriitorilor români ai generațiilor trecute se văd demolate de percepția estetică tînără). Dar constrîngerile formale, deontologice și nu În ultimul rînd economice ale autobiografiei sînt prea chinuitoare, și-atunci ficționalizarea explicită vine ca o descătușare mult rîvnită În teritoriul imens al literaturii. Are “dreptate” Genette cînd numește autoficțiunea așa cum e practicată ea astăzi “autobiografie rușinoasă”: Într-
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
împotriva vieții, cu efect distructiv asupra vieții. Riscurile majore induse de manifestările de violență, cu influențe pe termen lung, au condus la formularea unui principiu al non-violenței (principiul anticoerciției sau principiul toleranței 0 față de violență). Principiul non-violenței reprezintă un deziderat deontologic asociat cu mișcarea liberală și susține ideea că orice inițiere a forței fizice sau a amenințării cu forța, care conduc la fraudarea persoanei sau a proprietății ei sunt ilegitime. Principiul nu include defensa, adică manifestarea unei agresivități cu scopul autoapărării
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
trebuie menținut cu ajutorul unui „comitet de disciplină care să fie capabil să judece cu discernământ diversele situații concrete și să adopte măsuri care să consolideze coerența breslei istoricilor” (p. 99). Sunt importante „instituirea și respectarea unui set minimal de reguli deontologice în interiorul profesiei” pentru „sporirea coerenței corpului profesional al istoricilor” (pp. 90-01). Autorul prevede chiar controlul „accesului în rândurile practicanților meseriei de istoric” și îngrădirea „inflației posesorilor de diplome” (pp. 93-94). în ceea ce privește profesionalizarea disciplinei, este necesară „contracararea veritabilei politici de autoreproducere
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
lor sunt de cele mai multe ori prezentări politicoase ale apariției respectivelor cărți, discursul istoric este adesea incoerent și bazat pe un șir nesfârșit de date înmagazinate într-o memorie de elefant (p. 72) și nu există un set minimal de reguli deontologice relative la disciplina istoriei. Deși nu au debușee profesionale și sunt destul de neștiutori în folosirea mijloacelor tehnice moderne, profesorii de istorie, în ciuda tututor acestor deficiențe, reușesc să se reproducă cultural în dauna oricărei evoluții semnificative a disciplinei. Avem de-a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Răspunderea disciplinară în România generalități Răspunderea disciplinară a medicului apare atunci când sunt încălcate principiile etice și normele deontologice ale profesiei medicale, prevăzute în codurile profesionale. Conform legii 95/2006, privind reforma în domeniul sănătății, titlul XII referitor la exercitarea profesiei de medic, art. 442, situațiile în care fapta unui medic poate fi considerată abatere disciplinară sunt: nerespectarea legilor
RASPUNDEREA DISCIPLINARA ÎN MEDICINA DE URGENTA. In: CONFERINTE ÎN MEDICINA DE URGENTA by Beatrice Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/736_a_1074]