1,136 matches
-
și prezența unor forme flexionare neacceptate de standard în afara locuțiunilor: "a băga în sperieți, "de-a prinselea, "pe de lături". Există uneori paralelisme de structură între locuțiuni corespunzătoare unor părți de vorbire diferite. Exemple: Uneori asemenea paralelisme se creează prin derivare: "a aduce aminte" > "aducere aminte", "a băga de seamă" > "băgare de seamă" > "băgător de seamă".
Locuțiune () [Corola-website/Science/309901_a_311230]
-
specifică relația dintre cele două operații de bază ale calculului integral, derivarea și integrarea. Prima parte a teoremei, numită uneori prima teoremă fundamentală a calculului integral, arată că o integrală nedefinită poate fi inversată prin derivare. Partea a doua, uneori numită a doua teoremă fundamentală a calculului integral, permite calcularea integralei definite
Teorema fundamentală a calculului integral () [Corola-website/Science/309897_a_311226]
-
specifică relația dintre cele două operații de bază ale calculului integral, derivarea și integrarea. Prima parte a teoremei, numită uneori prima teoremă fundamentală a calculului integral, arată că o integrală nedefinită poate fi inversată prin derivare. Partea a doua, uneori numită a doua teoremă fundamentală a calculului integral, permite calcularea integralei definite a unei funcții folosind oricare din infinit de multele primitive ale acesteia. Această parte din teoremă simplifică calculul integralelor definite. Prima formulare și demonstrație
Teorema fundamentală a calculului integral () [Corola-website/Science/309897_a_311226]
-
și "hai" urmată de conjunctiv: "Hai să mergem!". Mai rar decât alte părți de vorbire, interjecția poate fi cuvânt bază în formarea de cuvinte. Unul din procedee pentru aceasta este conversiunea: "of" (interjecție) > "un of", "oful" (substantiv). Alt procedeu este derivarea, prin care se formează direct verbe: "a se văicări" (< "vai"), "a înhăța" (< "haț"). De la acestea se pot deriva mai departe substantive, de exemplu "văicăreală", "văitat".
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
în mecanica cuantică, Polinoamele asociate Laguerre se supun următoarei ecuații diferențiale: Ele respectă următoarea relație de recurență pentru formula 23: Două alte relații de recurență utile sunt Polinomul Laguerre generalizat de gradul formula 27 este (rezultat din aplicarea teoremei lui Leibnitz pentru derivarea produsului asupra formulei Rodrigues) de unde se observă că coeficientul termenului dominant este formula 29 iar termenul liber (care este și valoarea în origine) este formula 30 Primele polinoame Laguerre generalizate sunt: Derivarea de de formula 35 ori a reprezentării ca serie de puteri
Polinoamele lui Laguerre () [Corola-website/Science/309990_a_311319]
-
gradul formula 27 este (rezultat din aplicarea teoremei lui Leibnitz pentru derivarea produsului asupra formulei Rodrigues) de unde se observă că coeficientul termenului dominant este formula 29 iar termenul liber (care este și valoarea în origine) este formula 30 Primele polinoame Laguerre generalizate sunt: Derivarea de de formula 35 ori a reprezentării ca serie de puteri a polinomului Laguerre generalizat conduce la Polinoamele Laguerre generalizate sunt legate de polinoamele Hermite: și unde formula 39 sunt polinoamele Hermite bazate pe funcția pondere formula 40, așa-numita "versiunea fizicienilor". Din
Polinoamele lui Laguerre () [Corola-website/Science/309990_a_311319]
-
este acela că toate salturile sunt locale și transmise în timp. Există mulți operatori liniari care acționează asupra funcției de undă, fiecare dintre ei definind o matrice Heisenberg atunci când stările proprii energetice sunt discrete. Pentru o singură particulă, operatorul de derivare al funcției de undă pe o anumită direcție este: El este numit operatorul "impuls". Multiplicarea operatorilor este la fel ca multiplicarea matricilor, adică, produsul A și B actionând asupra lui formula 57 este de fapt acțiunea lui B asupra lui formula 57
Ecuația lui Schrödinger () [Corola-website/Science/305969_a_307298]
-
veche, Ostarrîchi. Este foarte posibil ca acest termen să reprezinte o traducere aproximativă a denumirii din latina Evului Mediu a numelui regiunii, "Marchia orientalis", care se traduce prin "granița de est", întrucât era situată chiar la estul Sfântului Imperiu Roman. Derivarea cuvintelor din latină, trecute prin filiera germanei vechi ne permite azi să folosim prefixul "Austr-" cu semnificația de "est/estic" spre deosebire de același prefix, "Austr-", dar provenit în limbile moderne din latina "clasică", semnificând sudic, așa cum ar fi, spre exemplu, numele
Cultura Austriei () [Corola-website/Science/304911_a_306240]
-
are loc acțiunea sau evenimentul. După altă părere, cele două categorii se disting prin mijloacele lor de exprimare: aspectul ar fi exprimat prin mijloace gramaticale, iar modul de acțiune ar fi inclus în sensul lexical al verbului fără afixe de derivare sau dat de asemenea afixe. Alții consideră moduri de acțiune numai ceea ce este exprimat prin afixe. Și printre lingviștii care țin seama numai de aspect există divergențe notabile în tratarea și descrierea categoriilor acestuia, din cauză că aspectul este determinat de mai
Aspect și mod de acțiune () [Corola-website/Science/305683_a_307012]
-
zone extrem de aride, în care apa avea un rol esențial, ea poate fi aplicată și în alte condiții. Planul de amenajare nu neglija nici punctul de vedere tradițional, dar cuprindea o singură propunere de amenajări de gospodărire a apelor, anume derivarea unor debite din bazinul râului Oubangui în spre bazinul lacului Ciad. Pentru a ilustra noul mod de abordare a gospodăririi apelor se pot cita unele dintre recomandările planului de amenajare: Acest plan a constituit o ruptură cu principiile tradiționale ale
Andrei Filotti () [Corola-website/Science/306352_a_307681]
-
modernă a dantelei din noduri, pare să își aibă începuturile la țesătorii arabi ai secolului al XIII-lea. Termenul arab de "migramah"(مقرمة) poate fi tradus prin "șervet cu dungi", "franjure ornamental" sau "voal brodat". O altă etimologie posibilă este derivarea din arabul "mahrama" (هخرصة) (batistă), trecând prin turcescul "mahrama", apoi importat de genovezi cu sensul de mic șervet de toaletă, brodat sau franjurat. Prin cucerirea maură, arta macrameului s-a răspândit în Spania și de acolo în întreaga Europă. La
Dantelă () [Corola-website/Science/314645_a_315974]
-
Dacă recurgem la o analiză etimologică regăsim că termenul derivă din latinescul 'persona' care se referă la masca utilizată de un actor într-o piesă. Ca atare 'persona' este masca publică, “fața” pe care noi o etalăm celorlalți. În virtutea aceste derivări etimologice am putea lesne conchide că personalitatea se referă doar la caracteristicile externe, vizibile, la acele aspecte pe care și ceilalți le pot vedea. Astfel, personalitatea unui individ poate fi definită în termeni de 'impresie' pe care o persoană o
Psihologia personalității () [Corola-website/Science/314092_a_315421]
-
este un automobil de clasă compactă lansat în 2000 de compania franceză de automobile Peugeot, care a câștigat titlul de Mașina anului în Europa în 2002. 307 este succesorul modelul Peugeot 306. El a fost vândut în 4 derivări de caroserie: Hatchback, Break, SW și CC. Motorizările au fost și ele numeroase, 6 pe benzină de 1,4 1,6 și 2,0 litri cu puteri cuprinse între 75 și 177 CP. Motorizările turbodiesel (HDI) au fost tot 6
Peugeot 307 () [Corola-website/Science/318455_a_319784]
-
307 a fost produs pe aceeași platformă ca și 306, care se gasește și pe Citroën Xsara sau Citroën ZX (an 1991) (actuali C4), continuând noul limbaj de design văzut și pe Peugeot 206 sau 607. La lansare, 307 primea derivările de caroserii: hatchback, în 2002 sosește versiunea Break, în lipsa unui MPv care să rivalizeze cu Citroen Xsara Picasso (Actual Citroen C4 Picasso). Versiunea Cabriolet (CC) cu Hardtop retractabil, a apărut în 2003. În 2004, s-a lansat în China versiunea
Peugeot 307 () [Corola-website/Science/318455_a_319784]
-
În lingvistică, derivarea este un procedeu de formare a cuvintelor prin adăugarea, uneori suprimarea unui afix la/de la un cuvânt-bază, astfel alcătuindu-se un cuvânt nou, cu sens mai mult sau mai puțin schimbat, din aceeași clasă lexico-gramaticală sau din alta. Nu există
Derivare (lingvistică) () [Corola-website/Science/317874_a_319203]
-
unui afix la/de la un cuvânt-bază, astfel alcătuindu-se un cuvânt nou, cu sens mai mult sau mai puțin schimbat, din aceeași clasă lexico-gramaticală sau din alta. Nu există unitate de vederi printre lingviști în ceea ce privește ramura lingvisticii de care ține derivarea. Unii o includ în lexicologie, alții în morfologie ca parte a gramaticii, alții consideră formarea de cuvinte o ramură aparte a gramaticii sau a lingvisticii. În lingvistica limbii române este privită în mod tradițional ca un procedeu de îmbogățire internă
Derivare (lingvistică) () [Corola-website/Science/317874_a_319203]
-
cuvinte o ramură aparte a gramaticii sau a lingvisticii. În lingvistica limbii române este privită în mod tradițional ca un procedeu de îmbogățire internă a lexicului, deci ca ținând de lexicologie În literatura de specialitate anglofonă se întâlnește ideea că derivarea este unul din procedeele principale de formare a cuvintelor, celălalt fiind flexiuneea, acestea făcând parte din morfologie în sens larg. După Crystal 2008, spre deosebire de derivare, prin flexiune nu rezultă un cuvânt nou, ci aceasta schimbă forma gramaticală a aceluiași cuvânt
Derivare (lingvistică) () [Corola-website/Science/317874_a_319203]
-
lexicului, deci ca ținând de lexicologie În literatura de specialitate anglofonă se întâlnește ideea că derivarea este unul din procedeele principale de formare a cuvintelor, celălalt fiind flexiuneea, acestea făcând parte din morfologie în sens larg. După Crystal 2008, spre deosebire de derivare, prin flexiune nu rezultă un cuvânt nou, ci aceasta schimbă forma gramaticală a aceluiași cuvânt, dar precizează că între derivare și flexiune nu există o limită clară, ilustrând dificultatea analizării unor afixe prin cazul lui "-ly" din limba engleză, care
Derivare (lingvistică) () [Corola-website/Science/317874_a_319203]
-
principale de formare a cuvintelor, celălalt fiind flexiuneea, acestea făcând parte din morfologie în sens larg. După Crystal 2008, spre deosebire de derivare, prin flexiune nu rezultă un cuvânt nou, ci aceasta schimbă forma gramaticală a aceluiași cuvânt, dar precizează că între derivare și flexiune nu există o limită clară, ilustrând dificultatea analizării unor afixe prin cazul lui "-ly" din limba engleză, care formează adverbe din adjective, de exemplu "quickly" „repede”, "approximately" „(în mod) aproximativ”. În lingvistica limbii franceze se poate găsi de
Derivare (lingvistică) () [Corola-website/Science/317874_a_319203]
-
nu există o limită clară, ilustrând dificultatea analizării unor afixe prin cazul lui "-ly" din limba engleză, care formează adverbe din adjective, de exemplu "quickly" „repede”, "approximately" „(în mod) aproximativ”. În lingvistica limbii franceze se poate găsi de asemenea, în legătură cu derivarea, ideea opoziției dintre o „morfologie lexicală” și o „morfologie gramaticală”. În lingvistica limbilor din diasistemul slav de centru-sud, formarea cuvintelor este inclusă în gramatică, făcând obiectul unei părți de rang egal cu morfologia în sens gramatical și cu sintaxa. În
Derivare (lingvistică) () [Corola-website/Science/317874_a_319203]
-
limbilor din diasistemul slav de centru-sud, formarea cuvintelor este inclusă în gramatică, făcând obiectul unei părți de rang egal cu morfologia în sens gramatical și cu sintaxa. În lingvistica limbii maghiare sunt lucrări, de exemplu Kiefer (coord.) 2006, în care derivarea, în cadrul formării de cuvinte, este tratată și în partea despre morfologie, și în cea despre lexic. În alta, A. Jászó (coord.) 2007, capitolul despre formarea de cuvinte, ce cuprinde un subcapitol despre derivare, este inclus într-o parte numită „Cuvântul
Derivare (lingvistică) () [Corola-website/Science/317874_a_319203]
-
de exemplu Kiefer (coord.) 2006, în care derivarea, în cadrul formării de cuvinte, este tratată și în partea despre morfologie, și în cea despre lexic. În alta, A. Jászó (coord.) 2007, capitolul despre formarea de cuvinte, ce cuprinde un subcapitol despre derivare, este inclus într-o parte numită „Cuvântul”, făcând obiectul unui capitol de rang egal cu cel despre lexicologie, cu unul numit „Părțile de vorbire” și cu unul intitulat „Morfologia cuvântului”. În lingvistica acestei limbi se deosebesc prin denumiri diferite, pe
Derivare (lingvistică) () [Corola-website/Science/317874_a_319203]
-
că sufixul poate trece cuvântul-bază în altă clasă lexico-gramaticală, dar prefixul nu o poate face singur, ci numai împreună cu un sufix. Sufixul poate fi adăugat la o rădăcină care constituie singură un cuvânt ("răutate), la un cuvânt deja format prin derivare ("muncitorime), la un cuvânt compus ( "auto-stop" → "auto-stoppeur „autostopist”) sau la o rădăcină care nu are existență independentă cu statut de cuvânt. În acest caz are loc de fapt o schimbare de sufix: "traction „tracțiune, tractare” → "tracter „a tracta”, "repül „zboară
Derivare (lingvistică) () [Corola-website/Science/317874_a_319203]
-
păcălește”. Și în cazul prefixării poate fi vorba de schimbarea prefixului în cazul rădăcinilor care nu sunt cuvinte: "a închide", "a deschide". Uneori un cuvânt nou se formează prin adăugarea simultană a unui prefix și a unui sufix, procedeu numit derivare parasintetică: "în-" + "dulce" + "-i" → "a îndulci", "in-" + rădăcina lui "user" ’a uza’ + "-able" → "inusable" „inuzabil”, "bez-" „fără” + "voda" „apă” + "-an" → "bezvodan" „fără apă”. În lingvisticile unor limbi se mai tratează și derivarea numită regresivă sau inversă, care constă în formarea
Derivare (lingvistică) () [Corola-website/Science/317874_a_319203]
-
unui prefix și a unui sufix, procedeu numit derivare parasintetică: "în-" + "dulce" + "-i" → "a îndulci", "in-" + rădăcina lui "user" ’a uza’ + "-able" → "inusable" „inuzabil”, "bez-" „fără” + "voda" „apă” + "-an" → "bezvodan" „fără apă”. În lingvisticile unor limbi se mai tratează și derivarea numită regresivă sau inversă, care constă în formarea unui cuvânt nou prin suprimarea unui sufix lexical ("auzi → "auz") sau a unei desinențe fals interpretate ca afix lexical ("nucă → "nuc"). Exemplu din franceză: "attaquer" „a ataca” → "attaque" „atac”. Un afix poate
Derivare (lingvistică) () [Corola-website/Science/317874_a_319203]