11,897 matches
-
derivațiile de ape mari din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Argeș-Vedea Nr. crt. Denumire lucrare Județ Comuna/localitate Curs de apă derivat Cod cadastral Curs de apă în care se derivă Cod cadastral Lungime derivație (m)' Debit instalat/proiectat (mc/s) Debita real derivat (mc/s) Deținător 1 Derivația Ilfov - Dâmbovița (Răcari) DB Racari/Racari Ilfov 10.01.25.16. Dâmbovița 10.01.25. 2100 5.5 4 A.N.A.R.- A.B.A. Argeș Vedea 2 Derivația Ilfov - Colentina (Bolovani) DB Contesti/Crângași Ilfov 10.01.25.16. Colentina 10.01.25.17. 1700 6 6 A.N.A.R.- A.B.A. Argeș Vedea 3 Derivația
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277029]
-
Sabar 10.01.24.09 10.01.24 Sabar Argeș 10.01.24. 10.01. 4977 385 - 485 A.N.A.R.- A.B.A. Argeș Vedea Anexa nr. 8 Centralizarea informațiilor privind nodurile hidrotehnice spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Argeș-Vedea Nr.crt Denumire lucrare Curs de apă Cod cadastral Județ Comuna/localitatea Debite maxime derivate (mc/s) Deținător 1 Mircea Vodă Ilfov 10.01.25.16 DB Sălcioara/Mircea Voda 3.5 A.N.A.R. - A.B.A. Argeș Vedea 2 Brezoaele Dâmbovița 10.01.25 DB Slobozia Moara/Slobozia Moara Q10%=285 Q5%=300 Q1% =570 Q0,1 % =680 A.N.A.R. - A.B.A. Argeș Vedea 3 Potopu Potop 10.01.24.02. DB Găești/Găești 200
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/277029]
-
a subliniat că garanțiile unui proces echitabil, instituite prin art. 6 din Convenție, nu sunt aplicabile în procedura de soluționare a cererii de recuzare, întrucât acest text se referă exclusiv la soluționarea în fond a cauzei, nefiind aplicabil unei proceduri derivate, cu caracter derogatoriu, astfel cum este recuzarea. În acest sens se observă Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului din 11 decembrie 2003, pronunțată în Cauza Schreiber și Boetsch împotriva Franței, prin care s-a reținut că procedura de recuzare a
DECIZIA nr. 532 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/281648]
-
25 de sportivi/an calendaristic, cu excepția rugbyului în 15, la care se acceptă maximum 35 de sportivi/an calendaristic. În funcție de particularitățile anumitor discipline sportive (baschet 3 x 3, volei pe plajă sau zăpadă, rugby 7 sau alte discipline sportive derivate), numărul maxim al sportivilor raportați se diminuează conform listelor de înscriere în campionat acceptate de federațiile sportive naționale în cauză. La jocurile sportive la categoria de vârstă seniori se punctează maximum 20 de sportivi/an competițional, cu excepția rugbyului în 15
METODOLOGIE din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283286]
-
20 de sportivi/an competițional, cu excepția rugbyului în 15, la care se acceptă maximum 35 de sportivi/an competițional. În funcție de particularitățile anumitor discipline sportive (baschet 3 x 3, volei pe plajă sau zăpadă, rugby 7 sau alte discipline sportive derivate), numărul maxim al sportivilor raportați se diminuează conform listelor de înscriere în campionat acceptate de federațiile sportive naționale în cauză. La sporturile individuale se punctează maximum 30 de sportivi/ secție/an calendaristic. Se introduce un coeficient de echilibrare în funcție de
METODOLOGIE din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283286]
-
alte elemente ale rezultatului global 530 din care, credite și creanțe 531 - Instrumente de datorie la cost amortizat 540 - Active financiare nedestinate tranzacționării, evaluate obligatoriu la valoarea justă prin profit sau pierdere 550 din care, credite și creanțe 551 - Instrumente derivate 560 - Conturi de decontare privind operațiunile cu titluri si creanțe atașate 570 - Decontări intrabancare și între organizațiile cooperatiste de credit din cadrul aceleiași rețele 580 - Beneficii ale angajaților și conturi asimilate 590 - Asigurări sociale, protecția socială și conturi asimilate 600
ORDIN nr. 2 din 23 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283310]
-
informațiilor obținute din hărțile de hazard și de risc la inundații, au fost generate rezultate statistice la nivelul Unității de Management. Pentru fiecare probabilitate anuală de depășire au fost luate în considerare o serie de rezultate referitoare la amploarea inundațiilor, derivate direct din hărțile de hazard (Tabelele 8 ÷ 11). Tabel 8. Rezultate privind limitele de inundabilitate pentru ABA Banat - toate sursele de inundație Probabilitatea Anuală de Depășire Suprafața inundabilă totală (p%) (ha) 10% 28.340 1% 67.216 1%+CC 97.696 0,1% 125.335
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278243]
-
nr. 6b Localizarea digurilor de apărare din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat Anexa nr. 7 Centralizarea informațiilor privind derivațiile de ape mari din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat Nr. crt. Denumire lucrare Județ Comuna/ localitate Curs de apă derivat Cod cadastral Curs de apă în care se derivă Cod cadastral Lungime derivație (m) Debit instalat/proiectat (mc/s) Debit real derivat (mc/s) Deținător 1 Canal descărcare Bega - Timiș Timiș Topolovaț Bega V-1 Timiș V-2 5570 400 317.4 ABA Banat 2 Canal
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278243]
-
de ape mari din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat Nr. crt. Denumire lucrare Județ Comuna/ localitate Curs de apă derivat Cod cadastral Curs de apă în care se derivă Cod cadastral Lungime derivație (m) Debit instalat/proiectat (mc/s) Debit real derivat (mc/s) Deținător 1 Canal descărcare Bega - Timiș Timiș Topolovaț Bega V-1 Timiș V-2 5570 400 317.4 ABA Banat 2 Canal alimentare Timiș - Bega Timiș Costei Timis V-2 Bega V-1 9700 40 53.4 ABA Banat 3 Canal italian Timiș Deta Barzava
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278243]
-
Timiș Deta Barzava V-2.38 Barzava V-2.38 12000 3 2.1 ABA Banat Anexa nr. 8 Centralizarea informațiilor privind nodurile hidrotehnice din spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Banat Nr. crt. Denumire lucrare Curs de apă Cod cadastral Județ Comuna/ localitatea Debite maxime derivate (mc/s) Deținător 1 NH Sinmartinu Maghiar BEGA V-1 TM Uivar 83.5 ANAR-ABA Banat 2 NH TOPOLOVAT BEGA V-1 TM Topolovaț 400 ANAR-ABA Banat 3 NH SINMIHAIU ROMÂN BEGA V-1 TM Sinmihaiu Român 83.5 ANAR-ABA Banat 4 BEGA - baraj și bloc
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/278243]
-
art. 4 alin. (6) din Regulamentul Autorității de Supraveghere Financiară nr. 3/2013 pentru autorizarea și funcționarea contrapărților centrale emis în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții, aprobat prin Hotărârea Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară nr. 28/2013 EMITENT AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 164 din 29 februarie 2024 În temeiul prevederilor art. 1 alin. (2
REGULAMENT nr. 4 din 21 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279503]
-
I La articolul 4 din Regulamentul Autorității de Supraveghere Financiară nr. 3/2013 pentru autorizarea și funcționarea contrapărților centrale emis în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții, aprobat prin Hotărârea Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară nr. 28/2013, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 552 din 30 august 2013, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (6) se
REGULAMENT nr. 4 din 21 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/279503]
-
alin. (1) al art. 270 din Codul vamal (închisoare de la 2 la 7 ani), legiuitorul a atribuit faptei reglementate la alin. (3) al aceluiași articol același pericol social generic, cu toate că această din urmă infracțiune este doar „asimilată“, derivată, corelativă celei dintâi. În acord cu jurisprudența sa constantă, Curtea reține însă că stabilirea limitelor de pedeapsă intră în atribuțiile organului legiuitor, în măsura în care se respectă exigențele constituționale ce privesc proporționalitatea incriminării (a se vedea, în acest sens
DECIZIA nr. 176 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254916]
-
din același act normativ sunt condiționate de săvârșirea lor de două ori în decursul unui an. În aceste condiții, Curtea constată că, deși fapta săvârșită în condițiile alin. (3) al art. 270 din Codul vamal al României constituie o infracțiune derivată, corelativă și, cu privire la majoritatea operațiunilor/acțiunilor ce constituie elementul material al laturii obiective, o infracțiune subsecventă, aceasta constituie întotdeauna infracțiune indiferent de valoarea în vamă a bunurilor/mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, deși - în ipoteza introducerii în
DECIZIA nr. 176 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254916]
-
obiective, o infracțiune subsecventă, Curtea reține că, similar infracțiunilor derivate precum tăinuirea, favorizarea infractorului, aceasta împrumută din caracterul faptelor din care provine bunul sau produsul ori folosul infracțiunii. Curtea reține însă că, împrumutând din caracterul acestor din urmă fapte, infracțiunea derivată împrumută și din pericolul social generic al acestora, dar niciodată la un nivel superior celui corespunzător faptei principale. Cu toate că limitele de pedeapsă stabilite pentru infracțiunea de contrabandă asimilată sunt la nivelul celor prevăzute pentru infracțiunile reglementate la art.
DECIZIA nr. 176 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254916]
-
Decizia din 10 noiembrie 2005, pronunțată de Curtea Constituțională a Lituaniei în Cazul nr. 01/04). Or, în ipoteza infracțiunii de contrabandă în forma asimilată, având în vedere că fapta săvârșită în condițiile art. 270 alin. (3) este o infracțiune asimilată, derivată, corelativă și, cu privire la majoritatea acțiunilor/operațiunilor ce constituie elementul material al infracțiunii, este o infracțiune subsecventă infracțiunilor prevăzute la art. 270 alin. (1) și alin. (2) lit. a), b) și c) din Codul vamal al României, reglementarea unor limite
DECIZIA nr. 176 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254916]
-
făcut să devină, în scurtă vreme, vedeta transporturilor de mărfuri, populând cu prezența sa, întreaga țară. În diverse ipostaze, putea fi întâlnită pe șosele, pe șantiere, la orașe și sate, întrucât autoșasiul SR-101 a stat la baza realizării unor autovehicule derivate servind nevoilor numeroaselor sectoare de transport ale economiei românești. Printre multele tipuri de mijloace de transport realizate pe autoșasiul SR-101, s-au aflat autobasculantele SR-109, dubele izoterme, autocamioanele de trei tone, autocisternele, autogunoiere, autotractoarele etc. Ba chiar și un model
O „VEDETĂ” DE DEMULT de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1709 din 05 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377619_a_378948]
-
și blând", poetul orădean poate procura satisfacții reale celor ce văd în fenomenul liric o expresie a vieții afective mai mult decât a rigidului operator de cuvinte, a naturii lăuntrice spontane și "naive", mai mult decât a unei conștiințe culturale derivate. Indiscutabil suflet de poet, Teodor dume, deține în formula ființei sale însetate de limbaj metaforic propriul său viitor. Îi doresc din inimă lui Teodor Dume, nu atât necesarul progres tehnic și livresc, care îi e, totuși, mai la îndemână, cât
GHEORGHE GRIGURCU, PREFAŢĂ LA CARTEA STRIGĂT DIN COPILĂRIE, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379919_a_381248]
-
contradictorii lumii civilizate și, astfel, compromit imaginea țării și a poporului atât în interior, cât și în exterior. Omul societății / poporul este elementul cel mai neînsemnat și neprotejat, iar necesitățile și nevoile acestuia pentru clasa de guvernare există ca factor derivat al existenței sociale...Criza economică, politică și socială din Basarabia, cu caracter extrem de dezastruos, instaurată la toate treptele de existență, este derivatul mentalității a persoanelor ce conduc țara. Oamenii puterii, prin comportamentul inuman al conducerii, au distrus propriul popor care
O LUCRARE DESPRE DESTINUL BASARABIEI de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374018_a_375347]
-
pentru faptul că trecerea de la un semnificant la altul, adică „alegerea “ expresiei, este motivată de funcția lingvistică a conținutului, care este o funcție estetică. Prin aceasta ea depășește funcția de comunicare realizată prin denotații, făcând apel la conotații, la sensurile derivate, individuale, simbolice. Svend Johansen în La notion de signe dans la glosse-matique et dans l`esthetique, în Travaux, Copenhague,V, 1949. Spunea că prin acest fept expus mai sus se ajunge la ceea ce s-a numit instrumentalizare, adică organizarea limbii
ASEMĂNĂRILE DINTRE ALEGERE, NORMĂ ŞI EXPRESIVITATEA POETICĂ ŞI RAPORTURILE DINTRE ELE. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347267_a_348596]
-
se referă la „o situație care excede domeniul de aplicare a dreptului comunitar”. Este însă de competența Curții Europene de Justiție să declare că un stat membru nu-și îndeplinește atribuțiile decurgând nu numai din tratate sau din dreptul comunitar derivat, dar și din regulile nescrise, înglobând inclusiv principii generale de drept. Respectarea drepturilor fundamentale face parte integrantă din principiile generale de drept cărora Curtea le asigură aplicarea; apărarea acestor drepturi se inspiră din tradițiile constituționale comune ale statelor membre. Drepturile
DESPRE DREPTURILE OMULUI ŞI PROVOCĂRILE GLOBALIZĂRII CONTEMPORANE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345364_a_346693]
-
cu vocală ultima a rădăcinii/temei de derivat: -dïr (-tïr) după a și ï, -dur (-tur) după o și u, -dir (-tir) după e și i. Temele verbelor formate se termină în consoana (r), verbele derivate încadrându-se în conjugarea turcească cu desinențele prez. -Vr (perf. -dV). Toate verbele derivate sunt integrabile în conjugarea rromă cu desinențele prez. -la (perf. -das). Alegerea conjugării ține de vorbitor. Verbele obținute exprimă acțiuni provocate - cineva provoacă, declanșează acțiunea, iar
SUFIXUL CAUZATIV -DVR (-TVR) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372656_a_373985]
-
după a și ï, -dur (-tur) după o și u, -dir (-tir) după e și i. Temele verbelor formate se termină în consoana (r), verbele derivate încadrându-se în conjugarea turcească cu desinențele prez. -Vr (perf. -dV). Toate verbele derivate sunt integrabile în conjugarea rromă cu desinențele prez. -la (perf. -das). Alegerea conjugării ține de vorbitor. Verbele obținute exprimă acțiuni provocate - cineva provoacă, declanșează acțiunea, iar altcineva o execută. sïn/ïr, -dï a se lehămeti
SUFIXUL CAUZATIV -DVR (-TVR) de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372656_a_373985]
-
ore; Mă reîntorc din visuri incolore Să mă ascund în umbră ta înceată Dar îți mai caut nopțile de vata... Trec mai usor când spun că nu mă doare Aceasta clipă ce întreabă: "oare M-ai și uitat sau noaptea derivată Din alte vremuri începu să geamă?" Eu mă retrag să iți adorm Destinul. Aștept de-o viață trecerea prin Vama... Pe patul meu stă treaz acum doar chinul. Aprind și focul să nu-ți fie teamă; Revine iarnă... Eu rămân
REXLIBRIS MEDIA GROUP [Corola-blog/BlogPost/379119_a_380448]
-
și vorba de duh. Era un om de gust și de o cultură superioară, înzestrat cu verva sugestiva, spumoasa și foarte contagioasă, devenită proverbiala cu care a încântat atâția tovarăși de boema. Avea farmecul gândirii spontane și libere și farmecul derivat din verva, ceea ce explică marele succes la public al operei sale.” Pagini de mare valoare literară se desprind din cronicile privitoare la viață și opera scriitorilor Lucian Blaga, remarcabilă simbioza dintre poezia filozofiei și filozofia poeziei, si Alexandru Macedonski despre
O CRONICA LA O CARTE: „ÎMI PLEC FRUNTEA” de MARIAN TEODORESCU în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369188_a_370517]