1,930 matches
-
nevoie de nouă zile - atâta durează vindecarea științifică! Da, dar științifica dùhne a pucioasă, pe când superstiția pe lângă că nu pute, sună bine - am fost foarte-foarte atent la ce spune Mătușa Domnica și cum ea e descântătoare-În-mahală (adică: de-duminică) rostește descântecul destul de clar - și cum Îl zice de nouă ori... Stau În calidor, aștept parașutele de azi, o aștept pe mama, cu doc torul, de la Vatici, Îmi descânt singur, după Mătușa Domnica, de-râie: „S-o-nsânicat, S-o mânicat, Pi cale, pi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
facem și nu spunem la nimeni. Ieri, tot așa, stăteam În calidor, Mătușa Domnica Îmi descântase de-râie, mama zicea că su-per-sti-ții! - dar n-o oprea pe babă să mă descânte: de ce? De-aceea! Ieri a fost cu asta - cu descântecul și cu Rusoaica cea mare; parașutista - cu devușka, bre! C-așa-i zice la fetișoară, zice Moș Iacob că se zice, la ei, la Ruși. Ieri: Stau În calidor. Aud, dinspre spatele casei lui, glasul cunoscut de Moș Iacob vorbesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
și tata și eu, mai cu seamă eu... Vine și mama de la Vatici - fără doctor, Însă cu noi alifii (care nu put) și prafuri pentru gionate. Deși nu mai am nevoie de ’dicamente, cum le zice Mătușa Domnica; nici de descântecele ei, frumoase, tainice - de aceea, umbroase; m-am ridicat pe cele două picioare, precum Lazăr din Scriptură (nu degeaba o iubesc eu, tare și de la depărtare, pe Valea Popii, zugrăveasa...) - și umblu! Fiindcă s-a Întors tata. Vin la noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ea? Din punctul meu de vedere, egoist, Mătușa Domnica n-a prea existat. De la ea n-am Învățat nimic, niciodată; măcar numele unei flori, măcar obiceiurile unei insecte. Toată știința ei mie Împărtășită În fapt: furată de mine - a fost descântecul de râie (când eu nu râie aveam!) - iar pe cel de dragoste l-am, deasemeni, furat, deci nu-mi fusese dat... Că gătea mâncare - și Încă foarte bună? Dar asta era menirea, datoria ei de femeie și de babă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
intru În casă - Moș Iacob se uita la mine... Dar ușa n-am Închis-o. Așa că am auzit cea mai lungă poezie de Înjurături; sau Înjurătură În versuri; mai degrabă: boscorodeală; și mai aproape: afuriseală - cu rimă și ritm. Un descântec de poloboc cu căpacul de sus Înghițit, ceva mai aprig rostit... Când butoiul-poloboc era Încheiat, adică și căpacul se afla la locul cuvenit - dar Încă ne-strâns, Moș Iacob: - Am scos-o la capăt, amândoi - de-amu s’ ne cinstim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cum le ziceau Mănenii: un flacon de spirt, altul cu tinctură de iod, Într-o cutie: „alifie de șerpi” - pe care o vindea, În fiecare primăvară un colportor șchiop și hâd, Însă o cumpărau numai „boerii”, țăranii vindecându-se cu descântece (di-șărpi) și cu fierul Înroșit În foc... (Nici până În ziua de azi n-am aflat care ar putea fi... explicația științifică a „arsurilor de șarpe” - nu numai că le-am văzut cu ochii mei pe tălpile copiilor din Mana, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
mai arde-n talpă; iar dacă-l vezi după călcătură, atunci nu mai are el viață: Îl omori și, omorându-l, ți se ia arsura din talpă „ca cu mâna”! Nu: șărchii de la noi, ori te mușcă - și-atunci faci descântecul de mușcat, cu trei vergele de alun de-o vară și cu apă ne-ncepută, zici: „Ieșiță de prestiță, Șărpile di pieliță, Pielița di carne, Carnea di os, Osu din măduhă. Cine-o adus veste Șărpile să crăpe!», ungi rana de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
apă ne-ncepută, zici: „Ieșiță de prestiță, Șărpile di pieliță, Pielița di carne, Carnea di os, Osu din măduhă. Cine-o adus veste Șărpile să crăpe!», ungi rana de mușcătură - și gata!; ori Îți intră pe gură, când dormi - ș-atuncea-i alt descântec, nu-l știu, numai fimeile Îl, dar ele nu-l spun. Așadar, Îți dădeai seama de arsură abia a doua zi - c-așa-s șărchii pi la noi, la Mana... Am avut și eu o chestie din asta: Într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
omului Înșărpat și de cum jivina Își arată capul, tu-l apuci și-l strângi (dar nu prea tare, să nu-l rupi!) și-ncepi să tragi; tragi Încet, Încetișooor... Dacă-i și Ileana lui Maxim pe-acolo, să spuie ea descântecul de șărpe-nghițit - bine, dacă nu merge și fără descântec. Dar parcă tot e mai bine să se afle Ileana, chiar dacă nu știe descântecul... Ultima oară când am fost cu Moș Iacob la pădure, după aluuungi, la amiază am adormit fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
-l apuci și-l strângi (dar nu prea tare, să nu-l rupi!) și-ncepi să tragi; tragi Încet, Încetișooor... Dacă-i și Ileana lui Maxim pe-acolo, să spuie ea descântecul de șărpe-nghițit - bine, dacă nu merge și fără descântec. Dar parcă tot e mai bine să se afle Ileana, chiar dacă nu știe descântecul... Ultima oară când am fost cu Moș Iacob la pădure, după aluuungi, la amiază am adormit fără teamă că-mi intră vreun șărpe. Adică la Început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
-ncepi să tragi; tragi Încet, Încetișooor... Dacă-i și Ileana lui Maxim pe-acolo, să spuie ea descântecul de șărpe-nghițit - bine, dacă nu merge și fără descântec. Dar parcă tot e mai bine să se afle Ileana, chiar dacă nu știe descântecul... Ultima oară când am fost cu Moș Iacob la pădure, după aluuungi, la amiază am adormit fără teamă că-mi intră vreun șărpe. Adică la Început mi-a fost oarecum, dar cum am scăpătat În somn, cum nu mi-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
dăruiri de sine, săptămână de săptămână, lună de lună, Întru ritul carnavalului. Tot atât de tribal și vrăjitoresc, zicea ea cu ură revoluționară, ca și riturile fotbalistice, unde-i vezi pe dezmoșteniți cheltuindu-și energia combativă și sentimentul revoltei, pentru a practica descântece și făcături și a obține de la zeii unei lumi, oricare ar fi ea, moartea fundașului advers, uitând de puterea dominantă, care-i voia extatici și entuziaști, condamnați la irealitate. Încetul cu Încetul, am pierdut sentimentul diferenței. Așa cum mă obișnuiam puțin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
un leu... „Și toate astea dezvăluie ceva?” Întrebă Garamond. „Fără Îndoială! E de-ajuns să citești Mundus Symbolicus de Picinelli, pe care Andrea Alciato Îl anticipa cu o neobișnuită inspirație profetică. Întreaga grădină e lizibilă ca o carte, ca un descântec, ceea ce până la urmă e același lucru. Ați putea, dacă ați ști, să rostiți cu voce scăzută cuvintele pe care le spune grădina, și ați fi În stare să dirijați una dintre nenumăratele forțe care acționează În lumea sublunară. Grădina e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
ochiul cu pricina, Dedi. Ia rădică-te o țâră și pune capul în poală la mine să te dăscânte Dedi dă dăochi. O așează pe Prințesa cu capul în poală, suflă de trei ori peste fruntea fetei și își spune descântecul: Fugi izdate Blăstămate Nu izda Nu săgeta Cu tămâie l-oi lăpăda Acolo să mănânce Acolo să zdrumice Și Prințesa să rămână curată Luminată Ca steaua pe ceri Ca apa pe mări Ca argintul curat Ca aurul luminat.” — Te sâmți
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
să zdrumice Și Prințesa să rămână curată Luminată Ca steaua pe ceri Ca apa pe mări Ca argintul curat Ca aurul luminat.” — Te sâmți mai bine? Așază-te aici pă saltea că îndată îți va trăce. Dedi le avea cu descântecele și cu ghicitul. Avea un ghioc mare, lucios de care nu se desprindea când pleca din cort. Femeile o cunoșteau și îi cereau să le ghiceasă. Altă dată când erau presate de necazuri, veneau chiar ele la cort. O dată a
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
ghiceasă. Altă dată când erau presate de necazuri, veneau chiar ele la cort. O dată a venit o femeie cu fata ei care trecuse de treizeci de ani și nu se mai măritase. Părinții erau foarte îngrijorați și au recurs la descântece, crezând că cineva i-a făcut fetei vrăji. Brândușo, am venit la tine să ne ajuți că uite fata asta a mea, Aurica nu-și mai găsește jumătatea să-și întemeieze și ea o familie. — Are gândul la vreun băiat
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
să venim? — Chiar mâine. Când au venit femeile cu cocoșul, Dedi l-a legat bine cu sfoară de un picior așezând-o pe Aurica lângă ea. — Cum îl cheamă pe băiat, a întrebat-o pe fată. — Dumitru. A început apoi descântecul: "Sări cocoș Pe coș Să te duci la Dumitru Cu ciocul să-l ciocănești Cu coada să-l pocnești La Aurica să-l pornești Să nu poată mânca Lucra Nici sta Până la Aurica va pleca.” În timp ce spunea descântecul, Dedi dădea
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
început apoi descântecul: "Sări cocoș Pe coș Să te duci la Dumitru Cu ciocul să-l ciocănești Cu coada să-l pocnești La Aurica să-l pornești Să nu poată mânca Lucra Nici sta Până la Aurica va pleca.” În timp ce spunea descântecul, Dedi dădea drumul cocoșului în sus care zbura puțin, dar fiind legat era prins și iar înălțat și tot așa de câteva ori. În zilele noastre, când nivelul de cultură al oamenilor este ridicat, când concepția științifică despre lume este
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
drumul cocoșului în sus care zbura puțin, dar fiind legat era prins și iar înălțat și tot așa de câteva ori. În zilele noastre, când nivelul de cultură al oamenilor este ridicat, când concepția științifică despre lume este dominantă, aceste descântece rămân una dintre mărturiile modului de viață a poporului nostru în timpurile mai mult sau mai puțin îndepărtate. Este adevărat că și azi oamenii apelează la practici neortodoxe cum ar fi ghicitul în cafea, în cărți, mersul la clarvăzători, la
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
se avântă ca eretele, între motanii descumpăniți, un ajutor nesperat: coteiul Pizdeluș, cățelul reinventat sub forma unei adevărate grenade defensive! În toiul corului de lătrături și de miorlăituri sălbatice, babornița îngenunchează lângă trupul scuturat de convulsii tonico-clonice și-și urmează descântecul: De-o fi de bărbat, Orb la numărat, Coaia să-i pocnească, Pișatu' să-i curgă, Să se facă gârlă! Șobolanul se zbate, se zbate, se zbate! De-o fi de femeie, Numele să-i steie, Țâța să-i plezneasă
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
vagi ale tradiției sînt tot atîtea lucruri care, slavă Domnului, n-au putut fi puse în practică. Setea noastră de vechi, spaima noastră de gol, dorința de a da glas anonimilor, toate acestea sînt împotriva tradiției. De la bolnavul vindecat prin descîntec pînă la omul colindei, îmbrăcat cu soarele și luna, nu veți întîlni nicăieri, într-o oralitate aristocratică prin excelență, cumințenia nevăzută a omului de rînd. Țăranii sînt o clasă care nu vorbește, este vorbită - constata mai demult și mai sec
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
un fel, de spaima «copilului» lui Cebes, din dialogul platonic Phaidon. În fiecare dintre noi se află un copil căruia îi este teamă de diferitele situații ale vieții și mai ales de apropierea morții. De aceea, copilul are nevoie de descântece pentru a se liniști, și acestea pot fi povestirea unor fabule, o serie de explicații a căror claritate să-l poată liniști, sau, altfel spus, are nevoie ca să fie ridicat prin reflecția critică a omului matur. Copilul despre care vorbim
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
ingerarea ei face să-ți apară viitorul în față. Însă autorul cărții, care tocmai experimentase acest tip de plantă, povestește că a văzut un șarpe mare în fața sa, iar când acesta era gata să-l atace, amazonianul a rostit un descântec, omul revenindu-și la normal. Fiindcă suntem la acest subiect, țin să fac un mic comentariu despre naziștii care foloseau droguri. Pornind de la punctul zero, știm că al doilea război mondial a fost început de către germani, aceștia considerând că sunt
Ce pot cauza drogurile?. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Stan Georgiana, Honciuc Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1990]
-
capacităților umane, limitate de acțiune; omul primitiv a încercat să abordeze lumea, în completarea tehnicilor sale curente, prin magie (complex de tehnici prin care omul încearcă să realizeze scopurile sale, controlând forțele supranaturale); omul a realizat că magia este eficace (descântece, formule, ritualuri, prin care omul încearcă să înduplece) și a observat că mișcarea ordonată rămâne un control al minții (uneori precum șahul, fără aparentă performanță motorie), un control al comportamentului spectatorilor (atitudini următoare reclamelor, jocului și atitudinii organizatorilor). În momentul
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
-lea care pedepsește credința în magie). Dificil a fost să se renunțe la puternicul atavism în oralul Florența, dar mai ales în Galia întrucât dezrădăcinarea păgânismului a fost realizată cu ajutorul formelor magice. Exemplele despre influența succesului sportiv cu rugăciuni, cu descântece acționând asupra gândirii sportive pot fi multiple, corpul fiind elementul esențial al magiei, vizibil în terminologia numelui probelor. În Imperiul roman, doamnele romane erau admise ca spectatoare, iar creștinii, chiar femeile deveneau victime ale animalelor de pradă. Societatea introduce o
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]