1,786 matches
-
și studenților săi de a folosi în istoria religiilor cercetărilor recente din domenii conexe. Paul Diel interpretează simbolurile divinității într-o manieră personală, folosindu-se constant de istoria religiilor și filozofie, mitologie și psihologie. Autorul francez susține - într-o evidentă descendență freudiană - faptul că prima imagine a divinității a fost cea a ,,strămoșului-tată divinizat după moartea lui"36. El ar personifica cel mai bine idealul etic. Prezența lui în istorie ar marca definitiv ultima etapă din istoria simbolului divinității: monoteismul. Asupra
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
distribuția geografică a animalelor sălbatice, precum și de fosilele pe care le colectase de-a lungul expedițiilor sale, publică, împreună cu Alfred Russel Wallace 61, teza despre diversitatea în natură ca rezultat al procesului de selecție naturală. În 1871 editează două lucrări, "Descendența omului și selecția în relație cu sexul" (The Descent of Man, and Selection in Relation to Sex) și "Expresia emoțiilor la om și animal" (The Expression of Emotions in Man and Animals). Spre deosebire de alți deschizători de drumuri, el se află
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
insectelor, precum și cartea sa Expresia emoțiilor la om și animale (The Expression of Emotions in Man and Animals) sunt realizări de o deosebită importanță. Este adevărat: pe lângă acestea, există și încercări de explicații nereușite ale eredității, ca acelea din cartea Descendența omului și selecția în funcție de sex (The Descent of Man, and Selection in Relation to Sex) publicată în 1871. În ultima parte a vieții, Darwin se disculpă de teama (menționată în cartea sa Descendența omului) de a fi pus în pericol
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
nereușite ale eredității, ca acelea din cartea Descendența omului și selecția în funcție de sex (The Descent of Man, and Selection in Relation to Sex) publicată în 1871. În ultima parte a vieții, Darwin se disculpă de teama (menționată în cartea sa Descendența omului) de a fi pus în pericol instinctul de simpatie pentru om, cea mai nobilă creație a naturii, prin teoria descendenței omului din animale. Face acest lucru fiind convins că omul poartă în sine infailibila "ștampilă" a originii sale animale
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
to Sex) publicată în 1871. În ultima parte a vieții, Darwin se disculpă de teama (menționată în cartea sa Descendența omului) de a fi pus în pericol instinctul de simpatie pentru om, cea mai nobilă creație a naturii, prin teoria descendenței omului din animale. Face acest lucru fiind convins că omul poartă în sine infailibila "ștampilă" a originii sale animale. Iată un adevăr pentru care se pare că, până în zilele noastre, a fost periodic atacat și chiar repudiat, adeverindu-se principiul
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Manoil de D.Bolintineanu, Serile de toamnă la țeară de Al.Cantacuzino precum și Logofătul Baptiste Velelî de V.A.Urechiă. Primul roman din literatura noastră națională mai bine realizat artistic, Manoil este o operă epistolară, sentimentală, care se înscrie în descendența Noii Eloise (Jean Jacques Rousseau), a Suferințelor tînăruiui Werther (Goethe) sau a romanelor Doamnei de Staël.Manoil pătimește sub aspectul compozițional și al creării personajelor, dispunând de o intrigă erotică naivă și convențională, personaje în alb-negru.În schimb, reține atenția
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
de discursul puterii, dar îmbogățit și de interpretările comunității; coerent, deși păstrat în forme culturale orale, dar având și rol politico-religios și simbolic. Textul și imaginea rămân de aceea simple "oglindiri", nu au devenit obiectul de analiză în sine. Discutarea "descendenței" românești politice și religioase din modelul bizantin se sprijină aici pe bibliografia de specialitate consacrată problemei. Contribuția cercetării de față în această direcție constă în identificarea în textele-martor a unor reflexe ale modelului, utile atât în discutarea imaginarului colectiv, cât
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
urmă și politică: în timp ce "puterea sugerează noțiunea de centru și de profunzime" (445), politica trimite la "suprafață" și la superficial (probabil, la exercițiul politic și la ideologie, declasate în general de autor în cadrul instrumentarului teoretic pe care îl folosește). În descendența lui Marc Bloch, a lui Ernst H. Kantorowicz - amintesc și suportul dat de cercetările cu caracter juridic ale lui Walter Ulmann −, studiile de antropologie a puterii (instituționale) pentru perioada medievală au fost duse mai departe, cel puțin în Franța, de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
nivel ontologic în psihicul colectiv. Istoriografia, renunțând la a mai citi trecutul prin grila ideologică a "istoriei politice", a devenit o știință complexă și a intrat în cele din urmă într-un dialog interdisciplinar creator cu majoritatea domeniilor umaniste. În descendența unor precursori reintegrați în rândul modelelor teoretice (cum ar fi Giambattista Vico, adesea considerat drept unul dintre fondatorii gândirii moderne asupra istoriei) sau a unor mișcări de idei precum iluminismul european, filosofia istoriei din secolul XX, polemică sub raport științific
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Byzance et le Roumains 25-48, 49-60) a dorit să intre în "guvernul delegat" pentru împlinirea politicii oikonomice. Aceasta ar fi cauza majoră a dislocărilor din politica internă a imperiului bizantin (amintim doar două dintre marile mișcări: iconoclasmul și isihasmul), în descendența căruia optează să se așeze și românii în secolul XIV. Studiile contemporane nuanțează ideea moștenirii sau chiar a preluării de către instituția puterii medievale românești a sistemului politic basileic; deși numeroase indicii istoriografice și o bogată formularistică de cancelarie atestă tendința
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
imita, pe plan local [pe împărații bizantini, n.n.], faptul constituie doar "o afiliere simbolică la Bizanț", conciliind un simț deosebit de viu al tradiției cu o atenție mereu trează față de conjunctura politică. (Pippidi 21) Imaginarul medievalității noastre târzii este configurat în descendența imaginarului bizantin, model pentru arealul ortodox medieval și după 1453, dar adaptat la realitățile colective locale și la bagajul cultural al comunităților românești (perspectiva cercetării de față). În ce privește decupajul temporal specific imaginarului medieval românesc, reamintesc ceea ce am stabilit anterior convențional
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
care la Bizanț continua să formeze esența autocrației imperiale. (Valentin Al. Georgescu 43) Dacă istoricii dreptului bizantin și cercetătorii dreptului medieval românesc au stabilit deja care anume aspecte ale puterii simbolice sau ale justiției și în ce măsură pot fi așezate în descendență bizantină (doar parțial), reeavaluarea reprezentărilor colective memorate în imaginarul medieval românesc (și oglindite de mărturii) atestă în schimb coerența imaginii despre guvernarea vieții materiale și spirituale a comunității, în spiritul oikonomiei creștine (și ea de sorginte bizantină, cum am precizat
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
al imaginarului puterii. Figura supremă de conducător, preluată local nu doar la nivelul elitei, a fost, în mod evident, cea a primului împărat creștin, mai ales prin scrierile religioase în care secțiuni importante sunt dedicate faptelor sale militare și edilitare, descendenței sale divine și, de aici, începuturilor sacre ale Constantinopolului.22 În timp, și din cauza confruntărilor cu Imperiul Otoman, ocupantul vechiului Bizanț, Țările Române și-au consolidat obiectivele politice raportându-se în special la moștenirea lui Constantin I, devenit în imaginarul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
preluarea românească, dublat de deciziile reale, istorice, de auto-apărare statală sau de negociere a pseudo-vasalității cu Poarta otomană. Medievalii românii trăiesc așadar în plin paradox, chiar din primul secol al constituirii statelor lor medievale: sunt considerați de către catolici "latini" prin descendență și li se cere trecerea la o credință care i-ar readuce alături de Roma, de care sunt legați prin trecut, limbă și identitate; de aceea, crezul lor nu ar putea urma altceva decât dreapta credință a bisericii romane. Apelul este
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
să mențină, aproape permanent, un statut ambiguu de pseudo-vasalitate sau de semi-independență, care permitea obținerea "neatârnării" pe perioade mai lungi sau mai scurte, în funcție de conjuncturile istorice locale, regionale și europene. Nedevenind însă provincie amenințată să-și piardă autoritatea instituțională, în descendență bizantină, și nici identitatea religioasă ortodoxă, au putut desfășura în perioade de oarecare acalmie programe de susținere culturală a ortodoxiei, chiar și a celei aflate sub dominație otomană (Mazilu, Recitind literatura română veche I 237-324). Accentuez atribuirea statutului politic de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
înfruntare armată din 1204 (o primă mare lovitură dată instituției basileice, chiar de către creștinii aliați); ea s-a resimțit inclusiv la nivelul imaginarului politic medieval românesc, în felul în care acesta a căutat să concilieze originile romane cu ideea unei descendențe simbolice de tip bizantin. Bizanțul secolelor XIV-XV, o putere minoră din punct de vedere economic și politic, fusese totuși investit cu un prestigiu intelectual și cultural, afirmat cu prilejul tuturor contactelor pe care românii le avuseseră cu el în trecut
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
este însă firesc, ținând cont de formele în care se dezvoltau în acele secole (XIV-XV) viața socială a comunităților românești, producția și comerțul. Introducerea în sistemul cvasi-oral al normelor juridice a unor seturi de legi care să ateste așezarea în descendență bizantină se dovedea probabil extrem de anevoioasă. Cum s-ar fi putut realiza combinația elementelor juridice sau absorbția acestui nivel foarte înalt al "noutăților" în dreptul cutumiar românesc? În ce măsură ar fi fost necesar acest fapt și pe ce anume s-ar fi
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
celui de-al doilea")... (Mazilu, Recitind literatura română veche I 131-32) Întemeietorul de țară Gândirea medievală redată în "literatura" vremii, precum, printre altele, istoriografia și cărțile populare, în linia credinței ortodoxe, subordonează întreaga creștinătate unei instanțe superioare incontestabile, situate în descendența imediată a divinității. Ei, delegate pentru a guverna și a gestiona comunitățile și culturile creștine, îi este acordat dreptul inalienabil al judecății în plan terestru. Spre diferență de occident, Bizanțul și zonele sale de influență, precum Țările Române, nu operează
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
provoca astfel de scrieri, dar și astfel de reacții. Mitul întemeietorului răspunde pe deplin nevoii resimțite de cărturari de a recupera începuturile, de a opune presiunilor externe un arhetip și o identitate națională apărată și prin prestigiul originii latine. Asumarea descendenței, în scrierile polone ale lui Miron Costin, consonante cu fragmentul din Analele slavone cuprinse în Letopisețul Cantacuzinesc și cu cronica lui Ureche, configurează în palierul culturii scrise perimetrul sacru al mitului etnogenezei, dat de "descălecatul" lui Traian (numit sau nu
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
civilizație. Noul "rost" clădit astfel pe jertfă este rezultatul acreditat al împlinirii unui ritual, asemănător aici cosmogoniilor. Din această populație, continuatoare a "legii creștine grecești" (a ortodoxismului bizantin), va "descăleca" în secolul XIV, în Moldova, Dragoș. Fragmentul certifică, prin lanțul descendențelor, originea latină a moldovenilor, nu însă și a credinței lor, moștenitoare a Constantinopolului. Mitul celor doi frați, Roman și Vlahata, răspunde de asemenea modelului balcanic, de proveniență pre-creștină, reluat în "legendele despre începătorii de seminții" (Mazilu, Literatura română în epoca
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
mobilizărilor" spirituale) unor țeluri particulare și naționale. (Mazilu, Literatura română în epoca Renașterii 234) Dincolo de modelul Învățăturilor lui Neagoe Basarab, în care programul politic al domnului isihast (portret fără trăsături particulare) are o amplă vocație creștină și este așezat în descendența directă a voinței de inspirație divină a lui Constantin I, domnii celor trei țări românești și-au păstrat individualitatea în cadrul imaginarului cult (reflectat în cronici și letopisețe); la trecerea în legendele și în poveștile populare, ei s-au apropiat de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
evenimențialul. Acolo unde istoria, sub voința divină, nu intervine coercitiv, imaginarul își pune în funcțiune sistemul grilelor lui de prelucrare și de codificare, pe coordonatele mentalităților generale. Încrederea în destinul justițiar, care, în urma vinei, atrage pedeapsa binemeritată, așează medievalitatea în descendența unei gândiri antice de tip mitic, la dispoziția unei divinități a cărei judecată, proiectată eschatologic, va reface în mod indubitabil dreapta ierarhie a valorilor (departe însă de justiția politică și de justiția de drept, așa cum erau ele definite și exercitate
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
al celor 10 porunci, o etică asemănătoare ca tonalitate cu învățăturile christice, părăsind realitatea. Traseul comportamental al domnului îl urmează îndeaproape pe cel al lui Iisus și pe al apostolilor săi; ales de divinitate, tânărul voievod este așezat în imediata descendență a Mântuitorului, având menirea de a se dovedi (doar) apărător demn al dreptei credințe, apologet și zelos practicant ortodox. Toate aceste momente selectate de Neagoe în programul său inițiatic circumscriu topoï specifici, ce ordonează istoria vieții la Curte, pe care
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
expresive și dinamice: pildele și istorioarele din Sama de cuvinte, zidirea cetății Poenari în vremea lui Țepeș (Velculescu 289), apariția unui urs în tabăra de la Camenița (în letopisețul lui Neculce), invazia sălbăticiunilor în timpul ciumei (în Letopisețul Anonim al Moldovei), legenda descendenței hunilor din fauni (în pseudo-Nicolae Costin). Toate acestea sunt exemple ale imaginarului, care își află și o altă întruchipare în sbornicele-manuscrise, în Erminii și în cartea populară Întrebări și răspunsuri, oglindire a nevoii de mister și de lucruri exotice. Din
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
se afla în refugiu. E o publicație de cultură, având în prim-plan și un rol de inițiere în poezia modernă, al cărei promotor era, în viziunea lui Ovid Densusianu, conducătorul și teoreticianul revistei, curentul simbolist. V.n. va milita, în descendența „Literatorului” lui Alexandru Macedonski (pe care chiar l-a suplinit în perioada de întrerupere a apariției, 1905-1918), în numele unei concepții lărgite privind trăirea și frumosul în artă, pentru desprinderea de estetica numită „veche”, cea care subordona, restrângător, fenomenul artistic convingerilor
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]