71,108 matches
-
bun-gust și cu mobilitate intelectuală, el comandă schimbarea perspectivei narative exact atunci când trebuie, ceea ce înseamnă exact atunci când cititorul începe să se plictisească. Dragoste și erotism Romanul este plin de un erotism difuz și inanalizabil, ca erotismul din șampanie. Indiferent dacă descrie icre de Manciuria sau ceaiuri afrodisiace, munți cu vârfurile ascunse în nori sau case de toleranță, prozatorul trezește în cititor nostalgia beatitudinii amoroase. Parafrazându-l pe Titu Maiorescu, despre romanul său s-ar putea spune că este un vis liber
CONSTANTIN ȚOIU POVESTEȘTE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17349_a_18674]
-
Cezar redescoperă fugitiv iubirea, ca pe un bis al existenței, ca pe o ultimă tresărire a conștiinței lui de bărbat. De fapt, tot ceea ce povestește Constantin Țoiu devine captivant. Anodina și adeseori exasperanta lume balcanică în care trăim se transformă, descrisă de el, într-un spectacol. Iată, ca exemplu, momentul în care Cezar câștigă un milion de lei la loz în plic: "însoțit de alaiul vesel, excitat, al mulțimii, sui treptele CEC-ului din interiorul poștei, se prezentă la ghișeul care
CONSTANTIN ȚOIU POVESTEȘTE... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17349_a_18674]
-
aripa stîngă selenarii provoacă deruta solarilor; lovitura decisivă a fost dată însă la aripa dreaptă: distrugerile în rîndul trupelor lui Phaeton au fost atît de mari, încît Lucian bănuiește că pe pămînt a căzut o ploaie de sînge, asemenea celei descrise de Homer la moartea lui Sarpedon. În ciuda victoriei extraordinare a lui Endymion, Phaeton mai are suficiente resurse pentru un contraatac care s-a dovedit decisiv; cu toate acestea solarii nu aveau destule forțe pentru asedierea capitalei selenare; în consecință, Phaeton
Războiul stelelor în versiunea lui Lucian din Samosata by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/17375_a_18700]
-
după toate regulile artei diplomatice a epocii prin care spațiul cosmic a fost împărțit în zone de influență între cele două puteri aflate în conflict. După încheierea pactului Lucian și companionii săi părăsesc regatul lui Endymion nu înainte de a mai descrie unele ciudățenii pe care le-a văzut pe Selena. Reveniți pe pămînt eroii noștri trec prin noi aventuri - sînt înghițiți de o balenă uriașă - care însă nu mai face obiectul preocupărilor noastre. Caracterul parodic este evident. Dar nu despre talentul
Războiul stelelor în versiunea lui Lucian din Samosata by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/17375_a_18700]
-
se descoperă tărîmuri necunoscute etc. etc. Cu alte cuvinte și modernii proiectează în lumi siderale sentimentele și resentimentele omenești. Din acest punct de vedere nu este nici-o diferență între Lucian din Samosata și contemporanii noștri. Sigur, războaiele cosmice așa cum le descriu modernii se poartă cu arme sofisticate,inexistente astăzi, posibile însă în viitor, Panoplia selenară și solară din Istoria adevărată a lui Lucian se bazează nu pe imaginație tehnică, ci pe fantezie botanică și zoologică. Dar, în rest nu sînt deosebiri
Războiul stelelor în versiunea lui Lucian din Samosata by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/17375_a_18700]
-
al lui "ce-ar fi dacă...", "ce va fi dacă...", "ce-ar fi fost dacă...". Ce-ar fi fost dacă, de pildă, cineastul ar fi fost lăsat, pe vremuri, să-și facă opera, să fie el însuși. ("Cum se poate descrie mîhnirea mea de azi, re-trezită după peste 35 de ani, descoperind că ceea ce voiam să fac pe vremuri în meseria mea și nu puteam, alții, pe alte meridiane și alte paralele au izbutit (...) Cînd, după terminarea Duminicii..., am vrut să
Cîteva cuvinte despre Sergiu Huzum by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17378_a_18703]
-
doamne din înalta societate schimbând impresii în legătură cu celebritățile primei jumătăți de secol. Martha Bibescu este, bineînțeles, cea care are inițiativa, iar Elena Bulai o ajută să-și formuleze opiniile în limba română. Multe fragmente sunt antologice. Iată, de exemplu, cum descrie autoarea cărții, în tandem cu traducătoarea sa, apariția lui Charles Chaplin într-un salon în care era așteptat de mai multă vreme: " Deodată, în capătul de sus, invizibil al scării din stejar lustruit, care dă în hol, auzim pe cineva
Doamnele între ele by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17391_a_18716]
-
execuție și necesitatea de a căuta soluții măcar imprevizibile dacă nu cu totul noi. Dar în această categorie de lucrări, indiferent dacă sursele sunt de multe ori evidente (Cezanne, în Muncitori, 1913, Ingres, în Nud și Odaliscă, 1928), pictura este descrisă implicit, într-o mult mai mare măsură, ca ipostază și ca exercițiu al libertății. Lucrurile se schimbă, însă, radical, atunci cînd este vorba de marile și numeroasele sale compoziții cu personaje identificate limpede ca statut social și ca existență istorică
Camil Ressu, la o nouă lectură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17395_a_18720]
-
familie (formată din "MAX, profesor de istorie sau filozofie, 40-45 de ani, MAMA, soția lui și BEN, fiul lor, 15-16 ani") care a ieșit la iarbă verde. în scurtă vreme, se creează o neașteptată situație dramatică, pe care autorul o descrie nu numai cu mijloacele dramaturgului, ci și cu cele ale regizorului: "MAX: în sfârșit, iată-ne cu toții adunați... Aer curat, soare, grijile zilei date de-o parte, nu tu reviste, nu tu materiale, nu tu vești de război... Cum spunea
TEATRU SCURT... ȘI CUPRINZĂTOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17388_a_18713]
-
ridică spre ea privirea ca pe un arc și pasărea, lovită, cade pe scenă.)" Gestul doborârii păsării cu privirea are o remarcabilă expresivitate scenică. Citind pasajul respectiv, avem senzația că ne aflăm într-o sală de spectacole și "vedem" situația descrisă de autor sub lumina puternică a reflectoarelor. Primum philosophari, deinde vivere Mulți dintre dramaturgii români de azi - Paul Everac, Dumitru Radu Popescu, dar și Alina Mungiu, Vlad Zografi ș.a. - filosofează prin intermediul personajelor lor. Respectivele personaje sunt un fel de... eseiști
TEATRU SCURT... ȘI CUPRINZĂTOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17388_a_18713]
-
identificare etnică -ez). Termenul maidanez, realizînd "înnobilarea" comică a cîinelui care trăiește pe maidan prin instituirea lexicală a unei pseudo-rase, a căpătat și funcție denominativă curentă, cu avantajul, desigur, de a oferi un singur cuvînt pentru desemnarea a ceea ce era descris mai înainte cu ajutorul unor sintagme: "un maidanez ce ne lătra cu patos" ("Evenimentul zilei" = EZ, 2245, 1999, 12). într-un text jurnalistic, în care se observă pasiunea pentru variația sinonimică, obiectul prezentării e identificat prin termeni generici, sintagme descriptive, elipse
Comunitari by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17406_a_18731]
-
penibilă, dar cu efecte tragice. Ar fi fost, de pildă, suficient că unul din acești falnici decision-makers să răsfoiască noul volum al lui Adam Michnik, Letters from Freedom (University of California Press, 1998) pentru a găsi o îngrijorătoare formulă ce descrie caracteristicile Balcanilor: "puțin fascism, putin comunism, putin egalitarism și puțin clericalism". Doză de irațional care subzista în toate țările fostului bloc sovietic nu poate fi, vai, vindecată doar prin expedierea ultra-sofisticatelor bombe controlate prin laser! Cu atat mai mult cu
Cu toate pânzele sus, spre Zona Rublei! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17911_a_19236]
-
un punct, pragmatismul occidental ne poate părea cinic, dar să nu uităm că, zi de zi, oferim argumente stupefiante care să încurajeze o astfel de atitudine. Primejdia cea mare care paste România acestui moment este drumul prăpăstios pe care-l descria, inca acum o sută de ani, prozatorul austriac Grillparzer (citat în cartea menționată a lui Adam Michnik): "dinspre umanism, prin naționalism, spre bestialitate". Toți cei care sunt tentați, în aceste vremuri ale "granițelor spiritualizate", de fantasma zidului împrejmuitor al bietei
Cu toate pânzele sus, spre Zona Rublei! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17911_a_19236]
-
umanului"; Paul Valéry: travaliul estetic are "ceva inuman"). Viziunea poetului nostru este una a amestecului de identități sub semnul unei violente liniștite, vitale: "deocamdată lumină se face pe drumul pustiu/(ca si cum s-ar fi aprins tocmai verbul cu care-l descriu!)/ și să văd că gardianul din văzduh cel sever/ monstrul cu aripi de înger/ are chiar chipul meu/ și-mi dau seama că drumul pustiu nesfîrșit/ este chiar lama unei securi/ care-mi despica încet inima înmiit" (Drumul pustiu). Sau
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
răvășit). Sau: "vedeam că de fapt corabia mare/ e ținută în palme de un pitic" (Piticul). Sau: "o viață mică într-o lume mică. o lume cît un punct pierdut între furnicile ce par gigantice!: e lumea mea să o descriu să-i fiu cronicar cu viscerele locuite de sori ucigători și intraductibili" (Micul poem al morții. Începutul lui Dumnezeu). Poet ce nu se joacă cu cuvîntul, dirijîndu-i bolboroseala magmatica pe direcții precise, în înțeles topografic, tratîndu-l, în pofida unor declarații autominimalizatoare
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
precedentă. Surprinzătoare sunt și schimbările de regim stilistic, susținute de o cunoaștere multilaterala a lexicului limbii române (terminologie militară, eclesiastica, administrativă etc.), ca și de capacitatea de a integra în textul românesc expresii din limbi străine. Autorul poate oricând să descrie un sat din Olanda sau o gară din Germania, să reproducă limbajul unui general canadian sau al unui ofițer de Securitate român, să reconstituie modul de viață dintr-o mănăstire din evul mediu sau dintr-o închisoare din epoca stalinista
Gheorghe Gheorghiu-Dej ca personaj de roman by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17945_a_19270]
-
de ftizie în ciuda corpolentei sale. Făcîndu-și "mîna" de gazetar, pe cînd era încă slujbaș la departamentul Cultelor în 1858, întreprinde o fructuoasa călătorie în Germania, din care, cu îndemînarea în ale scrisului pe care o avea, isi notează și apoi descrie întîmplările. Dar înțelege să noteze totul, adică toate peripețiile, de la episodul Bucuresti-Giurgiu, călătoria pe vas, cel budapestan, vienez (amplu evocat), cel ceh și slovac, pînă ajunge în Germania, în stațiunea balneara Kissingen (pe care o va preferă, peste ani, si
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
egală măsură, aproape fără ca acest lucru să mai capete însemnătate, fetele tinere sînt sacrificate pe altarul unei divinități hîde, care simbolizează cruzimea și cinismul, Babă Iaga. Orice e posibil aici: genocid, viol, incest, sinucidere în masă, ritualuri satanice, pentru că Sînger descrie o umanitate fără conștiința, incapabilă să iși perceapă propriile suferințe, necum pe cele ale semenilor. Însă în același timp această umanitate brutalizata și abrutizata e zguduită de pofte, frisonată de sentimente pe care nu le înțelege, dar în virtutea cărora acționează
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]
-
ale comunității în care trăiesc. Cei trei sînt Cybula, craiul leșilor, Cora, o femeie desfrînata, de vîrstă mijlocie, si Yagoda, fiica acesteia. Ambele femei sînt soțiile lui Cybula. Fiecare dintre aceste personaje simbolizează felul în care ar putea evolua lumea descrisă în român. Cybula e bătrîn, slăbit, neputincios și resemnat, chinuit de rele presimțiri, muncit de remușcări; el trece de la preocuparea de a supraviețui, oricum, numai să trăiască, la ispita morții, gîndul sinuciderii. Cybula reprezintă tot ce e mai bun și
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]
-
manifestate în timpul unor încercări grele. La jumatatea vieții, în împrejurări pe care ni le prezintă prin intermediul extraselor dintr-un jurnal chiar din 1938, s-a aflat în vecinătatea morții, a bolii și suferințelor insistențe. Fără patetism ori excese, Mircea Ștefănescu descrie această experiență cu o undă de gravitate elegantă și nelipsita de ironie. Ni se sugerează că abia atunci, la 40 de ani, a survenit maturizarea autorului și intrarea existenței sale pe un cu totul alt făgaș, după întîlnirea cu drame
Plăcerea de a consemna by V. Lută () [Corola-journal/Journalistic/17947_a_19272]
-
pare un cuvînt foarte nimerit pentru postura romanesca a eroilor lui Mariaș, și totodată cheia stării de spirit a acestei cărți, justificarea faptului că într-o asemenea carte nu poate fi vorba de parodie. Fără îndoială, însă, Oxfordul, așa cum îl descrie scriitorul spaniol, nu e foarte departe de Academia din Lagado a lui Swift, măcar ca potențial de ridicol dacă nu din alt punct de vedere. Fiindcă e un loc unde nimeni nu face, cu adevarat, nimic, unde toți se plictisesc
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
ce să preferi: populismul iresponsabil și vicios al lui Iliescu, sau grandomania mistico-tembelă a lui Emil Constantinescu? Minciună cu iz de măciuca minereasca a primului, sau parșivenia acoperită în sosuri onctuos-democratice a celui de-al doilea? Pentru țară, însă, perspectiva descrisă de sondajul CURS e catastrofală. Neperformanți, debili la orice capitol înafara de cel al lădăroseniei, păguboși cu sistema și fraieri cu încăpățânare, a-i readuce, eventual, la putere pe pedeseristi ar echivala cu a ne șterge definitiv de pe harta marilor
Sansa democratiei: lovitura de stat?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17961_a_19286]
-
cînd par false, devin stînjenitoare pentru cititor. Cititorul nu e interesat să le verifice, dar aceasta nu exclude nevoia lui de a le crede adevărate. Așadar, nu "suspendarea neîncrederii" este importantă, cum scrie Lodge, ci "crearea încrederii". Ficțiunea înseamnă a descrie ceea ce creezi tu însuți, în afară oricărei realități dinainte date; a face să pară funcționale toate detaliile, chiar dacă nu există nici o regulă și nici un test în stare să ne spună de ce se întîmplă așa. Ficțiune înseamnă ca si cum literatura utilizează limba
Limbaj si fictiune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17978_a_19303]
-
poezia este prea prozaica și proza prea poetica, astfel încât trecerea de la un gen la altul nu se remarcă și se pierde efectul scontat, de contrapunct. Există însă în volum câteva poeme demne de interes, poeme care, deși nu sunt suprarealiste, descriu tablouri suprarealiste, într-un mod greu de uitat. Cel mai valoros este Spălatul pe cap, așezat (poate nu întâmplător) primul în sumar: "La intersecție/ chiar lângă trecerea de pietoni/ mama mă spală pe cap într-un lighean înflorat/ Oamenii ne
Experimente poetice riscante by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17981_a_19306]
-
pentru această explozie de graiuri mitice, scrisă prin secolul al XVII lea de un suedez. Pentru că fusese alungat din țară de către reprezentanții clerului luteran, autorul, un anume Andreas Kempe, se distrează descoperind burlescul savuros al acestei goane după Eden și descrie un Paradis care pare mai curînd preluat din glumele vremii noastre: cu o Eva sedusa de șarpele care îi șoptește vorbe dulci și fatale în franceză, un Adam danez și un Dumnezeu vorbitor de suedeză. Lui Leibniz îi datorăm, se
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]