1,251 matches
-
veți putea desface niciodată. Și de atunci Păcatul și Durerea stau împreună, fiind înlănțuite. Aceasta veche povestire se potrivește de minune cu viața noastră creștinească, deoarece se află scris în Cartea Sfântă la Apocalipsă: „Cu cât stătut-a duhul în desfătări (păcate), cu atât găsit-a întristare și durere.” 103. Vasul murdar Era un om care-și zicea că-i credincios și cu frică de Dumnezeu, dar ducea o viață plină de păcate. În sinea lui credea că Bunul Dumnezeu îi
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
filosofie urmează matematica, din care fac parte aritmetica, geometria, astronomia, logica, etica, retorica și știința armoniei (acustica matematică). El afirma că fizica nu are o valoare științifică, deoarece se ocupă de studiul aparențelor, ca arta, acestea fiind doar surse de desfătări rămase în zona sentimentelor și a pasiunilor, doar cópii ale cópiilor ideilor eterne. Astăzi, după 2400 de ani, principiul incertitudinii al lui Werner Heisenberg readuce în discuție "analogia liniei divizate", expusă de Platon în Republica. Între metafizică și interpretarea realității
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Frica în Occident (secolele XIV-XVIII). O cetate asediată. București: Meridiane, 1986. 2 vol. [1978]. ---. Păcatul și frica. Culpabilitatea în Occident (secolele XIII-XVIII). Iași: Polirom, 1997. 2 vol. [1983]. ---. Mărturisirea și iertarea. Dificultățile confesiunii. Secolele XIII-XVIII. Iași: Polirom, 1998. [1990]. ---. Grădina desfătărilor. O istorie a paradisului. București: Humanitas, 1997. Liniștiți și ocrotiți. Sentimentul de securitate în Occidentul de altădată. Iași: Polirom, 2004. [1989]. Djurić, Ivan. Il crepuscolo di Bisanzio. I tempi di Giovanni VIII Paleologo. Roma: Donzelli, 2009. [1933]. Dobre-Bogdan, Cristina. Imago
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
hrănit cu învățătura Eclesiastului. Căci pentru el nimic nu mai e zădărnicie, în afară de speranța într-o altă viață. Dovadă că o pune în joc împotriva cerului însuși. Nu vom întâlni la el regretul de a-și fi irosit dorința în desfătare, loc comun al neputinței. El i se potrivește lui Faust, care a crezut îndeajuns de mult în Dumnezeu spre a se vinde diavolului. Pentru Don Juan, lucrurile sunt mai simple. "Burladorul" lui Molina răspunde amenințărilor Infernului doar atât: "Nu-ți
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
presupunem”, pentru a-l cita pe Tucidide, „iar despre natura omenească știm clar că, dintr-o necesitate firească, domină pe cel care a pus stăpânire”16. Sau, cum spunea Tolstoi, „procesul însuși al dirijării voinței altora devenise pentru el o desfătare, o obișnuință și o necesitate”17. Iată ideea și în cuvintele lui Ioan din Salisbury: Deși nu le este dat tuturor să obțină puterea regală sau princiară, totuși omul care e complet neatras de gândul de a deveni tiran se
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
die reflektierende Gattung... die Dramatik ist keine poetische Gattung, sondern eine poetische Form (genul epic, cel liric și cel reflexiv... dramaturgia nu este un gen poetic, ci o formă poetică). 17. Thibaudet, op. cit., p. 186. 18. Aristotel, Poetica, cap. 14: "Desfătarea pe care trebuie s-o cerem unei tragedii nu poate fi, într-adevăr, orice fel de desfătare, ci numai cea care-i e proprie (v. în rom. Aristotel, Poetica, București, 1965, p. 71). 19. Mai exact, secolul al XVIII-lea
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
și cel reflexiv... dramaturgia nu este un gen poetic, ci o formă poetică). 17. Thibaudet, op. cit., p. 186. 18. Aristotel, Poetica, cap. 14: "Desfătarea pe care trebuie s-o cerem unei tragedii nu poate fi, într-adevăr, orice fel de desfătare, ci numai cea care-i e proprie (v. în rom. Aristotel, Poetica, București, 1965, p. 71). 19. Mai exact, secolul al XVIII-lea are două tipuri de versuri octosilabice: unul comic (care apare în Hudibras și este continuat de Swift
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
mare". 3. Concepția lui Pepper este similară (op. cit., p. 87): "Un scriitor ostil poate prezenta următoarea dilemă: sau o intenție avînd un caracter practic explicit, si un țel conceptual precis spre care se tinde și care este atins, sau o desfătare pasivă, fără nici un scop. Antinomia kantiană și paradoxul lui Bertram Morris care vorbește de un scop estetic, care nu reprezintă un scop precis, scot în evidență dilema degajînd în mod limpede acest al treilea mod de activitate intelectuală care nu
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
parte dintr-un proces de asimilare a fenomenului în cultura contemporană. Cărțile lui Leonard Cohen și Bob Dylan sunt, la ora actuală, tot mai mult acceptate ca literatură veritabilă, iar traducerea lor în românește nu poate fi decât prilej de desfătare. "Dilemateca", anul VIII, nr. 82, martie 2013 Însingurare Ernesto Sabato este, fără îndoială, unul dintre acei autori a căror amprentă transformă textul într-o "dare de seamă" despre criză, exces și singurătate. E cunoscut faptul că scriitorul și-a început
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
nu mai aveam ceasul deșteptător. Însăși vremea nu mai e aceeași. A devenit mai aspră, mai capricioasă. Babele sunt parcă mai rele... După orele de serviciu sunt cu gândul acasă unde să-mi caut cel puțin odihna, dacă nu și desfătarea sufletească. Luni seara, după ce am stat la masă, am scris la Priponești mulțumindu-le pentru bunătățile ce ne-au trimis și anunțându-i totodată că Puișorul meu cel scump și drag a zburat fără voie de la sânu-mi. Noaptea te-am
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
avut liniște toată ora. Figură mare Veconi. Cred una identică n-am să mai întâlnesc în toată cariera mea. Păcat că nu e la Bârlad. Cosmin să mai afle o poantă ! Orele de la liceu rămân pentru mine ore de adevărată desfătare intelectuală pentru că sunt întotdeauna în rol. Copiii mă iubesc și mă respectă. În prezent cam fug prin materie pentru că recensământul a dat totul peste cap. Și la anul îl fac pe Eminescu, or a grăbi la acest unic poet este
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
mese, de la prânz, le-am luat la cantina „Casa Armatei”; într-o seară am fost invitați acasă la P. Barbu, iar în altă seară la masă, acasă la Creangă Traian. S-a petrecut foarte bine și a fost o plăcută desfătare sufletească pentru sufletul meu. Vreau să dau numele celor prezenți: Alexandrescu Ioan din Iași; Barbu Panaite, din Iași, cu soția; Chirica Paraschiv; Creangă Traian, din Iași, cu soția; Pavel Emil; Stamatin Horia, din Bârlad; Vânătoru Iulian, cu soția; Zainea Ioan
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
vine ceasul și acum este, papistașii mai aproape, îmbogățiți și ei nemăsurat în zile de praznic, faciamo festa tutta via! Întors către Sine paliativ la deșertăciune, km 63+5 peste Moldova la munți luați în nume propriu, dar nu în desfătări se va opri dorul omului, te-ai obișnuit cu binele, cum să vreau să se termine, că sînt om din lume! angajez destinele altora, pe al meu inclusiv, pretinde "România-Pace!" muchea de sus a fabricii, războaiele răstălmăceau un bun mondial
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Hristos”. Existența umană se desfășoară potrivit voinței și planului Creatorului. Omul a fost însărcinat să fie intermediar între El și lume. (Mircea Eliade) Zeii asistă la spectacol și râd laolaltă cu oamenii. (2006) O, tu, Speranța mea, Odihna mea și Desfătarea mea, inima mea nu poate să iubească pe altul de tine! Conștiința unei unități a istoriei spirituale a omenirii este o descoperire recentă. Înțelepciunea înalță capul celui smerit. Omul exprimă întotdeauna cele nevăzute prin lucruri văzute. (Mircea Eliade) Foarte mulți
Lecția Eliade... by Luminița Săndulache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1707_a_3026]
-
rezolvarea unor probleme. A rămas pentru mine o enigmă faptul că mama putea rezolva unele probleme ale nepotului său. Cântau frumos atât mama cât și tata. Sora Elisabeta se asocia adesea cu vocea sa plăcută și ne ofereau momente de desfătare. Cântau mai ales romanțe, dar și unele cântece religioase. Îmi amintesc cu plăcere că la unele clăci, la care participau mulți vecini, se dădeau adevărate spectacole de muzică și poezie. Eram foarte apreciat de bunicul. Toți au observat că sunt
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
a vieții, a naturii. Totul evoluează în natură. Îmi aduc aminte de simpozioanele ce le organiza la finalul cursului, unde fiecare student prezenta portretul unui biolog român sau străin. Profesorul Gheorghe Hasan patrona aceste întruniri. Intervențiile sale erau o aleasă desfătare pentru auditoriu. Dotat cu un talent pedagogic superior, profesorul Gheorghe Mustață a ajuns la stadiul de a oficia cursurile. Explicațiile clare, documentate și insistența de a reliefa relația structură - funcție, au făcut din el un real profesor emeritus. Totdeauna a
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
porții, au existat două cișmele publice. Deasupra lor au fost puse inscripții în grecește, turcește și slavonește, care glăsuiesc: „Io Grigorie Ghica voievod. Fântâna lui Silvan, scăldătoarea lui Solomon. Pâraiele făcătorului de minuni Spiridon izvorăsc sănătate într-a bolnavilor lăcașu. Desfătare, viață tuturor în Iașu. Al triilea Grigorie Alexandru Ghica dăruiește. Si către toți de obștie darul de înmulțește. Însetaților, vedeți să dobândiți viața apelor. Întru al doilea anu alu Domnii Sale, leat 1765, iulie, 20.” In timp ce contemplam inscripțiile
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
trimitea cu mintea la castelele împărătești din mult adoratele basme populare. Lumina toropită și cadrilată ce intra prin ferestre mă anunța venirea mult așteptatei seri, momentul magic al fiecărei zile, în care glasul bunicii da viață haiducilor și zmeilor spre desfătarea imaginației mele. În acea căsuță bătrânească eu am văzut întâia oară lumina zilei, după care am fost îmbrăcată cu cămașa de noapte brodată a bunicii. Ea credea în superstiția ce zice că iubire eternă va fi purtată de copil pentru
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
privat de bunul său cel mai de preț. Dar asta e o impresie trecătoare. O neașteptată neputință m-a constrâns să abandonez impulsurile obscene ale cărnii. Sunt bătrân, ăsta-i adevărul. Poate chiar temerile bătrâneții m-au convins să părăsesc desfătările Romei. Bătrânețea e o moarte treptată care încetinește bătăile inimii și înfrânge încet-încet dorința de a trăi. Nu voiam să arăt lumii aceleia, golite de orice valori, declinul mizer al trupului meu. Am râvnit singurătatea unei păduri sacre în care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Troia se întoarce acasă în speranța că-și va recupera copilăria, înscrisă în întregime în cicatricea care ar trebui să-l ajute să fie recunoscut de către doică; în momentul în care acest lucru se și petrece, el simte o mare desfătare, o satisfacție care ajunge la culme. E parcă mult mai bucuros că doica l-a recunoscut decât că s-a reîntors acasă, unde-l așteaptă Penelopa. Probabil că atunci eroul se imaginează în anii adolescenței, când era încă pur la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
trupului meu. Mirosul de hoit mă tot urmărește de când am descoperit omul acela sfâșiat de pe țărm. De aceea mă feresc să-mi apropii gura de fața Aiei. Nu vreau să-i provoc silă. Mi-aduc aminte că, odată, în toiul desfătărilor amoroase cu Corinna, tocmai când ne sărutam mai încleștați, am simțit un damf teribil de hoit. Îl exala chiar gura ei. Nu credeam că amorul poate să miroase atât de urât. Cântece epice De fiecare dată când vrea să mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
de odihnă (Cairns Night Zoo). Ne plimbăm agale pe Întinsa faleză de pe malul oceanului În susurul valurilor Întunecate ce bat ritmic malurile surpate, precum ceasornicul din vechiul turn medieval, și ne Împărtășim impresiile zilei tropicale pline de surprize Încântătoare pentru desfătarea sufletului. În acest Întins spațiu s-au amenajat locuri de recreere, promenadă, spații de joacă pentru copii, mici restaurante cu mâncăruri germane, englezești, italiene, franțuzești, japoneze și tonete, pe care tronează În voie sortimente variate de fructe de mare, puse
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
MINUNII Hărăzit și nevoit de soartă să călăresc două lente cărări iluzorii - Învățământul și creația - am parcurs cea de-a patra carte, Nemurirea Mogulului, semnată de infatigabila scriitoare și voiajoare Oltea Rășcanu-Gramaticu (Editura Pim, Iași, 2009) cu aceeași atracție și desfătare intelectuală cu care am lecturat, anterior, și Amurgul Zeilor, Trezirea Dragonului și Paradisul Pierdut. Și constat că impresiile de atunci nu mi se schimbă, ci mi se confirmă. D-na Oltea este iremediabil stăpânită de enciclopedism (mitic, religios, istoric, geografic
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Încăpăținează să rămână ascuns ca demon În misterul munților de credințe populare ale oamenilor locului, așteptând să se descotorosească de aura de legendă doar atunci când el va simți că omenirea e În impas. Așadar, cartea de față este o plăcută desfătare intelectuală a simțurilor estetice, o Împlinire spirituală față de o lume deja luată În stăpânire În mod științific și afectiv. E vorba de o savoare captivantă a unei trăirii unice ale autoarei. De aceea, curiozitatea și cutezanța ei față de aceste civilizații
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
spre orizonturi largi, spre care, privind, receptăm imagini de vegetație, ape, stânci, construcții, oameni, petec de câmp sau un colț de cer. Spre deosebire de observarea științifică a geografului, contemplarea peisajului este un act estetic care determină o stare de bucurie de desfătare, de emoție estetică. Un arbore solitar pe întinderea câmpiei, învolburarea și zgomotul cascadei, silueta piscurilor montane unesc om-peisajnatură într-o armonie pe care o sesizează numai sentimentul moral al omului. Acceptând că “peisajul este o stare a sufletului”, trebuie să
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]