14,288 matches
-
ani) se aseamănă oarecum cu cei din vârsta antepreșcolară. Jocurile acestora sunt mai reduse în conținut. Comunicarea reciprocă între copii în timpul jocului sau al altor activități este însă insuficient dezvoltată. Procesele psihice precum gândirea, percepția, memoria, ș.a. nu s-au desprind de acțiune. Astfel, observarea faptelor externe nu prezintă un caracter sistematic: percepției copilului i se impun trăsăturile mai vii ale obiectelor(ceea ce “sare în ochi”). Procesele de memorare sunt cuprinse mereu într-o activitate, chiar dacă preșcolarii mici memorează relativ ușor
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
propune chiar în totalitate în mod conștient să memoreze sau să-și amintească ceva. La această vârstă și gândirea este caracterizată prin acțiuni concrete. Procesele de gândire ”apar ca operații ajutătoare, cuprinse nemijlocit în activitatea practică: ele însă nu se desprind ca operații mintale relativ independente, îndreptate spre rezolvarea unor probleme.”( A. Roșca, 1996, p.30). Limbajul păstrează de asemenea caracterul situativ întâlnit de la vârsta antepreșcolară. Se dezvoltă însă interesul copiilor pentru aspectul sonor al limbii: ritmul sonor, rimele, de aceea
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
explicit acest scop, fără să aleagă dinainte materialul de memorat, fără să recurgă la anumite metode și procedee speciale care facilitează memorarea mai temeinică, reproducerea mai fidelă a materialului. La vârsta preșcolară mică, vârstă în care activitatea psihică nu se desprinde de acțiune, imaginația este implicată în procesul activității concrete și se leagă de componentele acesteia. Ea este subordonată actului perceptiv. Imaginația preșcolarilor mici prezintă trăsături asemănătoare cu cele ale imaginației copiilor antepreșcolari. Ea este fluctuantă, involuntară, neintenționată, dependentă de acțiunile
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
căscată în mijlocul sufrageriei și nu-i venea nici să plece, nici să stea. — Acu’, Florico, nici la piață nu mai mergem, că n-om lăsa casa descuiată..., se așeză Caterina oftând. — Mă duc barem să pun de-o cafea, se desprinse din uimire Florica. — Fa, da’ știi că Veta avea ea o caisată... Pe unde-o fi pus-o? — Ia vezi în cămară... Se înșirară ca la priveghi și-și turnară în păhărele mici cu dungă aurie pe margine. Hai să
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
e mai digerabilă. — Cafea, cafea.... Mai dorește cineva? Pe hol trecu un băiețel de vreo zece ani cu o tavă pe care purta câteva păhărele de plastic cu un lichid semiincolor. Își trăgea mucii cu zgomot, căci nu și putea desprinde nici o mână de sub tăviță. Trecu de compartiment și-l auzi cum deschide următoarea ușă. Apoi liniște. Tinerii se cuibăriseră unul într altul și rămă seseră cu ochii ficși, privind în gol. Che Guevara ațipise într-o rână, iar mămăița își
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
se dizolvară. Se trezi tremurând în aceeași poziție în care adormise. Nu se învelise cu nimic, iar aerul rece și umed din încăpere o cuprinse ca într-o îmbrățișare haină, accentuând frigul pe care îl simțea de obicei. Pleoapele se desprinseră greu din cauza lacrimilor uscate de pe genele mari care umbreau ochii aceia de un verde pământiu. Aceeași tristețe sfâșietoare apăru când pleoapele grele se ridicară alene. Sângele îi dispăruse din obraji de parcă cineva se hrănise cu el cât timp dormise. Ridică
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
mânuit la început cu sfială, amintirile îngreunând relatarea evenimentelor, apoi cu destindere și îndrăzneală. Erau momente în care ochii Karinei străluceau parcurgând rândurile scrise, iar pe buze se oprea adesea câte un zâmbet rușinat, discret, care uita să se mai desprindă de ele. Deși suferise în urma plecării lui mai mult decât din cauza rănilor de la genunchi, era calmă, destinsă și nu-i purta ranchiună. Nu-l putea urî. Îi stârnise curiozitatea de a încerca să descopere cine e, de a cerceta misterul
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
cerul înstelat jucându-se cu perdeaua de mătase din spatele căreia Karina o privea absentă. Era departe, în acea poieniță înmiresmată, cu iarbă fragedă și flori, în brațele lui, în îmbrățișarea aceea din care nu ar fi vrut să se mai desprindă. Se ghemui la pieptul lui simțindu-se protejată, ocrotită. Oftă adânc și se abandonă viselor. A doua zi dimineață, în timp ce-și pregătea cafeaua, își depănă în minte viața. Rutina o transformase într-un roboțel, la care acțiunile erau
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
bucăți, să o distrugă, dar aceasta se încăpățâna să reziste. O adună cu mișcări repezi, deschise fereastra și o aruncă fără să-i urmărească, cu privirea, căderea în gol. Un val de aer rece îi cuprinse obrajii răsfirându-i părul desprins din clama ce-l ținea mereu captiv. Ochii se umeziră din cauza aerului care-i înțepa cu săgeți reci. Nu mai voia să plângă. Se întoarse și ieși din cameră lăsând fereastra deschisă. Își luă poșeta cu o mișcare bruscă de pe
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
mai bine să rămână doar o simplă frunză. Au și ele rolul lor destul de important. Se plimbă pe alei fără o destinație anume. Nu mai căuta nimic, nu mai avea nevoie de nimic. Și totuși îi lipsea ceva. Parcă se desprinsese de ceva vital supraviețuirii ei. Avea nevoie să știe dacă decizia ei era cea mai bună, să vină cineva și să-i spună: „- Da, îndepărtează-te de el! Ieși din jocul acesta care te-a ucis de atâtea ori. Asta
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
nevoie să petreci câteva zile în casa bunicilor mei, ca să ai timp să meditezi la tot ce a rămas nerezolvat și care te apasă ca o povară? Nu ai zis că ai nevoie de liniște și că vrei să te desprinzi puțin de zgomotul și tumultul orașului? Pentru că de un specialist nici nu vrei să auzi. Ți-ai făcut alte planuri între timp? Ana nu înțelegea schimbarea Karinei în perioada scurtă în care pregătise ceaiul și ceva de mâncare pentru excursia
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
vorbim despre o carte capabilă să dea piept cu critica de specialitate, matură și convingătoare in integrum. Este în schimb o carte care reprezintă un real salt, o creștere a acurateței stilistice și eliminării timpilor morți. Tonul inițial, de dramoletă desprinsă din cărțile de succes efemer ale unor autoare din zona de consum a lecturii se modifică vizibil în a doua parte, mai densă și mai articulată. Inclusiv stilistic. Nu știu cât va dura această luptă a autoarei cu subiectul și personajul devenit
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
taci!taci!" și rămâne cu Apolodoro, fără să-l confirme sau să-l rectifice după roadele pe care le poate da. * Visul Marinei se face mai profund, coboară în realitățile eterne. Se simte izvor de viață când dă piept copilului. Desprinde sugarul capul și rămâne privind-o, se joacă cu biberonul apoi, iar când în somn surâde, își zice mama: Se visează cu îngerii". Cu îngerul său se visează ea strângându-l la piept, ca și cum ar vrea, întorcându-se la el
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
dinspre mamă, tatăl Marinei, în locul acelui urât Apolodoro, și Luis este numele prohibit, rușinosul, intimul. Luis, Luis-ul meu, al meu Luis, Luisito, Luisito al meu și-l mănâncă cu sărutări. Îi apasă gura pe gura sa scuturând capul o dată, se desprinde apoi imediat, rămâne privind o clipă, și strigând "Luis, Luisito al meu!" se întoarce să-și unească gurile, cu zel. Spune, mamă, mă iubești? Mult, mult, mult. Luisito, Luis al meu, mult, mult, soare, cer, al meu Luis, Luisito.... ! Luis
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
te înțeleg. Și încă rigid cadavrul, vor urma celulele vibratoare conservând activitatea sa normală și vor trăi globulele albe sau leucocitele, aceste celule amiboide. Nu e un moment precis în care viața se oprește pentru a începe moartea; moartea se desprinde din viață, ceea ce fiziologii numesc necrobiosis, moartea vieții, a acestui don Fulgencio. "Fă copii" aude Apolodoro, la auzul acestui nume. Moartea își are viața sa, să zicem așa, procesele sale histologice și metamorfotice... și auzind-o suspinând pe Marina, adaugă
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
Aristofan în Broaștele, dar care le conferă un aer solemn și măreț. Cu toate acestea, Clitemnestra și mai ales Oreste au momente de regret sau ezitare ce le completează portretul moral și îi aproprie de noi. Din întreaga operă se desprinde o impresie de puritate și înălțare morală, care i-a determinat pe unii critici să considere Orestia (alături de poemele homericeă drept cea mai mare operă poetică a antichității grecești. Încrederea în individualitatea umană, responsabilitatea pe care și-o asumă ființa
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
manifestă pe corpul fizic. Dacă refuză În continuare să vadă Lumina, din păcate, aceste persoane riscă să cadă pradă total maleficității și singura soluție care ne mai rămâne Nouă pentru a-i salva este moartea, moartea fizică, pentru a putea desprinde spiritul de trupul și sufletul afectat. Spiritul se Întoarce la Matrice, de unde se reîncarcă, sufletul rămâne prins În structurile dimensiunii În care voi trăiți și este programat să-și continue șirul de Întrupări până când Își poate conștientiza greșeala și până când
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
capabil de multiplicare. Pe al treilea loc s-au situat cei numiți de voi mongoli, care erau o formă primitivă, Înclinată spre creșterea animalelor, care nu aveau atașament față de pământ, Înclinați către natură. Din pătura de mijloc unii s-au desprins și au ajuns În ceea ce se numește astăzi America, combinând dragostea pentru natură, dragostea pentru medicina naturistă și ritualuri. În Africa lucrurile au stat altfel, deoarece unele civilizații din exteriorul Terrei s-au gândit că Îi pot transforma În sclavi
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
planurile conștiinței inferioare, mânați de dorința de a evolua. Imaginați-vă o spirală care tinde spre Matrice, care urcă. În dimensiunile superioare, a -a, a 8-a, a 9-a, a 10-a, spiritele nu mai au formă, așadar sunt desprinse de planul fizic care le țintuia, care le făcea vulnerabile prin teama față de pierderea stării de sănătate, a siguranței financiare sau a dependenței de stabilitate. Ele trăiesc În legea iubirii, conștientizând Matricea, iar În legea iubirii Întunericul nu-și are
MATRICEA DIVINĂ by ALALEXANDRA C. XANDRA C. VASILE BOL OGAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1589_a_2960]
-
ie pe care o comunic? acest peisaj dominant de „nouri", de „mormântul albastru al cerului", de f?cliile solemne ale stelelor. Regina nop?îi luna se ive?te din limpezimile cerului, de dincolo de „poartă norilor" -, dintr-un univers „haut de la", desprins de contingent, În care doar cei „ale?i" pot p?trunde: este lumea „nemuritoare ? i rece" a Ideilor, a adev?ratei cunoa?teri În care domne?te „seninul", „lini?tea adânc? sufleteasc?" -adev?rata ?i unică frumuse?e a lumii
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ta; C-acum din pleiada-?i auroas???i senin? Se stinse un luceaf?r, se stinse o lumin?, Se stinse-o dalb? stea! " (La mormântul lui Aron Pumnul) Cel ce aprinde steaua d???toare de via?? este un Înger care, desprinzându-se din l?că? ul s?u ceresc, coboar? pe p?mânt pentru a da via?? „corpului de lut" al omului pe care ?i-1 alege, Insufle?indu-1 „cu-al gândurilor aripi", cu „graiul dulce În pieptul lui cel mort
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
a ??rei lumin? nu va pieri niciodat?, Întruchipând Ideea, esen?a metafizic? a luminii, simbol al spiritului divin „destinat s? se Întrupeze cu lumina să pur? În geniu". În mijlocul miilor de stele sortite pieirii, Luceaf? rul e rază de lumin? desprins? din fuiorul ve? niciei: „ Un cer de stele dedesupt Deasuprai cer de stele ??rea un fulger nentrerupt ???? citor prin ele", este lumina care d? orizont spa? iului Îngust al cunoa?terii umane: „ Dar un luceaf?r, r???riț Din lini
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
poetului deveni?i oglind? a cosmosului -se Îndreapt? Întotdeauna spre lumină „nemuritoare ?i rece" a „Stelei Singur????îi": „ Purur tan?r, Înf??urât În manta-mi, Ochii mei n????m vis?tori la steaua Singur???? îi". (Od?-În metru antic) Desprinse parc? din picturile pe care poetul le privea În bisericile Moldovei sau pe care, „fiind ??iet" le Întrez?rea „printre pleoape", colindând ??durile fermecate ale Ipote?tilor, aceste „pagini Înstelate" relev? că ?i celelalte topos-uri poetice care alc?tuiesc
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
nu-mi plac tragediile. Sînt prea triste. CHARLES: Dacă-s tragedii! Cum ai vrea să fie? Eu m-am bucurat de ea. Din piese înveți mereu cîte ceva... EMMA: Adică mergi la teatru să înveți? Ce? CHARLES: Morala... s-o desprinzi din replici. EMMA: Ce prostie! Din piese nu e nimic de învățat. Că prințul l-a ucis pe rege sau că-i pe dos... CHARLES: Emma, ești o superficială. Eu am citit undeva... EMMA: Ai citit? Unde? CHARLES: Nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
își amenință soțul că trădarea crimei: Adevărul e că ești o secătură plicticoasă și te condamn la o viață agitată. O să te temi", îi spune ea lui Charles. Vedeți, într-un fel, o secătură plicticoasă este și criticul silit să desprindă "învățămintele folositoare" dintr-un teatru pe care-l trăiesc cu atîta dezinvoltură și nesilite de nimeni (nici măcar de Horia Gârbea, comediantul) chiar personajele. E nevoie de atît de multe cuvinte pentru a explica faptul că aceste personaje s-au născut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]