1,580 matches
-
deplasărilor făcute cu mijloace de transport auto, si pe colaboratorii săi, la întâmpinarea turiștilor, în momentul sosirii. În funcție de particularitățile grupului pe care îl însoțește (vârstă, preocupări, temperament etc.), ghidul va găsi formele cele mai adecvate pentru crearea unei atmosfere de destindere și de bună dispoziție. În cazul în care turiștii străini vor oferi ghidului anumite atenții sau cadouri, acesta are obligația de a le refuză politicos, explicând turiștilor că tot ceea ce a întreprins pentru reușita sejurului lor reprezintă pentru el o
ORDIN nr. 10 din 23 februarie 1998 pentru aprobarea Normelor metodologice privind selecţionarea, şcolarizarea, atestarea, utilizarea şi atribuţiile ghizilor de turism. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120067_a_121396]
-
trai mai ușor, fără muncă, undeva, în vreo închipuită "țară a tuturor posibilităților"? Asemenea indivizi au fost și mai sunt, iar unii dintre ei sunt trebuie recunoscut, tocmai victime ale propagandei de instigare a emigrări desfășurate de cercurile reacționare, ostile destinderii, aflate în slujba monopolurilor interesate să sporească rândurile milioanelor de dezrădăcinați pribegi, forță de muncă ieftină, sursă sigură de supraprofituri. Acestea sunt adevăratele scopuri... "umanitare" ale campaniei demagogic declanșate după Conferința de la Helsinki și care urmărea transformarea reuniunilor europene într-
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Muncitori, țărani, intelectuali, forțe progresiste, antiimperialiste de pretutindeni, popoare din toate țările, uniți-vă în lupta pentru progres și pace, pentru lichidarea imperialismului și colonialismului, pentru libertate națională și socială, pentru dezvoltare liberă și independentă! Acționați ferm pentru colaborare, pentru destindere, pentru securitate, pentru o lume mai bună și mai dreaptă pe planeta noastră, pentru pace"" (Congresul al XII-lea al PCR: 1981, 90-91). Iată cum se prezenta idealul revoluționar pentru leninismul romantic. Din acest punct de vedere, secretarul general al
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Londra. Dacă se regretă lipsa sa de agresivitate de odinioară, se apreciază în schimb obiectivitatea sa actuală și fiecare înțelege că acest post urmează politica oficială a Statelor Unite care în prezent tinde spre o cooperare cu URSS-ul și o destindere cât mai completă a situației mondiale. Fiecare își dă seama că nu mai există în mod practic nici o posibilitate ca România să iasă din sfera de influență sovietică și să se debaraseze de regimul său actual. În acest sens a
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
Ceaușescu, "constă nu în apartenența sau neapartenența la diferite grupări politico-militare, ci în pozițiile și modul de acțiune a statelor pentru afirmarea noilor relații internaționale, în promovarea activă a principiilor coexistenței pașnice, a obiectivelor esențiale, ale cauzei păcii, independenței, suveranității, destinderii și colaborării internaționale" (Sprințeroiu în Popișteanu: 1989, 30; vezi și SR/ Romania: 19 August 1976, 2 sau Ciorănescu: 1976, 1-8). Limitele toleranței sovietice își spuneau cuvântul, fie și numai din punct de vedere instituțional, ca urmare a apartenenței RSR la
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
-și rezolve problemele cu propriile forțe, asigurând dezvoltarea construcției socialiste. Nu trebuie să trecem cu vederea faptul că posibilitatea unei intervenții din exterior ar fi un lucru foarte serios pentru socialism în general, și cu atât mai mult pentru politica destinderii și a păcii. De aceea trebuie să oferim tovarășilor polonezi tot sprijinul nostru pentru a îi ajuta să-și rezolve problemele prin forțe proprii, pe căile pe care ei le consideră cele mai bune și cele mai folositoare și au
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
definitorie pentru politica României în problemele europene (Vlad în Vlad: 1981, 48; subl.m.). În ceea ce privește schimbarea raportului de forțe în plan global, Ceaușescu afirma: Desigur, nu suntem chiar atât de idealiști, înțelegem realitățile, știm că dezvoltarea colaborării internaționale, accentuarea cursului destinderii nu se înfăptuiesc de la sine, că mai sunt forțe care se opun acestui proces, că mai sunt popoare care se află încă sub asuprire străină, care luptă pentru eliberarea națională, că politica imperialistă, colonialistă și neocolonialistă mai provoacă suferințe popoarelor
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
case, morminte valoroase și locuri legate de viața sau activitatea unor personalități fălticenene. Pentru argumentarea valorii acestor obiective, va trebui - vrând, nevrând - să fac istorie literară. Am admirat desenul 202 din ultima Dv. scrisoare. Aduce o atmosferă de poezie, de destindere în activitatea rece de fiecare zi, a investigațiilor științifice. Vă mulțumesc și pentru acest dar. Mulțumesc de asemeni pentru adresa prof. Carlo Tagliavini 203, căruia îi voi scrie în zilele următoare, în legătură cu folcloristul Al. Vasiliu-Tătăruși. Sunt într-o mică dilemă
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Dimitriu 5 Suceava, 22 iulie 1973 Mult Stimate Domnule Pienescu, Profit de răgazul zilei - duminică - spre a vă adresa câteva rânduri, pe lângă cartea pe care v-o trimit. Am găsit-o la Fălticeni. Vizita la Văratec a fost o adevărată destindere, iar întâlnirea cu Dv., mi-a oferit clipe de desfătare. Folosesc prilejul, rugându vă să 234 Petru Gheorgheasa (n. 1878, la Cotârgași, jud. Suceava - m. 1946(?). învățător, folclorist. Unul din întemeietorii foaiei „Vestitorul satelor”(1912) și editor al publicației „Calendarul
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
la o vârstă înaintată, este destul de riscantă - deși nu este prudent a mă grăbi! În ultima vreme am lucrat ca actor în filmul „La porțile albastre ale orașului” - unde am jucat pe un profesor și director de liceu. Este o destindere, căci până la 70 ani, n-am făcut decât să cânt. Dragă tov. Dimitriu, a fost la mine profesorul Adamachi - prieten și coleg de artă. Mi-a comunicat dorința matale de a vă mai trimite ceva còpii, (sau) originale. Dar spre
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
tipul directorului, nici reci, nici fierbinți, în situații excepționale păreau buni, dar la ordinul exterminării celor de sub ei, s-ar fi conformat. E de dorit un adversar declarat decât unul pervers. Apoi, acești copii n-au făcut din momentele de destindere un scop și mod de comportare în viață, ci au înțeles că tentația de a ignora realitatea era încercarea subtilă a duhului viclean de a le abate atenția de la chemarea pe care o aveau, de a mărturisi cu prețul vieții
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Copiii au început să fie trimiși la Canal și la Gherla, în grupuri mari, iar noi, după Crăciun, aveam să fim expediați mai întâi la Jilava. Crăciunul 1949 Pentru postul Crăciunului am făcut un program duhovnicesc, împletit cu momente de destindere, cântând colinde și povestind romane cu temă creștină: Quo vadis, Divina Comedie și altele, program aranjat să poată fi împlinit și să nu tulbure sufletește puterile celor mai tineri și neexperimentați. Pentru a putea participa în chip conștient fiecare, în vederea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de taină și de vinovăție, fie făcându-l să înțeleagă că bătrâna lui soție ciudată era mult preferabilă unei strălucitoare vedete-târfă. Oricum le-aș fi întors, acestea erau gânduri searbede. Dar la nivelul unei curiozități vulgare, îmi ofereau uneori o destindere din încordarea unor dorințe mai elevate. Și atunci m-am gândit că s-ar putea ca Rosina să se găsească încă la hotelul Raven, și că m-aș putea duce pur și simplu s-o întreb, și chiar dacă m-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
să fac treaba asta, pentru că sunt alte legi care mă obligă să vă bag la pușcărie. De bătut nu ne-au bătut, că nu se bătea așa... Intrase România în Organizația Națiunilor Unite și-atunci s-a creat oarecum o destindere... Și ei căutau, probabil, să respecte lucrul acesta, să se comporte altfel puțin... ăsta cred că o fost norocul nostru, pentru că altfel ne-ar fi rupt în bătaie și-așa mai departe. Adevărul este că în momentul în care ne-
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
ceva se întâmplă. Cei vechi spuneau așa: Atunci când situația pe plan internațional sau intern se înrăutățește, noi suntem barometrul, asupra noastră se fac presiuni. Nu știam ce gândesc ei, care era logica lor, dar măsurile erau draconice. Atunci când există o destindere se simte și la noi, încep să se comporte altfel, cel puțin o perioadă”. Dar și caralii recunoșteau: Eu am ordin. Mie dacă îmi dă ordin să te omor, te omor, dacă îmi dă ordin să te spăl pe picioare
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
spun că se purtau urât cu noi. Nu erau pedepse așa cum au fost mai târziu... Mai târziu o fost groaznic. A fost așa mai bine în cei doi ani cât am stat acolo, da’ au fost cei doi ani de destindere, cumva... Ce ați lucrat acolo în afară de spălătorie? Am lucrat și la covoare, am lucrat și confecții... Când era comanda mai mare, și era nevoie de confecționere te trecea de la covoare la confecții, și când nu era comanda așa mare lucrai
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
să semnați? Nu, nu. Pe unii i-o pus, dar pe mine nu. Cum a fost întoarcerea acasă? Când ne-o scos ne-o dus din Gherla la Dej. Am fost mulți acolo în Gherla... șase mii. Și-apoi cu destinderea asta... o’ fost mulți de-aiește, foști miniștrii, bătrâni, și i-o’ trimes cu însoțitor până acasă în București. Și-apoi noi la Dej am schimbat trenul... Și a venit acolo un fost maistru civil din fabrică, Berciu, și el ne-
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
dosarul și am fost trimiși în judecată la Tribunalul Militar din Craiova. Ne-a condamnat, pe mine și pe încă unu’, la cinci ani de zile închisoare, iar pe ceilalți, la câte un an... Între timp intervenise o stare de destindere pe plan internațional, și cum la aceste schimbări autoritățile comuniste erau foarte sensibile, s-a dat un decret de amnistie pentru toți cei condamnați până la cinci ani de închisoare, așa că, prin noiembrie 1955, am fost eliberați... Unde ați fost deținut
VOL I. In: EXPERIENȚE CARCERALE ÎN ROMÂNIA COMUNISTĂ by Cosmin Budeancă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
unuia sau mai multor proiectile cu alice, gloanțe, schije, substanța aprinsă luminoasă, ori al împrăștierii de gaze nocive sau de neutralizare, prin forță de expansiune a gazelor provenite din detonarea unei capse ori explozia unei încărcături sau prin forță de destindere a aerului ori a altor gaze comprimate:" 2. Articolul 3 va avea următorul cuprins: "Art. 3. - Prin muniții, în sensul prezentului decret, se înțeleg cartușele, proiectilele și încărcăturile de orice fel, care pot fi întrebuințate la armele prevăzute în art.
DECRET nr. 17 din 3 februarie 1976 pentru modificarea Decretului nr. 367/1971 privind regimul armelor, muniţiilor şi materiilor explozive, devenit Legea nr. 77/1971. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128156_a_129485]
-
și colaborare multilaterala între statele socialiste, pentru întărirea unității și coeziunii sistemului socialist mondial, în interesul păcii și progresului în lume. Articolul 5 Înaltele părți contractante, promovând consecvent politică de coexistența pașnică, vor depune eforturi pentru crearea unui climat de destindere internațională și de colaborare între toate statele, indiferent de sistemul lor social, pentru reglementarea pe cale pașnică a diferendelor dintre state, pentru zădărnicirea planurilor agresive ale cercurilor imperialiste, încetarea cursei înarmărilor, realizarea dezarmării generale și totale, pentru lichidarea definitivă a colonialismului
TRATAT din 19 noiembrie 1970 de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală între Republica Socialistă România şi Republica Populară Bulgaria. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129113_a_130442]
-
și cu apă, ferestre pentru fasciculele laser, pentru racordurile pompelor de vid și pentru aparatele de diagnostic și supraveghere. Ele sunt dotate cu facilități de deschidere și de închidere pentru a permite recondiționarea componentelor interne. 5.7.5. Ștuțuri de destindere supersonica (MLIS) - ștuțuri de destindere supersonica, special proiectate sau pregătite pentru răcirea amestecurilor de UF(6) și gaz purtător, până la 150 K sau mai putin, si care sunt rezistente la efectul de coroziune al UF(6). 5.7.6. Colectoare
PROTOCOL*) din 11 iunie 1999 între România şi Agenţia Internationala pentru Energie Atomica, adiţional la Acordul dintre Republica Socialistă România şi Agenţia Internationala pentru Energie Atomica pentru aplicarea garanţiilor în legătură cu Tratatul de neproliferare a armelor nucleare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129144_a_130473]
-
fasciculele laser, pentru racordurile pompelor de vid și pentru aparatele de diagnostic și supraveghere. Ele sunt dotate cu facilități de deschidere și de închidere pentru a permite recondiționarea componentelor interne. 5.7.5. Ștuțuri de destindere supersonica (MLIS) - ștuțuri de destindere supersonica, special proiectate sau pregătite pentru răcirea amestecurilor de UF(6) și gaz purtător, până la 150 K sau mai putin, si care sunt rezistente la efectul de coroziune al UF(6). 5.7.6. Colectoare de produs (pentafluorura de uraniu
PROTOCOL*) din 11 iunie 1999 între România şi Agenţia Internationala pentru Energie Atomica, adiţional la Acordul dintre Republica Socialistă România şi Agenţia Internationala pentru Energie Atomica pentru aplicarea garanţiilor în legătură cu Tratatul de neproliferare a armelor nucleare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129144_a_130473]
-
colapsibil, fisurat, forfecat etc.) și la existența suprafețelor de discontinuitate (șistuozitate, clivaj, fălii, contacte de sedimentare etc.). Condițiile de teren nu pot avea un rol declanșator în producerea alunecărilor de teren. * Procese geomorfologice - procese de eroziune supraterana sau subterană, de destindere mecanică în urmă topirii ghețarilor, de activitate vulcanică etc. * Procese fizice - ploi intense sau/și prelungite, topirea rapidă a zăpezii, cutremure de pământ, cicluri repetate de inghet-dezghet sau umflare-contractie etc. * Procese antropice - excavații în versant sau în picior, încărcări pe
ORDIN nr. 62/N din 31 iulie 1998 privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121723_a_123052]
-
colapsibil, fisurat, forfecat etc.) și la existența suprafețelor de discontinuitate (șistuozitate, clivaj, fălii, contacte de sedimentare etc.). Condițiile de teren nu pot avea un rol declanșator în producerea alunecărilor de teren. * Procese geomorfologice - procese de eroziune supraterana sau subterană, de destindere mecanică în urmă topirii ghețarilor, de activitate vulcanică etc. * Procese fizice - ploi intense sau/și prelungite, topirea rapidă a zăpezii, cutremure de pământ, cicluri repetate de inghet-dezghet sau umflare-contractie etc. * Procese antropice - excavații în versant sau în picior, încărcări pe
ORDIN nr. 1.955 din 31 iulie 1998 privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121765_a_123094]
-
colapsibil, fisurat, forfecat etc.) și la existența suprafețelor de discontinuitate (șistuozitate, clivaj, fălii, contacte de sedimentare etc.). Condițiile de teren nu pot avea un rol declanșator în producerea alunecărilor de teren. * Procese geomorfologice - procese de eroziune supraterana sau subterană, de destindere mecanică în urmă topirii ghețarilor, de activitate vulcanică etc. * Procese fizice - ploi intense sau/și prelungite, topirea rapidă a zăpezii, cutremure de pământ, cicluri repetate de inghet-dezghet sau umflare-contractie etc. * Procese antropice - excavații în versant sau în picior, încărcări pe
ORDIN nr. 19.o/288 din 31 iulie 1998 privind delimitarea zonelor expuse riscurilor naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121764_a_123093]