10,196 matches
-
pe asta... cum îi zice... zi-i pe nume... pe sofaua asta... nu? Așa-i? Am dreptate? Broanteș încuviință mașinal. — Nu fi fleț - spuse rece Cosette. Nu merit. Sunt o fată ca oricare, n-am nimic deosebit. încearcă să te detașezi de senzații, să le controlezi. Gândește-te că nu ești de capul tău aici, reprezinți o comunitate. Un popor care nu-și poate controla senzațiile într-un perimetru istoric dat este un popor migrator. Gândește-te la bieții pecenegi: toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Foarte bun... dar chipul din oglindă, nu știu, parcă... fața asta ștearsă, inexpresivă Îmi amintește — Nu mă interesează ce-ți amintește ție. Orice chip Îi sugerează fiecăruia altceva. Asta e un fel naiv de a privi arta. Încearcă să te detașezi, caută emoția pur estetică, uite nudul ăla multiplicat prin repetarea negativului. Simți vibrația? Nu-ți sugerează nimic? — Nu-mi dau seama. Privește cu atenție, totul se petrece Într-un bec, o spirală ruptă, un filament ars — A, da, ai dreptate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
a făcut să mă simt dorită. Dar cum primii doi au închis înainte să spună ceva, puțin probabil să mă fi dorit atât de mult. Oricum, al treilea mesaj a compensat din plin dezamăgirile precedente, în ciuda faptului că vocea era detașată ca și cum citea prognoza meteo pentru un anunț înregistrat. „Bună ziua, domnișoară Jones. Numele meu este Laura Archer. Aș dori să vorbesc cu dumneavoastră despre o problemă personală. Ați putea să treceți pe la biroul meu luni seară la ora opt? Dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
cu excepția interiorului, stingându-se ușor în așteptarea morții termice. Bolborosea vorbe înspăimântătoare, vrăji sinistre ce o făcură pe biata copilă să capete strălucirea morții pe măsură ce înghițea culoarul, neîndrăznind să mai întoarcă nicicum capul spre domnul director, a cărui fantomă se detașa din ce în ce mai puțin clar pe fondul negru de fum și inimaginabil al unei catedrale înalte de zeci de mii de metri. Pașii căpătară rezonanța Suspendării, înecându-se într-un ecou uriaș, inexistent până în acea clipă. Trecând pe culoarele unde apa curgea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
nevoiți să relatăm cele întâmplate claselor mai mici care umpluseră coridorul în timpul pauzei, am intrat cu toții în clasă. — E un idiot, un idiot sadea! spuse Stein, punându-și pe umărul lui Iag mâna sa albă care, pe fondul negru, se detașa ca o pată de smântână. Nu, Stein, nu te băga, frate! Îi dădu mâna la o parte Iag. Înțelege, n-a fost vorba despre un comentariu al talmudului, deci n-ai de ce te agita. Și, așteptând ca Stein să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
ca niște cozi de șoarece. Eu a trebuit să merg cu Nelly, iar plimbarea mi s-a părut plăcută și plină de prospețime. Rarii trecători ne apăreau nemișcați ca niște șiruri de felinare, dar, când ajungeam în dreptul lor, fiecare se detașa din șir și trecea pe lângă noi, în drumul lui. Nelly era așezată alături de mine. Avea gâtul cam strâmb, însă când și când, cu zâmbetul ei neîntrerupt și cu ochii ei alungiți, reușea să transforme această diformitate în cochetărie. Și pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
au prins de mâini și ne-au tras pe o scară neluminată. Moșmolindu-se mult timp cu niște lacăte, ne-au introdus apoi în coridorul întunecat al unui apartament necunoscut. După asta, au deschis ușa unei camere; în întunericul căreia se detașa clar pătratul ferestrei și lumina zorilor care dispăru când fu aprinsă lampa. - Vă rog, liniște, domnilor, pentru Dumnezeu, liniște, ne rugă Nelly, ținându-se de gât cu mâna ei muncită, pe care se detașau unghiile lăcuite, în timp ce Kitty, mișcând un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
unei camere; în întunericul căreia se detașa clar pătratul ferestrei și lumina zorilor care dispăru când fu aprinsă lampa. - Vă rog, liniște, domnilor, pentru Dumnezeu, liniște, ne rugă Nelly, ținându-se de gât cu mâna ei muncită, pe care se detașau unghiile lăcuite, în timp ce Kitty, mișcând un divan cu multă precauție și trecând în spatele lui, aruncă pe lampă un batic roșu de mătase, cu franjuri. - Scumpelor, aveți încredere, strigă Iag cu glas atât de tare, încât fetele își traseră capul între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
pasiune. Ce zici, nu-i așa? - Da, desigur. Sigur că așa este, Ă Sonia, spusei eu, mângâind dulce numele ei atât de gingaș. Am trecut colțul. Aici domnea întunericul. Doar o fereastră de la parter era puternic luminată. Sub ea se detașa un pătrat luminos în care pietrele rotunde și umede păreau niște piersici așezate pe o tavă neagră. Sonia scoase un „ah!“ și-și scăpă geanta. Mă aplecai rapid, ridicai geanta și începui s-o șterg cu batista. Fără să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
și pe geam? întrebă Cristi. Drăgan îl privi fără să răspundă. Se uita la comandant neștiind cine este tânărul care îl luase la rost. Poți vorbi fără grijă! îl liniști Pop. Dumnealui este un ofițer de poliție de la Iași. E detașat la noi să ne ajute la cercetări. Păi, ce să facem? întrebă ușurat Drăgan. Trebuia să ne asigurăm nu-i așa? Toma dădu din cap nemulțumit și se apropie și el de portiera închisă. Simion Pop se dădu lângă el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Aici îl aștepta ordinul de încorporare în armată. Plecase la unitatea militară imediat ce se sfârșise vara. Perioada de instrucție de infanterie trecuse fără probleme pentru tânărul recrut. Avea o constituție impozantă și era dezghețat la minte, ceea ce făcea să se detașeze de ceilalți camarazi. Într-o sâmbătă, imediat ce terminaseră programul adminis trativ și se pregăteau să meargă la popotă, sergentul de serviciu pe companie îl anunțase să se prezinte la ordin la comandament, la căpitanul Cerkatov. Asta nu era deloc ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
lumină în întuneric. Nu-l interesa ce se petrece acolo jos, știa că la volan este Simion Pop, care se grăbea să ajungă pe platou. Se simțea împăcat cu tot și cu toate, nu era decât un observator ce privea detașat de acolo de sus. Și totuși, corpul de pe platou îl atrăgea ca un magnet. Exista o legătură subtilă între el și trupul bărbatului prăbușit în iarbă. Un fir nevăzut, mai subțire ca cel al pânzei de păianjen îi unea, obligându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
subofițerilor cu gradele lor, totul era notat, ca și numele camarazilor din dormitorul lui, calitatea hranei de la cantina militară, vătămătura de la genunchi, după un mărșăluit noaptea, carcera făcută pentru o mănușă pierdută, numele cafenelei unde a chefuit cînd se afla detașat la Požarevac. La prima vedere totul e banal, ca orice stagiu și orice detașare, numai că acel Požarevac sau cele șapte luni În cazarmă, din perspectiva realizatorilor Enciclopediei, reprezintă un eveniment unic: nicicînd, niciodată, un oarecare G.M., geometru, nu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
neolitic până în epoca modernă, a fost bordeiul. Acest tip de locuință a fost folosit de țiganii robi și după ce au fost eliberați din robie, deoarece putea fi construit cu resursele materiale aflate pe loc. Pe un teren în pantă se detașa prin săpătură la suprafață de 2,53/3m (suprafața locuibilă), se fixau niște pari la colțuri și mijloc și în față unde se monta o ușă, peste care se așeza o structură de lemn dispusă în două ape și se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din vânzarea unor saci cu cereale la crâșma lui Cojocaru, furați din hambarele lui Apostoleanu, de către doi răsculați din Gloduri. Această situație am aflat-o din gura lui C. Donțu din Oțelești care, la 180 1907, era în armată și detașat să-i prindă pe „răsculați”. Îmi amintescă cuvintele rostite de bîtrânul Donțu, când eu aveam 13-14 ani: „Deh, niște nimeni, niște golani bețivi!”, ceea ce contrasta total cu linia oficială! 37 Pentru problema răscoalei țărănești din 1907 pot fi consultate lucrările
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
jur, lipsit de mijloace de transport. Se mergea la prea desele instruiri pe jos, peste dealuri și păduri, bătând cu pasul 35 km. Au avut loc și modificări în încadrarea școlilor din comună. De la coala Lunca au fost luați și detașați la alte școli și în alte munci profesorul D. Ciuchi și învățătorul Gh. Călinescu în comuna Parincea. Învățătoarea Maria Păvăluță a fost îndepărtată din învățământ, deoarece soțul, preot, a fost condamnat politic. Raionul a dat dezlegare directorului Gh. Vraciu să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o lungă perioada de timp, când s-au schimbat și condițiile social-politice și, odată cu acestea s-au schimbat și cerințele și nevoile oamenilor. Atât bordeiul și coliba, cât și casa ca întocmiri artificiale, supraterane, păstrează credința străveche că spațiul închis, detașat de univers, dar păstrând legătura cu acesta, cu cerul, printr-un stâlp central sau prin deschizătura din acoperiș prin care să iasă fumul, devenită horn, alcătuiește un micro-spațiu sacru. Indiferent de gradul de complexitate al construcției, aceasta trebuia să-l
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o structură de lemn dispusă pe piatră, de formă ovală, erau pe lângă fiecare gospodărie care cultiva o suprafață mai mare cu porumb. Era o construcție aparte, nu era integrată alteia, așa cum este acum când sub o șură sau magazie se detașează un spațiu dreptunghiular, îngrădit cu șipci destul de rezistente ca să „țină”. Pivnița, beciul, dispusă sub chiler sau sub o altă construcție anexă, mai rar detașată, a fost o groapă săpată în pământ pentru a proteja alimentele păstrate pentru iarnă, dar și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pentru construirea acestor case noi, este nevoie de meșteri noi, specializați pe șantierele din Spania și Italia, care lucrează cu alte scule, cu alte materiale, încorporând prin munca lor cunoștințele tehnice și o concepție modern despre folosirea spațiului delimitat și detașat de mediu. 4.1 Descrierea unei gospodării din satul Lunca de la sfârșitul secolului al XIX-lea în însemnările sale, Toader Gh. Miron Boca descrie și gospodăria părintească cu tot ce cuprinde, adică ceea ce se numea siliștea casei, adăugând elemente de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
limba latină fără accent și pe care Îl porecliseră Monsieur Roquefort În virtutea aromei aparte pe care o răspîndea În pofida băilor romane de colonie și parfum cu care Își gătea pantagruelica persoană. Monsieur Roquefort, În ciuda remarcabilelor sale Însușiri (dintre care se detașa o fermă și militantă convingere că un cîrnat, și mai cu seamă porțiile de tobă pe care Clara și mama ei le primeau din partea rudelor din Spania, erau locuri făcătoare de minuni pentru circulație și pentru durerea de gutăă, era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
Format în jurul Constantinopolului, Imperiul Roman de Răsărit rămâne aproape intact. în Europa Occidentală, dimpotrivă, episcopii, principii și burgurile se organizează în mici puteri autonome. în 496, asemenea multor altor principi din Occident, Clovis, regele francilor, primește botezul creștin și se detașează de ultimele rămășițe ale Imperiului Roman. Bântuită de tâlhari și de bande înarmate, întreaga Europă se structurează în jurul unor regate în miniatură, al unor domenii rurale îca în fosta Galie romană) și al unor mănăstiri, puținele spații protejate. în tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
piață. Va deveni tot mai evident că poți fi democrat și în favoarea economiei de piață fără a vorbi neapărat engleza și fără a crede în supremația naturală și definitivă a imperiului american. în faza următoare, întreprinderi realmente americane se vor detașa ele însele de America. Supuse, în numeroase sectoare, concurenței tot mai acerbe din partea unor întreprinderi și centre de cercetare din lumea largă, industriile strategice americane își vor delocaliza producția și cercetările. Ca și întreprinderile din cadrul altor „inimi” anterioare lor, aceste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
deconstrucție a statelor, unele dintre ele apărute în urmă cu cel puțin 1 000 de ani. Clasa de mijloc, principal actor al democrației de piață, va reintra în starea materială precară de care credea că a scăpat atunci când s-a detașat de clasa muncitoare; contractul va fi din ce în ce mai important decât legea, mercenarii vor fi mai importanți decât armatele și serviciile de supraveghere, iar arbitrii vor fi mai importanți decât judecătorii. De cel mai mare succes se vor bucura juriștii specialiști în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
pentru îmbrăcăminte, Motorola pentru comunicații, Coca-Cola pentru băuturi și alimentație. Puține vor fi europene: poate Nokia, L’Oréal, Nestlé, Danone, Mercedes, Vuitton, HSBC, Sanofi. Celelalte „circuri” vor fi indiene, braziliene, japoneze, chineze, rusești și mexicane. Ulterior, aceste firme se vor detașa de o bază națională și vor deveni integral nomade. în general, ele vor dura mai mult decât imperiile financiare sau decât fondurile de investiții, care vor fi temporar proprietarele acestora. întreprinderile vor înceta să fie ierarhice, pentru a deveni labirintice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
cultura lor. Aceasta va fi mai mult ca oricând labirintică; nevoia lor de a modela și de a inventa îi va face să desființeze - dar asta numai pentru ei - frontierele între a munci, a consuma, a crea și a se detașa. în felul acesta, vor inventa un nivel maxim al binelui și unul al răului pentru o societate planetară volatilă, egoistă, precară și lipsită de griji. Arbitri ai eleganței, stăpâni ai bogățiilor și ai mass-media, ei nu-și vor recunoaște nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]