4,675 matches
-
ce se bucură și trăiesc cu uimire și înseninare tot ce amintirea a putut păstra, pe de altă parte, trăirile omului matur, ale poetului trecut prin cultură, care redescoperă teme cunoscute într-o anumită epocă și pe care le privește detașat, dar și cu un anume romantism revendicat de locul în care s-a născut și format. Structura volumului ne trimite la "Amintirile" lui Ion Creangă și la "Desculț" al lui Zaharia Stancu. Celula familiei, cu tot soiul de rubedenii, copleșită
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
eventuală cenzură (spre cauzele scontate/manipulate de aceasta). Prin urmare, spectatorul intră în poveste și o trăiește odată cu protagonistul, pendulând pirandellian între agonia suferinței existențiale (expresivizată cu grație extatică de regizor) și extazul revelației salvatoare (expresivizat de regizor cu lirism detașat, deloc patetic). Ca orice cineast al neliniștii morale, Alexa Visarion își duce spectatorul spre abisurile conștiinței, fiindcă de acolo își lansează mesajul antieroicii săi eroi. În fine, cei trei factori pe care Alexa Visarion i-a preluat din formatul dramaturgic
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
folclorice. Tot astfel, realismul se concretizează întro viziune moralizatoare în opera lui Slavici, în vreme ce viziunea sadoveniană se deschide spre mitic și arhaic. Viziunea realist obiectivă dură, necruțătoare, din Ion și Răscoala lui Liviu Rebreanu se deosebește și ea de viziunea detașată, ironică sau parodică, cu care George Călinescu privește „comedia umană“ a lumii de parveniți pe care o surprinde în Enigma Otiliei. - O viziune despre lume poate fi atribuită și personajelor din opera epică sau dramatică. De exemplu, Ștefan Gheorghidiu și
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
inedite, Copacul din câmpie / Scrieri memorialistice (Polirom, 2003) de Gelu Ionescu, este o carte pe cât de onestă pe-atât de captivantă. Prozatorul-portretist își dă întâlnire cu eseistul, memorialistul cu inima secționată de istorie, își dă mâna cu caracterologul lucid și detașat, într-un roman cu centrul în România și raza variabilă între Paris, München, Heidelberg, București. Protagonist e chiar autorul care narează episoade semnificative din viața sa și a familiei de-a lungul a șase decenii, dar și din viața și
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
Studii italiene" (1958-1968), o subtilă istorie a literaturii italiene pe adresa studenților, italieniști, dar și a publicului larg. Când monumentele devin eroi ce-i populează cărțile, eseistul n-are cum să rămână abstract, ex-cathedra, sau să adopte metode chirurgicale, reci, detașate. Bazat pe o uluitoare bibliografie, Al. Balaci, "romancierul" și exegetul fluviului de capodopere italiene, scrie cu entuziasmul celui care n-a încetat să se mire, cu patetismul viril al cercetătorului care, stăpân pe materie, își permite să fie personal, flexibil
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
O "democrație" a textului se cîștigă în exercițiul mobil al criticului. Detaliile nu merg pe firul principal al operei, dar compun cimentul ei. Sînt, de asemenea, cele care creează rețelele dintre texte. Adesea, dînd "rezumatul" operei, cu aerul unei survolări detașate, de la mare înălțime, istoricul literar oferă o epură semnificativă a universului traversat. În realitate, apetitul detaliului indică știința artistului miniaturist, neîntrecut în arhitectura grațioasă a filigranului. SCENE ALE MEMORIEI. LA ANTON HOLBAN În crearea unei strategii romanești de anvergură, cel
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
Luceafăr care, în viziunea ei, este steaua norocoasă și-i adresează din nou chemarea: " Cobori în jos, luceafăr blând,/ Alunecând pe-o rază./ Pătrunde-n casă și în gând/ Norocu-mi luminează". Luceafărul privește spre pământ și vede îndrăgostiții fericiți; privește detașat, disprețuitor, spre lumea efemeră, incapabilă de a se ridica la nivelul ideilor superioare, și eliberat de patima iubirii rostește pe un ton sentențios: "Trăind în cercul vostru strâmt/ Norocul vă petrece,/ Ci eu în lumea mea mă simt/ Nemuritor și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
tu ghici-vei chipu-i/ Și de plânge, de se ceartă/ Tu în colț petreci cu tine/ Și-nțelegi din a lor artă/ Ce e rău și ce e bine". Privită ca un teatru, viața este înșelătoare, dar înțeleptul contemplă detașat și înțelege din jocul actorilor "ce e rău și ce e bine" (Strofa a patra). Poetul acceptă această atmosferă carnavalescă, se consideră un spectator contemplativ și stoic, se detașează de mascarada lumii, orientându-se după propriul cod de morală. Aspirând
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
o hotărâre. Putem totuși deduce că nu o va respinge încă pe tânăra din faptul că își asumă la plural întârzierea: "[P.Î. capătul coridorului] Cu un efort, Antim o împinse încet către ușa, încercând să pară amabil și totuși detașat, prefăcându-se că nu-i vedea lacrimile alunecându-i lin pe obraji. Noapte bună, Vasile, se adresa portarului. Iartă-ne că am cam întârziat, adaugă strângându-și din nou fularul în jurul gâtului. Nu prea m-am simțit bine în antract
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
lideri. De aceea, carismă are ca sursă comportamentul liderului care, daca este construit drept o atitudine cvasi-emoțională, marchează toate etapele inițierii și formării sale ca personaj categorial mereu dispus să-și "reoficializeze" statutul și să-și impună imaginea. El comunica detașat, prin limbaj, ceea ce are programat, dar și altceva în plus pentru că din discursul narativ în care se regăsește că instanța narativa nu poate lipsi "ierarhia eurilor" (eul biografic, eul psihologic, eul afectiv) care deschide căi de acces spre mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
situată într-un turn, unde autorul Eseurilor se "ascundea de lume" și se putea consacră "lui însuși". Mansarda, necesară lui Cioran ca să trăiască "fără a exersă o profesiune", are sensuri cu mult mai profunde, locatarul transformându-se "într-un observator detașat, situat, cu o inevitabilă trufie, deasupra oamenilor și lucrurilor", cum spune Vartic 100. Că și Hesse, mai tarziu, care se uită prin lucarna îngustă, cu sentimentul de orgoliu al observatorului care privește de la înălțime. Deși spre sfârșitul vieții Cioran îi
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
suporturi solide, pe cât de originale, pe atât de fiabile, pentru piese de mobilier, dulapuri, scrinuri sau fotolii. Esențiale, metaforice, labele animalelor devin o trambulină foarte sigură, eficace, pentru imaginația noastră. A vedea o parte a animalului (una dintre părțile lui detașate, fie și urma lui), este, într-adevăr, în anumite condiții, a-l vedea întreg, și chiar mai frumos decât ni-l arată natura. * * * Acesta trebuie să fi fost tipul de emoție pe care îl resimțeau primii vânători, în vremurile preistorice
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
proprietate intelectuală. Pentru aceasta este imperativă o modificare a modului de a înțelege aceste infracțiuni speciale, în prezent acestora neacordându-li-se importanța cuvenită. În ceea ce privește produsele ce fac obiectul faptei penale de contrafacere a mărfurilor, în România, conduc în mod detașat produsele din tutun, urmate de DVD-uri, CD-uri, produse cosmetice, băuturi alcoolice, încălțăminte, îmbrăcăminte, electronice, electrocasnice, casete audio și video, medicamente, produse sanitare, cafea, aparate pentru copiere. Deoarece este menită să amelioreze cadrul drepturilor de proprietate intelectuală în România
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
publicării Istoriei... lui G. Călinescu, este cel al scriitorului Mihail Sebastian: Sunt unele cărți foarte puține la care țin cu oarecare intoleranță... Totuși, pentru anumiți autori, pentru anumite opere, mă simt angajat personal, nu numai cu o adeziune critică, oarecum detașată, dar cu acea pasiune puternică, puțin încăpățânată ce ne face să transmitem mai departe, în jurul nostru, cunoașterea lucrurilor pe care le iubim. Dintre aceste cărți face parte romanul d-lui M. Blecher, Inimi cicatrizate. Venit după un debut literar uluitor
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
spune ironic să se odihnească: ,,cu deplina conștiință a sănătății dumneavoastre perfecte". Castorp, spre desosebire de Emanuel, va include posibilitatea morții sale pornind de la ,,moartea celuilalt". Plecând de la aceste considerente, niciunul din cele două personaje nu se ipostaziază în spectatori detașati ai spectacolului pe care-l oferă sanatoriul, ci dimpotrivă, percep realitatea cu un anumit scop. Fără îndoială, percepția realității este foarte importantă în înțelegerea modului în care personajele își construiesc traseul existențial. Distincția pe care Heidegger o făcea în Ființă
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Editura Eminescu, București, p. 141. Criticul semnalează și o "punte" între romanul Patul lui Procust și contribuțiile cronicarului: "În Patul lui Procust structura polifonică și reeditarea într-o variantă modernă a mai vechiului document uman fac loc unei voci narative detașate, aproape seci. Este un alt canal care leagă stilistic publicistica de romane." (s. n.) Ibidem 375 Nicolae Manolescu, op. cit., vol. al II-lea, ediția citată, p. 98 facem cuvenita precizare că, în acest volum, consacrat "vârstei" ionice, sunt poziționate cele două
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
lase atras de cazurile singulare. Din acest punct de vedere este un emblematist care vizualizează personaje, fie pozitive sau negative, fascinat fiind de extreme (iubitori ai jocului și ai riscului, dar și de figuri din zona gri). Focalizate cu privirea detașată a stoicului, analitică și aproape științifică, a celui ce a avut puterea să nu se lase covârșit de traumele lagărului de exterminare, într-atât încât să ignore valorile vieții cotidiene și ale libertății, cu partea lor de clar-obscur, negociere și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
ardere pe rug. Subiectul însuși rămâne unul senzațional, în ciuda miilor de cărți și documente despre viața, destinul și epoca celor doi eroi pe care hazardul îi pune față-n față. Tonalitatea în care narează Tournier este cea solemnă și totodată detașată a unui cronicar neutru, gravor artist ce nu-și îngăduie să evite adevărul istoric cu întreg cortegiul său de violență și evlavie, și nici atmosfera de fatalitate, am zice shakespeariană, în care se precipită protagoniștii acelor vremuri de grea cumpănă
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
fapt perpetuarea apariției fantasmei Mariei, totuna cu existența lui. Pentru Cora Dulz el nu înseamnă un pacient, ci o întâlnire cu necunoscutul, cu halucinația și obsesia. Nagy cunoaște amănunte private din viața celebrei cântărețe, pe care le relatează cu dezamăgirea detașată și filosofică a celui care a trăit o mare iubire nicicând împărtășită. A urmărit-o pretutindeni, a încurajat-o, a sprijinit-o: "Aș fi vrut atât de mult să joc un rol în viața Mariei, dar am rămas tot timpul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Nina, devine o realitate, un fel de ultim vernisaj, la care ia parte însuși Alik, prin intermediul unei casete audio, pregătite din timp și difuzate post-mortem. Alik va fi chiar și la propria înmormântare regizorul reacțiilor publicului, un fel de comper detașat și lucid al spectacolului, inclusiv muzical. O ultimă lovitură de teatru nu putea lipsi din repertoriul naratoarei Ulițkaia: cinicii galeriști care ignoraseră până atunci producția plastică a lui Alik, îl contactează subit pe avocatul artistului defunct, adică pe prima iubită
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
menajeriei Adams, varianta senilă. Casa unor gloriole sfărâmate, a unor inimi schimonosite. Servitorul Totoeste tipic pentru ceea ce înseamnă sodomizarea pe viață, autismul dobândit prin complexul miles gloriosus. Romanul se sfârșește printr-un lung priveghi al mortului, la care Alexandru participă detașat, spre a se destrăma ca personaj, în final, sub colajul frazeologiei delirante, superstițioase, stupide a participanților. Reflex al vidului halucinogen, o atracție necontenită a neantului. Din impudoarea și prefăcătoria căruia Alexandru refuză să se smulgă, deși avea toate datele. Puterea
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
bogate familii ale înaltei burghezii austro-ungare. Mai multe căi îi erau larg deschise: cea de a se consacra unei vieți active, dând curs dorinței tatălui său de a-i continua cariera de om de afaceri, cea de a-și cultiva detașat și discret interesul pasionat pentru artă, în primul rând pentru muzică, alegând o existență contemplativă, nu lipsită de distincție și noblețe, în sfârșit opțiunea pentru viața mondenă a păturii sociale căreia îi aparținea prin naștere. O viață în lumea afacerilor
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
a datorat propriei sale vitalități. Wittgenstein, din epoca mai târzie, nu a primit o inspirație din afară asemănătoare aceleia pe care a primit-o într-o epocă mai timpurie de la Frege și Russell.“8 Cititorul Cercetărilor va reține și modul detașat în care are loc aici raportarea la opera din tinerețe. În § 23, de exemplu, se aprecia drept „interesantă“ compararea a ceea ce se spune aici despre varietatea genurilor de cuvinte și propoziții cu ceea ce au spus logicienii despre structura limbajului și
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
interior domestic vag personalizat: "Unghiul drept/ tăblia mesei/ flori roșii/ geometrice-n covor/ tușul galben/ negru/ albastru/ paharul/ cristalul perfect/ aparatul TV/ și tranzistorul/ fotografia persoanei/ cinci flori/ cam ofilite/ și un calorifer/ rece". La fel ca în această neverosimilă, detașată Revelație a minusului, a golului existențial, o răceală calculată, bine dozată pare a se instala în întreaga Viața fără sentimente. Sobrul decupaj de imagini pare executat fără greșeală, de o instanță poetică aproape absentă din propriile texte, în virtutea unui principiu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
amare / și-adânci îl pizmuia pe cel ce-n groapă / cu morții se ducea să se-mpreune (Dragoste și Moarte, vv. 56-60). Sicilianul integrează moartea în fluxul vieții eului liric, o interiorizează și o fragmentează. Alteori pare a fi un observator detașat, obiectiv, ce analizează ritmurile vieții, anunțând liniștit, cu glas aproape profetic tăcerea ce stăpânește tărâmul de dicolo: Avea-vom glas de morți și noi ( Unde stau morții cu ochi deschiși, trad. MB).305 Viziunea lor diferită asupra limitei extreme nu
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]