83,221 matches
-
perioadă, în cutare loc, în cutare circumstanță atâtea sinucideri sau atâtea acte sexuale poate oare adăuga un element oricât de mic cunoașterii noastre despre angoasă sau despre vârtejul în care se învăluie aceste "comportamente"? Nu este evident, dimpotrivă, că orice determinare ideală sau formală are drept efect tocmai respingerea acestei angoase ca și, la modul general, a tot ceea ce ține de experiența concretă a asemenea fenomene și le definește, adică subiectivitatea lor originară și insurmontabilă? Ba mai mult, nu această respingere
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
ar fi reprezentările sale (și astfel esențele înseși ca esențe ideale), ele rămân purtătoarele, în conținutul lor reprezentativ, proprietăților inerente modalităților vii ale subiectivității absolute și le exprimă pe acestea. Ca atare, ele nu au nimic de-a face cu determinările pur formale care rezultă din activitatea categorială a numerației, a reunirii, a punerii în ansamblu, a modului de abordare matematică în general, care își găsește aplicarea privilegiată în metodele statistice. În acestea din urmă se disimulează, îndărătul rigorii aparente a
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
decisivă a vieții, încercarea de sine în toate punctele ființei sale a acesteia, s-a pierdut deja, făcând loc distanțării unde se ridică o lume. Aderării masive a ființei la sine în imanența radicală a subiectivității sale absolute și la determinările ontologice care afectează din principiu această existență percepută în adecvarea perfectă la sine a patosului său "întâmplarea, spune Kafka, ca pământul pe care stai să nu poată fi mai mare decât cele două picioare care îl acoperă" i se substituie
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
comportamentele și opțiunile lor. Se conturează aici o dublă contingență, care își află originea în acest dublu proces. Obiectivării vieții îi revine în general să facă să se ivească întrebarea de ce: de ce această viață, de ce aceste moduri de înfăptuire, aceste determinări corporale, sexuale, de ce aceste finalități sau aceste funcții? Trebuie să vedem că asemenea întrebări nu pot fi nici măcar concepute atâta vreme cât viața rămâne în sine, acolo unde încercându-se pe sine și coincizând cu sine ea este pe de-a-ntregul ceea ce
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
reale care a produs în mod real obiectul, măsoară valoarea acestuia. Pentru a face posibile schimbul și distribuirea, o astfel de valoare trebuie să fie determinată, și, prin urmare, munca obiectivă, care o măsoară, trebuie să fie și ea determinată. Determinarea muncii obiective este dublă: calitativă și cantitativă. Ea este determinată din punct de vedere calitativ ca ușoară sau grea, presupunând o ucenicie sau nu, "calificată" sau nu. Această determinare calitativă a muncii obiective nu este decât reprezentarea caracterelor reale ale
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
munca obiectivă, care o măsoară, trebuie să fie și ea determinată. Determinarea muncii obiective este dublă: calitativă și cantitativă. Ea este determinată din punct de vedere calitativ ca ușoară sau grea, presupunând o ucenicie sau nu, "calificată" sau nu. Această determinare calitativă a muncii obiective nu este decât reprezentarea caracterelor reale ale muncii vii, reprezentare aproximativă și supusă hazardului, convențională, contingentă, ca să spunem tot, în măsura în care ea survolează prăpastia care separă realitatea de irealitate și în care, pe de altă parte, ea
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
fericită a puterilor sau a capacităților sale proprii. O asemenea delimitare calitativă și generală a muncii obiective nu corespunde de altfel nici unei munci reale particulare, ci este o caracterizare medie valabilă pentru un individ mediu, care nu există nici el. Determinarea valorii unui produs, dacă ea trebuie să facă posibil schimbul acestuia, nu poate fi decât cantitativă, căci doar dacă o asemenea valoare este măsurabilă în mod riguros ea este susceptibilă a fi schimbată contra oricărei valori identice. Determinării calitative a
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
nici el. Determinarea valorii unui produs, dacă ea trebuie să facă posibil schimbul acestuia, nu poate fi decât cantitativă, căci doar dacă o asemenea valoare este măsurabilă în mod riguros ea este susceptibilă a fi schimbată contra oricărei valori identice. Determinării calitative a muncii obiective în funcție de gradele sale de calificare trebuie prin urmare să i se suprapună determinarea sa cantitativă, care, în ciuda formulării sale matematice, este la fel de aproximativă, de supusă hazardului, de convențională și de contingentă ca și determinarea calitativă. De
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
decât cantitativă, căci doar dacă o asemenea valoare este măsurabilă în mod riguros ea este susceptibilă a fi schimbată contra oricărei valori identice. Determinării calitative a muncii obiective în funcție de gradele sale de calificare trebuie prin urmare să i se suprapună determinarea sa cantitativă, care, în ciuda formulării sale matematice, este la fel de aproximativă, de supusă hazardului, de convențională și de contingentă ca și determinarea calitativă. De fapt, nu munca vie și reală este cea pe care o măsurăm, a cărei expresie ideală riguroasă
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
valori identice. Determinării calitative a muncii obiective în funcție de gradele sale de calificare trebuie prin urmare să i se suprapună determinarea sa cantitativă, care, în ciuda formulării sale matematice, este la fel de aproximativă, de supusă hazardului, de convențională și de contingentă ca și determinarea calitativă. De fapt, nu munca vie și reală este cea pe care o măsurăm, a cărei expresie ideală riguroasă o producem; este vorba doar despre dublul său reprezentativ ireal, adică munca obiectivă. Nici măcar aceasta, la drept vorbind, ci timpul cât
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
interes industrial, comercial, financiar, cu ratele lor respective în așa fel încât ele se situează toate pe același plan, au toate în acest fel același statut, cel, tocmai, al idealității, al irealității, în diferența sa funciară față de viață. Ansamblul acestor determinări constituie obiectul economiei politice în cea de-a doua fază a dezvoltării sale, când ea nu se mai confundă cu comportamentul practic al oamenilor care fac în mod spontan schimb de produse potrivit unei estimări aproximative, când ea a devenit
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
nu este doar teoretică, ea nu se mărginește doar la a arăta cum se construiește sistemul entităților economice muncă, valoare etc. care se prezintă ca echivalând cu viața și care, pe de altă parte, se pretează în obiectivitate la o determinare matematică ideală. Motivul pentru care are loc o astfel de substituire, construcția fantastică a acestui dublu ireal în care viața nu se "reprezintă" decât pierzându-se ne este sugerat tainic de geneza transcendentală a economiei politice: deoarece în Corpropriația originară
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
schematismului unor teze devenite deopotrivă catehism politic și doctrină de stat, el poartă în sine și duce până la ultimele lor consecințe principalele tare ale proiectului galilean: deprecierea vieții, a subiectivității, a afectivității, a individualității și, la modul general, a tuturor determinărilor ontologice care constituie esența proprie a acesteia. Realitatea, adevărul nu se găsesc așadar în viață, ci dincolo de ea într-o lume aflată în urmă, în aceste mari mase transcendente care sunt Istoria, Economia, Societatea și în diversele moduri de structurare
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
acțiune, care se derulează în imediatitatea spontaneității sale esențiale, fără ca în fața sa să se ridice, prinse în urzeala unei lumi, eventuale obiective. Prin urmare, departe de a determina acțiunea vieții, finalitățile, normele și valorile sunt, dimpotrivă, determinate de ea. Această determinare constă în faptul că, încercându-se în mod constant pe sine și cunoscându-se în orice clipă, viața știe de asemenea în orice clipă ceea ce trebuie făcut și ceea ce-i trebuie. O astfel de cunoaștere nu este în nici un fel
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
o precede, nici nu o "determină" la drept vorbind, ci îi este identică, în calitate de această pricepere originară care este viața, în calitate de praxis, în calitate de corp viu. Acțiunea, așa cum am văzut, nu este niciodată decât actualizarea puterii primitive a acestui corp fenomenologic. Determinarea valorilor pornind de la viață se lasă astfel descrisă și se descompune după cum urmează. Viața este cea care conferă o valoare lucrurilor (care prin ele însele nu au nici una) în măsura în care ea le găsește convenabile, în care ele satisfac una dintre dorințele
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
artistică, opera culturală în general, este creație în sensul despre care am vorbit, adică operație, operație a subiectivității conformă cu esența sa și identică cu înfăptuirea sa. Însă cultura nu se limitează la operele sale. Deoarece realitatea este praxis, fiecare determinare a acestuia este în sine, în subiectivitatea sa pură, un mod de cultură, cu condiția ca el să fie un mod al auto-sporirii, o formă de eliberare a energiei. Fiecare ochi, să spunem, vrea să vadă mai mult, și există
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
științei galileene care a îndepărtat din ea tot ce este subiectiv și subiectivitatea însăși. Numai că nu este posibil a elimina viața. Aceasta nu supraviețuiește numai în interiorul științei ca negândit al acesteia, ci ea nu contenește să se înfăptuiască în determinările sale elementare care sunt pentru fiecare trăitor nevoile fundamentale ale subiectivității sale organice și ale subiectivității în general. Deoarece nevoia acesteia este nevoie de sine, sporirea, fiecare dintre nevoile sale de asemenea, am spus-o deja, se esențializează în acest
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
vorba, a actului care o produce; este, pe de altă parte, și în mod necesar, cea a patosului în care se află actul de evidență, nefiind niciodată, ca act cognitiv, decât în auto-afectarea sa și prin ea. Cu certitudine, unele determinări pur patetice pot fi reproduse în lipsa oricărei ținte intenționale, a oricărei "cunoștințe" un act de pură iubire de exemplu. Recunoașterea în existența sa autonomă a unei dimensiuni ontologice de imanență radicală în sânul căreia se înfăptuiește această repetare originară este
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
se oprește nu numai la ușa casei, de unde începe patriarhatul, ci, mai mult, chiar la granițele unui sex, deoarece femeile nu se bucură de libertăți nici în sfera publică. Moștenirea liberală va acționa, în planul ideilor, ca un mecanism de determinare a modului de abordare a multora dintre problemele pe care le întâmpină indivizii în comunitățile lor. 3.1. Perspective liberale pentru politicile publice privind familiatc "3.1. Perspective liberale pentru politicile publice privind familia" În societatea contemporană, în statul bunăstării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de viață în care acesta se află, cele mai frecvente modalități sunt cele de influențare la nivel simbolic. Aceasta presupune modalități diverse, de la accentuarea unor stereotipuri (de pildă, femeile sunt sensibile, poartă de grijă, sunt preocupate de binele celorlalți) până la determinarea brutală a cuiva de a se conforma prescripțiilor sociale de rol: femeile trebuie să îngrijească de casă și de copii, datoria lor este să se dedice deplin confortului existențial al celorlalți componenți ai familiei. De aici, se circumscrie sfera lor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
mari sau mai mici, poate introduce tot soiul de reglementări sectorului privat, sau se poate abține și respecta libertatea acestuia etc. Optimul este, cum spuneam, o chestiune de proporții și de adaptare. Nu contează atît faptul că Statul intervine pentru determinarea caracterului unei econo-mii, cît contează nivelul intervenției sale. Un stat activist nu mai este relevant și nici eficient în condițiile actuale, ale interdependențelor multiple și liberalizării accelerate a piețelor, ale retehnologizării și dereglementării, dar el rămîne o necesară "plasă de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
sau inexistentă; b) Fără aranjamente legale și contractuale care să întărească activitatea de piață, nu poate fi vorba de asigurarea unei activități de piață eficiente; c) Valorile sociale nu sunt reflectate în deciziile de piață, dar joacă un rol în determinarea angajării forței de muncă, a prețurilor și a creșterii economice. După anii '80, modelul economic dominant a pus accentul pe liberalizare și pe restrîngerea intervenției guvernamentale și a ponderii sale în economie, globalizarea accelerată accentuînd și mai mult acest proces
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
este, cum postulează teoria politică și socială, singurul centru de putere (...) Pluralismul societății este unul al instituțiilor cu mică responsabilitate, apolitice, focalizate pe performanță."12 2.1.2. Criterii de evaluare a rolului guvernelor în economie Problemele care apar în privința determinării rolului pe care îl are de jucat un guvern în cadrul sistemului economic includ, în primul rînd, mărimea (amploarea) și scopul intervenției guvernamentale. Includ pro-blema proprietății, baza redistribuirii avuției prin intermediul politicilor de venituri și cheltuieli, responsabilitatea finanțării și a prestării serviciilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
defavorizate. Trasarea corectă a liniei de demarcație între libertatea acordată pieței de a opera în direcția satisfacerii unor aseme-nea drepturi și protejarea lor de către Stat reprezintă o dilemă serioasă în economiile mixte guvernate de principii democratice. 3) Un criteriu de determinare a politicilor publice este definirea activităților de interes public. Pe măsura creșterii complexității societăților, democrația directă a devenit tot mai greu de practicat, de aceea votul ca mijloc de exprimare a interesului public a fost înlocuit de sistemul democrației reprezentative
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
practicat, de aceea votul ca mijloc de exprimare a interesului public a fost înlocuit de sistemul democrației reprezentative. J. Bentham definea interesul public ca fiind acțiunea producătoare de cel mai mare bine pentru cel mai mare număr de oameni. Totuși, determinarea modului în care o mulțime beneficiază de o acțiune guvernamentală, precum și a identității respectivei mulțimi, în compara-ție cu numărul celor care au de pierdut în urma aceleiași acțiuni, este un lucru dificil, dacă nu imposibil de realizat, în primul rînd lipsind
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]