1,762 matches
-
de ordin ontologic viața socială pentru științele sociale, viața creativă pentru științele umane și natura pentru științele naturii se adaugă alte câteva. Metodologia științelor sociale include adesea predicția, pe când a științelor omului este hermeneutica (subl.ns). Discuțiile se continuă în legătură cu "determinismul" și "teleologia", conținut și formă, formalizarea și modelarea logico-matematică a unor fenomene și procese economice, psihice, lingvistice etc. Pe bună dreptate, observa autorul că "Științele sociale și științele umane reprezintă cele două reacții la criza cauzată de alungarea definitivă a
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de revelația ce o pretind clericii și, uneori, principii cu voințele și sistemele lor de informații că ar deține-o; a doua, separarea cosmosului de om prin teoriile lui Galilei și Descartes și reducerea sacrului la profan, prin mecanicismele și determinismele secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea; a treia, ipostazierea istoriei și transformarea omului într-o jucărie a unei "fatalități oarbe", așa cum se poate vedea la iluministul Condorcet, la pozitivistul A. Comte, la dialecticianul Hegel și la radicalul Marx
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Konstanz) și engleze (colegiul de științe economice din Londra și St. Anthony's college din Oxford). La ultimul colegiu a venit după plecarea istoricului Raymond Carr, "un grand simplificateur, un gânditor netulburat de problemele și dificultățile care au marcat subiectul (determinismul, n.ns) odată cu Herder și Hegel, Marx și Max Weber", scria I.Berlin în (4a, p. 60). Din argumentările acestuia din urmă rezultă că societățile deschise sunt posibile pentru popoarele cu grade mari de libertate pozitivă ("a fi propriul tău
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
reușit științele naturii, și nu pentru științele sociale suferinde în realizări deosebite. I. Berlin aprecia că "științele naturii reprezintă poate cea mai mare poveste de succes din întreaga istorie a umanității", (4a, p. 436) constituind astfel un motiv pentru susținerea determinismului uman, adică dependența omului de legile naturale. Cu toate acestea, omul are și libertate-responsabilitate pentru ceea ce alege și face, temă preferată în reflecțiile lui Berlin. Fiind nu numai martori, dar de multe ori și participanți la programe de cercetare combinată
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
stilul constituie marca definitorie. Preocupările pentru stil conduc la decadentism, principala disociere a decadentismului de naturalism o constituie, printre altele, estetizarea de reflex stilistic a categoriilor negative a temelor naturalismului. David Weir situează diferența în aproximativ aceeiași termeni: "Diferența dintre determinismul naturalist și decadență este diferența dintre mecanismul unei maladii și maladia însăși (...)"29 sau, altfel spus, "Decăderea este decadentă, pe scurt, când artificiul nu este folosit doar pentru a ascunde cât pentru a decora descompunerea"30. Așa cum Moreau coroborează elementele
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
să caracterizez noua paradigmă a cercetării naturii pe care o reprezintă lucrarea clasică a lui Darwin prin raportare la trei motive ale gândirii, care funcționează drept vectori ai unei reorientări radicale a cercetării lumii vii: populaționism versus esențialism, probabilism versus determinism strict și gradualism versus saltaționism. 3. Gândirea populațională Abordarea populațională, una din caracteristicile stilului de gândire al autorului Originii speciilor, nu este nici astăzi o abordare familiară. Ceea ce nu trebuie să surprindă. O orientare diametral opusă a gândirii, și anume
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
nevoilor de adaptare care iau naștere datorită unor asemenea schimbări prin noi funcții, a căror exersare va duce la constituirea și dezvoltarea unor noi organe, la schimbări în constituția și comportamentul organismelor. Cercetătorilor a căror gândire este orientată de categoriile determinismului strict numai explicațiile de acest gen li s-au părut plauzibile. Baronul de Lamarck a fost unul dintre ei. Încă din primii ani în care a reflectat asupra originii speciilor, Darwin a avut rezerve față de acest mod de a vedea
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
justificare a egoismului și brutalității, preferând poziția neolamarckișilor, deoarece aceștia recunoșteau moștenirea caracterelor dobândite, ceea ce ar susține motivația pentru autoperfecționare. Mai târziu, în 1949, Shaw a arătat înțelegere pentru combaterea neodarwinismului în Uniunea Sovietică. Neodarwinismul, susținea el, ar fi un determinism genetic fatalist, care conduce la concluzia că individul nu este pe deplin răspunzător pentru deciziile și actele sale. Asemenea judecați ne amintesc observația amuzantă că Originea speciilor este, ca și Capitalul lui Marx, una din acele cărți ideale „care nu
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de unii până astăzi) drept inacceptabilă din punct de vedere religios. Tot așa, se întâmpină greutăți în separarea clară a acelor cercetări științifice asupra societăților animale întreprinse pe baza teoriei evoluției speciilor de ideologii cum ar fi cea privitoare la determinismul biologic al comportării oamenilor sau la superioritatea unei rase asupra alteia. Lipsa capacității de a distinge clar între cercetări care descriu și explică fapte și reprezentări care susțin și justifică valorile unei comunități, ale unei culturi istorice, este răspunzătoare pentru
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
afla fundamentul în el însuși. Astfel, Rațiunea își va găsi fundamentul în coerența sa logică, în pertinența sa critică, în aptitudinea sa de a explica lumea. Natura îl va afla în propriile-i legi, care se supun Legii supreme a determinismului. Știința îl va așeza pe verdictul irefutabil al experiențelor sale. Omul îl va căuta în propria-i rațiune (Sapiens) și în iscusința sa tehnică (Faber), iar Umanismul îl va găsi în Omul subiect aflat în centrul unui lumi de obiecte
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
între principiul său manifest, rațional și laic, care îl determină să critice miturile și religiile, și principiul său tainic, mitologic și religios. Această contradicție va deveni din ce în ce mai puternică pe măsură ce progresele științelor vor micșora dimensiunea și locul omului în Univers, iar determinismul și obiectivitatea științifice, negînd orice libertate și orice subiect, vor submina fundamentele Umanismului. Umanismul se va vedea nevoit să joace un joc de-a v-ați ascunselea cu Știința, considerînd-o deopotrivă adevăr despre lume și instrument al Omului, ale cărui
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Rațiunii, Progresul Științei, Porgresul Istoriei vor intra în criză, iar această criză va afecta fundamentele Umanismului. În același timp, astronomia dilată vertiginos Universul, arătînd că omul nu este decît o ființă minusculă, marginală și efemeră a cosmosului din care provine. Determinismul, obiectivitatea, diviziunea disciplinară, care invadează științele umaniste, elimină din acestea orice idee legată de individ, de autonomie, de subiect, făcînd inutilă însăși ideea de om. Din acest moment, dezintegrarea Umanismului dă naștere unei idei la fel de stupide ca divinizarea omului: disoluția
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
afle la temelia Ordinii Universului. Însă odată cu Revoluția franceză se va desfășura și o revoluție cosmică: Laplace îl alungă pe Dumnezeu din Univers, care devine o mașină autosuficientă absolut perfectă, ce-și află Ordinea în ea însăși. Din acest moment, Determinismul universal devine dogma care instalează Perfecțiunea și Eternitatea lui Dumnezeu în Mașina cosmică însăși. Încă o dată, o laicizare absolută instalează în mod inconștient divinizarea absolută în obiectul laicizat. De-a lungul întregului secol al XIX-lea și pînă astăzi, reconstruirea
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
multiculturale, analiza contradicțiilor și asumarea paradoxurilor complexității socio-umane, preeminența analizelor calitative, fac din paradigma comprehensivă, cu atât mai mult în epoca provocărilor postmoderne, un model reflexiv adecvat, caracterizat printr-un stil de gândire nuanțat, atent la consecințele și derapajele hiper-raționalismului, determinismului sau istoricismului. Plecând de aici, avansez următoarele două ipoteze: 1) într-o necesară și posibilă Românie a tranziției atitudinale, regândirea paradigmelor, remodelarea conceptelor, restructurarea mentalităților în spiritul unei gândiri-acțiuni eco-sistemice, comprehensive și terapeutice ar putea contracara, într-o anumită măsură
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
cultura politică. Acest al doilea sens al deficitului ideologic vizând însăși re-conceperea eco-sistemică a ideologicului, mi se pare deosebit de important și mai apropiat preocupărilor mele. Nu pot admite că numai partidele și politicienii sunt opaci și deficitari în raport cu demersurile ideologice. Determinismul linear și mecanicist, pozitivismul transplantat, ca atare, din științele naturii în științele sociale, darwinismul social, istoricismul reducționist din gândirea modernă au alimentat și influențat, de la caz la caz și în ponderi diferite, naționalismul radical și xenofob, socialismul luptei de clasă
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
flexibile și neautoritare, ca învechite, "încremenite în proiect" și, mai ales, înșelătoare și periculoase. Analiza "deficitului ideologic" și remodelarea ideologicului evoluează, așadar, pe fondul confruntării gândirii științifice și filosofice cu două tipuri de abordare: (neo) pozitivistă, inspirată de universalismul și determinismul raționalismului modern și hermeneutică, expresie a interogațiilor, redefinirilor și invențiilor ce frământă spiritualitatea modernității târzii. În timp ce cunoașterea pozitivistă și obiectivantă a servit drept bază de legitimare sistemelor stabile și realizării consensului, hermeneutica, înțeleasă ca o cercetare a "fenomenului comprehensiunii" și
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
hermeneutică, expresie a interogațiilor, redefinirilor și invențiilor ce frământă spiritualitatea modernității târzii. În timp ce cunoașterea pozitivistă și obiectivantă a servit drept bază de legitimare sistemelor stabile și realizării consensului, hermeneutica, înțeleasă ca o cercetare a "fenomenului comprehensiunii" și recunoaștere a falimentului determinismului hiper-raționalist, a îndreptat cunoașterea spre înțelegerea pluralității, interpretarea diferenței și punerea la îndoială a "metapovestirilor" (Lyotard 1993) care au legitimat sistemul de gândire și acțiune al modernității. Fie că a fost vorba despre cultivarea rațiunii și libertății, emanciparea proletariatului, întărirea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
întărirea spiritului național, creșterea capitalurilor prin economia de piață și progresele științifico-tehnologice, sau despre dialectica Ideii atotstăpânitoare, spiritualitatea postmodernă a constatat eșecul metafizicii tradiționale și al "marilor povestiri de legitimare". Dacă "filosofia pozitivistă a eficienței" s-a bazat pe ipoteza determinismului, previzibilitatea evoluției sistemelor relativ închise și stabile ale căror intrări și ieșiri se aflau într-o stare de echilibru, cunoașterea postmodernă se confruntă, în schimb, cu o situație politică și epistemologică diferită caracterizată, printre altele, prin: imposibilitatea tratării istoriei ca
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
efemeritatea fenomenelor și stărilor, criza de identitate și identificare, imprevizibilitatea acțiunilor și inovațiilor etc. Această situație nouă, de contestare a funcționalității predeterminate a sistemelor și a ordinii universale a rațiunii, a favorizat tranziția de la gândirea fundaționalistă spre gândirea hermeneutică. De la determinismul raționalist-normativist la hermeneutica relativist-contextualistă cu finalitate terapeutică; de la explicarea fundaționalistă la interpretările întemeietoare; de la logica clasică a disjuncției la analiza sistemelor complexe; de la dihotomia subiect-obiect la înțelegerea realității și gândirii ca un întreg coerent iată numai câteva dintre tendințele cunoașterii
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
rând, în Iași, un adevărat „Oraș-Soare”, o sinteză perfectă a întregii tipologii urbane din această regiune. Totuși, dincolo de elementele care le-au diferențiat, nu putem să nu observăm asemănările izbitoare ale unei fizionomii citadine comune, generată de legile imuabile ale determinismului uman asupra habitatului. Cel puțin în cazul orașelor din partea de nord a Moldovei, organizarea spațiului urban, dispunerea în teritoriu a zonelor funcționale au fost identice pentru toate capitalele de județe. Astfel, în perioada 1864-1938 centrele administrative moldovenești au avut o
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
rând, în Iași, un adevărat „Oraș-Soare”, o sinteză perfectă a întregii tipologii urbane din această regiune. Totuși, dincolo de elementele care le-au diferențiat, nu putem să nu observăm asemănările izbitoare ale unei fizionomii citadine comune, generată de legile imuabile ale determinismului uman asupra habitatului. Cel puțin în cazul orașelor din partea de nord a Moldovei, organizarea spațiului urban, dispunerea în teritoriu a zonelor funcționale au fost identice pentru toate capitalele de județe. Astfel, în perioada 1864-1938 centrele administrative moldovenești au avut o
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
alt problem și anume aceea a comparației dintre om și regnul animal. Societțile umane, faț de așa-numitele societți animale, se diferențiaz printr-un grad de autonomie în raport cu mediul natural, grad pe care celelalte nu-l ating niciodat. Desprinderea de determinismul exterior al naturii este cu atât mai mare, cu cât omul înainteaz pe scara civilizației. Acest proces introduce o seam de particularitți și distincții, care separ cu hotrâre condiția uman de animalitate. Omul își constituie treptat o capacitate de acumulare
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
natura lor depinde acea poliarmonie, dup expresia lui Ch. Lalo, care produce efectul artistic. Prezentate anarhic, fr raporturi agreabile între ele și fr o unitate care s le lege într-un principiu unic, ele n-au nici o valoare Desfcut de determinismul stringent al naturii, manifestând chiar o adevrat indiferenț vital, arta funcționeaz mai ales în condiții de asigurare a trebuințelor organice, altfel zis de bunstare material și devine astfel în concepția lui Ralea pur și simplu, un articol de lux, a
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
în cazul interpretrii esteticii, Ralea opune naturalului spontan artificialul, artificialitatea fiind opusul a ceea ce este dat ca existent în mediul înconjurtor, deci un produs al omului. RELIGIA CA ELIMINARE A RELATIVULUI DIN EXISTENȚ O form și mai concludent a negrii determinismului vital, o reprezint în opinia autorului, religia. Prin educația și opțiunea lui raționalist, Ralea n-a fost niciodat un credincios în sensul comun al cuvântului. În interviul acordat lui Ion Biberi în 1945, el mrturisea: Am o curiozitate pur intelectual
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
am primit cu mult respect și ospitalitate, oferindu-i explicațiile cuvenite, profitând de statutul său de intelectual de marcă. Din discuțiile purtate mi-am dat seama de ușurința și interesul cu care înțelegea esența problemelor, inclusiv funcțiile și structura genelor, determinismul genetic, controlul genetic al tuturor formelor de viață, inclusiv al omului, posibilitățile teoretice și practice de transfer al genelor, ajungând la ceea ce doream să ajung la ”resursele genetice vegetale” și de aici la necesitatea conservării pe termen lung a speciilor
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]