1,201 matches
-
care s-au produs diferențieri de avere, alcătuit din cete multiple de neam și care au drepturi inegale asupra diverselor categorii de pământ, în funcție de avere. Este un sat în care au pătruns nebăștinași, iar economia este preponderent una de schimb. Devălmășia inegalitară este rezultatul creșterii populației și dezvoltării modalităților de exploatare a pământurilor, care au declanșat o serie de procese sociale, ce au schimbat modul de organizare al satului. În acest tip de sat, proprietatea asupra pământului se stabilește în funcție de apartenența
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
descuraja intrarea nebăștinașilor în ceată. "Pământul se împarte în atâtea părți câți strămoși întemeietori (bătrâni, moși) se presupune că au existat" (Stahl, 2000: 145). Iar aceste părți de pământ sunt împărțite în mod egal gospodăriilor alcătuitoare. Cu alte cuvinte, în devălmășia absolută, proprietatea asupra pământului ia o formă specifică, diferită de ideea de posesie bunul este al tuturor și toată lumea are dreptul să îl folosească în funcție de necesități. În devălmășia inegalitară, proprietatea începe să devină tot mai mult un raport social exclusivist
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pământ sunt împărțite în mod egal gospodăriilor alcătuitoare. Cu alte cuvinte, în devălmășia absolută, proprietatea asupra pământului ia o formă specifică, diferită de ideea de posesie bunul este al tuturor și toată lumea are dreptul să îl folosească în funcție de necesități. În devălmășia inegalitară, proprietatea începe să devină tot mai mult un raport social exclusivist, între un individ și un anumit bun, care presupune implicit a dispune de acel bun în mod absolut. Satul românesc, în formele lui arhaice, presupune două forme de
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
forma de proprietate preponderentă. În secolele al XIX-lea și al XX-lea, se dezvoltă tot mai mult, sub influența statului modern, proprietatea individuală. Vom analiza pe rând specificul proprietății așa cum este ea deținută în cadrul obștei și respectiv al gospodăriei. Devălmășia nu poate fi înțeleasă fără a discuta astfel despre obștea sătească, organul administrativ al satului, cel care coordonează toate aspectele vieții acestuia economice, sociale, juridice. Obștea și implicit tipul de proprietate suferă transformări de-a lungul timpului, trecându-se de la
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în viața publică și privată a satului, judecă pricinile din sat, reglementează relațiile cu alte sate și cu statul, reprezintă comunitatea (Stahl, 1980). Proprietatea obștească cuprinde pădurile, apele, fânețele, pășunile alpine. Odată cu pătrunderea în sat a nebăștinașilor și odată cu disoluția devălmășiei absolute, obștea pierde din drepturi și din consistență. Proprietatea este apărată în cadrul obștei de înstrăinarea ei prin pătrunderea străinilor, prin mai multe modalități: dreptul de preemțiune care pretinde ca toate părțile teritoriului sătesc devenite proprietate a unei gospodării să fie
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
1 din ianuarie 2000, o parte din suprafața de pădure restituită redevine proprietate devălmașă, aflată în posesia obștilor și composesoratelor (vezi articolele 26 și 28 din legea 1/2000, publicată în Monitorul Oficial nr. 8 din 12 ianuarie 2000). Realitatea devălmășiei redevine astfel din nou actuală. Din păcate, deși există cutume și norme la nivel local legate de această formă de proprietate, precum și un limbaj specific legat de aceasta, nu există și prevederi legale clare, specifice care să o reglementeze. Monica
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cu argumentarea necesității de a discuta despre proprietate funciară într-o lucrare legată de schimbare socială și identitate în rural, urmată apoi de definirea proprietății. O secțiune distinctă este dedicată formelor arhaice de proprietate în rural, cu accent special pe devălmășie. Urmează apoi analiza reformelor agrare din ruralul românesc, începând cu cea de la 1830 și terminând cu reforma din 1991. Aici, analiza a zăbovit ceva mai mult, fiind discutate aspecte politice, economice, dar și efecte sociale, demografice sau chiar culturale ale
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
criteriul etimologismului sau de utilizarea abuzivă a neologismelor neadaptate, și convingerea gazetarului că limpezimea ideilor exprimate depinde de claritatea expresiei verbale utilizate. La nivelul genurilor jurnalistice abordate, Eminescu ne surprinde prin varietate și eclectism: "în gazetăria eminesciană ne întâmpină o devălmășie de "genuri" și formule: eseuri, pamflete, foiletoane, articole doctrinare etc."302, iar lista poate continua cu scrisori deschise, cronici teatrale, satire, studii lingvistice ș.a. Demersul jurnalistic argumentativ are la bază principiul veridicității, indiferent de repercusiunile pe care le-ar putea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
din Legea nr. 1/2000 , cu modificările și completările ulterioare, se înscriu în anexa nr. 38. Articolul 63 (1) Reconstituirea dreptului de proprietate pentru formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră, pășunilor și fânețelor, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare, păduri grănicerești, păduri urbariale, comune politice, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri se face, pe vechile amplasamente, restituindu-se în întregime suprafața avută în proprietate, potrivit tabelului nominal cuprins în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169881_a_171210]
-
1 2 3 4 5 6 7 8 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ───────────────────────────────────────────────────────────────────��──────────── ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Primar, Secretar, Seful ocolului silvic, ............. ............. ............. Anexa 39 -------- la regulament ------------- Localitatea ............... Județul ................. TABEL NOMINAL cuprinzând foști membri persoane juridice, precum și persoane fizice și moștenitorii acestora din formele asociative (composesorate, obști de moșneni în devălmășie, obști răzășești nedivizate, păduri grănicerești, păduri comunale provenite din păduri grănicerești și alte forme asociative asimilate acestora), cărora li se reconstituie conform prevederilor legale, la cerere, dreptul de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră, conform art. 26 din Legea nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169881_a_171210]
-
din Legea nr. 1/2000 , cu modificările și completările ulterioare, se înscriu în anexa nr. 38. Articolul 63 (1) Reconstituirea dreptului de proprietate pentru formele asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestiera, pășunilor și fânețelor, obști de moșneni în devălmășie, obști răzeșești nedivizate, composesorate, obști de cumpărare, păduri grănicerești, păduri urbariale, comune politice, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri se face, pe vechile amplasamente, restituindu-se în întregime suprafață avută în proprietate, potrivit tabelului nominal cuprins în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171221_a_172550]
-
1 2 3 4 5 6 7 8 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Primar, Secretar, Șeful ocolului silvic, ............. ............. ............. Anexă 39 -------- la regulament ------------- Localitatea ............... Județul ................. TABEL NOMINAL cuprinzând foști membri persoane juridice, precum și persoane fizice și moștenitorii acestora din formele asociative (composesorate, obști de moșneni în devălmășie, obști răzășești nedivizate, păduri grănicerești, păduri comunale provenite din păduri grănicerești și alte forme asociative asimilate acestora), cărora li se reconstituie conform prevederilor legale, la cerere, dreptul de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestiera, conform art. 26 din Legea nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171221_a_172550]
-
își păstrează asupra fiecărui bun dreptul la o cotă corespunzătoare cu partea lui de contribuție 7. Dreptul de proprietate asupra bunurilor dobândite înainte de căsătorie de către viitorii soți se înfățișează ca un drept de proprietate comună pe cote-părți, și nu în devălmășie. În ceea ce privește însă bunurile dobândite fie de ambii soți, fie numai de către unul dintre ei, în intervalul de timp de la pronunțarea hotărârii de divorț și până la rămânerea ei definitivă, acestea au caracter de bunuri comune și alcătuiesc obiectul dreptului de proprietate
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
bunurile dobândite fie de ambii soți, fie numai de către unul dintre ei, în intervalul de timp de la pronunțarea hotărârii de divorț și până la rămânerea ei definitivă, acestea au caracter de bunuri comune și alcătuiesc obiectul dreptului de proprietate comună în devălmășie al soților 8. În sfârșit, vor constitui obiectul dreptului de proprietate comună în devălmășie numai bunurile dobândite de ambii soți împreună sau de către oricare dintre ei în timpul căsătoriei. În legătură cu persoana dobânditorului, singura condiție legală pentru ca bunurile să devină comune și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de timp de la pronunțarea hotărârii de divorț și până la rămânerea ei definitivă, acestea au caracter de bunuri comune și alcătuiesc obiectul dreptului de proprietate comună în devălmășie al soților 8. În sfârșit, vor constitui obiectul dreptului de proprietate comună în devălmășie numai bunurile dobândite de ambii soți împreună sau de către oricare dintre ei în timpul căsătoriei. În legătură cu persoana dobânditorului, singura condiție legală pentru ca bunurile să devină comune și, pe cale de consecință, obiect al dreptului de proprietate în devălmășie, este aceea de a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de proprietate comună în devălmășie numai bunurile dobândite de ambii soți împreună sau de către oricare dintre ei în timpul căsătoriei. În legătură cu persoana dobânditorului, singura condiție legală pentru ca bunurile să devină comune și, pe cale de consecință, obiect al dreptului de proprietate în devălmășie, este aceea de a avea calitatea de soți în momentul dobândirii. Sub acest aspect este indiferent dacă în actul de dobândire figurează numai unul din soți sau dacă în privința drepturilor supuse publicității, intabularea dreptului s-a făcut numai pe numele
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în actul de dobândire figurează numai unul din soți sau dacă în privința drepturilor supuse publicității, intabularea dreptului s-a făcut numai pe numele unuia din soți. Calitatea de soți a dobânditorilor este hotărâtoare pentru nașterea dreptului de proprietate comună în devălmășie. Într-adevăr, în cazul în care soții dobândesc cu o altă persoană un bun, dreptul lor asupra bunului se va înfățișa sub forma dreptului de proprietate comună pe cote-părți. În astfel de situații dreptul de proprietate comună în devălmășie al
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în devălmășie. Într-adevăr, în cazul în care soții dobândesc cu o altă persoană un bun, dreptul lor asupra bunului se va înfățișa sub forma dreptului de proprietate comună pe cote-părți. În astfel de situații dreptul de proprietate comună în devălmășie al soților coexistă alături de dreptul de proprietate comună pe cote părți. Cu alte cuvinte, dreptul de proprietate al soților asupra bunului este un drept de proprietate comună în devălmășie, în timp ce dreptul celeilalte persoane este un drept de proprietate ce se
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pe cote-părți. În astfel de situații dreptul de proprietate comună în devălmășie al soților coexistă alături de dreptul de proprietate comună pe cote părți. Cu alte cuvinte, dreptul de proprietate al soților asupra bunului este un drept de proprietate comună în devălmășie, în timp ce dreptul celeilalte persoane este un drept de proprietate ce se înfățișează pe cote-părți. Întinderea dreptului soților asupra bunului comun se înfățișează însă, în raport cu celelalte persoane dobânditoare, tot sub forma unei cote-părți. Cota soților în dreptul de proprietate asupra bunului comun
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
drept de proprietate ce se înfățișează pe cote-părți. Întinderea dreptului soților asupra bunului comun se înfățișează însă, în raport cu celelalte persoane dobânditoare, tot sub forma unei cote-părți. Cota soților în dreptul de proprietate asupra bunului comun face obiectul dreptului de proprietate în devălmășie, soții necunoscând întinderea dreptului lor asupra bunului și nici partea materială din bun ce revine fiecăruia. Ei cunosc numai întinderea dreptului ce le revine împreună asupra bunului comun în raport cu celălalt coproprietar. Este semnificativă, sub aspectul acestei construcții juridice, decizia nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Răspunsul dat acestei întrebări, atât în literatura de specialitate, cât și în practica judecătorească, a fost acela că bunurile dobândite de soți în perioada separației lor în fapt sunt bunuri comune și alcătuiesc obiectul dreptului lor de proprietate comună în devălmășie. Împrejurarea că o perioadă de timp soții au întrerupt conviețuirea, trăind despărțiți în fapt, între ei nemaiexistând niciun fel de relații, nu ridică prin ea însăși bunurilor dobândite de ei în această perioadă calitatea de bunuri comune, deoarece soții continuă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
după adoptarea Codului familiei, atât în literatura de specialitate, cât și în practica judecătorească s-a formulat concluzia potrivit căreia, prin natura sa, dreptul de proprietate al soților asupra bunurilor dobândite în timpul căsătoriei este un drept de proprietate comună în devălmășie, totuși unii autori pentru a da o explicație mai argumentată acestei probleme au analizat dacă comunitatea de bunuri nu s-ar putea înfățișa, prin natura ei juridică, fie ca o societate 13, fie ca o persoană juridică 14, fie, în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
considerente, pe bună dreptate, s-a statornicit în literatura de specialitate și în practica judecătorească că prin natura sa juridică comunitatea de bunuri a soților nu poate constitui o societate, ci se înfățișează ca un drept de proprietate comună în devălmășie ce are ca obiect bunurile dobândite în timpul căsătoriei de către soți cu titlu de proprietate. Natura juridică a comunității de bunuri a soților nu poate fi explicată nici prin noțiunea de persoană juridică 18. Într-adevăr, explicarea naturii juridice a comunității
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
bunuri a soților nu poate fi privită, prin natura ei juridică, nici ca un drept de proprietate comună pe cote-părți22. Într-un studiu cu privire la coposesiune, a fost exprimată și o părere contrară, în sensul că dreptul de proprietate comună în devălmășie este o formă a coproprietății 23. Într-adevăr, în legătură cu aceasta, se arată că "se știe că în dreptul nostru civil există două forme de coproprietate: proprietatea comună pe cote-părți și proprietatea comună în devălmășie"24. De asemenea, într-o lucrare recentă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
sensul că dreptul de proprietate comună în devălmășie este o formă a coproprietății 23. Într-adevăr, în legătură cu aceasta, se arată că "se știe că în dreptul nostru civil există două forme de coproprietate: proprietatea comună pe cote-părți și proprietatea comună în devălmășie"24. De asemenea, într-o lucrare recentă, se afirmă că dreptul de proprietate comună în devălmășie este o "modalitate a dreptului de proprietate comună" și că devălmășia "trebuie socotită ca o stare de indiviziune forțată pentru că ea există în afara voinței
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]