1,830 matches
-
spună: „Greu e drumul când îl sui.../ Pe poteca cea cu pui/ de șerpi și năpârci verzui.” în Conducătorii țării, sfidând bunul simț în vremuri grele, constată fără tăgadă că „Țara geme, țara moare/ Domnii merg la vânătoare” din plăcerea diabolică de a se distra prin uciderea ființelor fără apărare, așa cum eram și noi, poporul din acea vreme. Deplângând situația celor deportați și masacrați, afirmă cu durere și amărăciune: „Că megieșii, frații, verii/ Putrezesc duși în Siberii/ Și Ivan a dat
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
de politică de stat. Uriașul conglomerat al U.R.S.S. care avea suprafața unui continent, a înglobat samavolnic și grupul țărilor captive, amenințând restul omenirii cu un nou război mondial pe plan extern. Pe plan intern - iadul biblic pălește pe lângă iadul diabolic patronat de „genialul, generalissimul, părintele tuturor proletarilor devenind „Lumii noi conducător și învățător”, așa cum era denumit atunci când i se atribuiau calități pe care nu le avea. Cultul deșănțat al personalității cu adânci reverberații și în țara noastră îl declarase Dumnezeul
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
mai puțin seria crimelor săvârșite de conducerea comunistă, de unele îndemnuri la muncă fără preget pentru „Patria socialistă” - storcând și ultima vlagă a muncitorilor care doreau să devină „stahanoviști” - în munca de toate zilele, dar nu mi-am închipuit că diabolica conducere folosea metoda stahanovistă de exterminare a propriului popor, după aceeași metodă planificând cu sânge rece numărul zilnic de nefericiți care trebuia să ia drumul lagărelor de exterminare și mai ales al celor care trebuia să fie lichidați prin glonț
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
plan se știe, că dorea să anexeze România - cucerită de armatele de sub geniala lui conducere la Republica Sovietică Socialistă Moldovenească înființată în 1924. Graba României de a întoarce armele împotriva hitleriștilor și a se alătura Puterilor Aliate - a dejucat acest diabolic plan ce urmărea ștergerea României de pe harta lumii. Povestea pe care o inserez acum privește pe celălalt demn urmaș al bătrânului Gritas, de mult oale și ulcele, ca rezultat al morții violente când încă nu depășise 60 de ani. E
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
celorlalte părți din lume unde domnește degradarea umană. Este evident că străzile Cartierului Francez nu oferă ambianța necesară unui tânăr muncitor curat, cast, prudent și impresionabil. Oare Edison, Ford și Rockefeller au avut de luptat în asemenea condiții nefavorabile? Mintea diabolică a lui Clyde nu s-a limitat totuși la o înjosire atât de simplă. Deoarece, chipurile, sunt implicat în ceea ce Clyde numește „comerț pentru turiști“, am fost îmbrăcat într-un costum adecvat. Judecând după clienții pe care i-am avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
faci pe marinarul acela smintit să plece de pe stradă. Dacă îl prind autoritățile navale, vor descoperi că e un impostor și strategia noastră politică va fi destrămată. Ai grijă să dispară bufonul acela înainte de a face sa eșueze cea mai diabolică lovitură politică din istoria civilizației occidentale. — Da, da! strigă fericit tânărul. Mă duc și-i povestesc și lui totul. Când o să-i spun ce era gata să facă, o să țipe și o să cadă leșinat la pământ. — Și acum nu tărăgăna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
o cincime din GENELE NOASTRE SE AFLĂ ÎN POSESIA altcuiva și, fără știrea sa, o persoană și rudele sale pot fi urmărite pe tot întinsul țării pentru că se întâmplă să aibă în cromozomii lor anumite gene PREȚIOASE... Într-o manieră diabolic de inteligentă, GENERAȚIA URMĂTOARE îmbină realitatea și ficțiunea într-o palpitantă poveste despre o lume nouă în care NIMIC NU E CEEA CE PARE A FI și în care noi posibilități pot să apară la orice pas. GENERAȚIA URMĂTOARE ne provoacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
piept. — Ai șaisprezece ani, așa că nu ar trebui să fie o problemă ... Și atunci, ce încerci să faci? — M-ai făcut să mă simt ca o proastă. — Sunt doar îngrijorată, scumpa mea. Nu, nu ești. Ești o ticăloasă băgăcioasă și diabolică. Te urăsc și urăsc mașina asta. Continuară la fel pentru o vreme, până când, în cele din urmă, Georgia o duse pe fiica ei înapoi la școală. Jennifer coborî din mașină, trântind portiera. — Și, în plus, m-ai făcut să întârzii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
mai comună tehnică de tatuaj e inserarea cernelii În piele cu ajutorul acelor... Rostise cuvântul ace Într-un fel atât de amenințător, Încât pe toți cei de la masă i-au trecut fiorii. Doar Caricaturistul Alcoolic a privit-o cu o lucire diabolică În ochi, savurând din plin spectacolul. — Acul este băgat și scos din piele În repetate rânduri, Într-un ritm de aproximativ trei mii de ori pe minut. A scos o țigară din pachet, Împingând-o de mai multe ori Înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
grădina mânăstirii, iar în timpul liber juca zaruri la cafenea. Apoi se trezi cocoțat în postul de director de închisoare, unde s-a hotărât să se răzbune pentru toți anii în care trebuise să îndure viața printre flori. Cu o șiretenie diabolică născocea tot felul de metode pentru a-i chinui pe deținuți. Îi plăcea în special să-i fie aduși deținuți tineri vârâți în saci bine legați, pe care îi bătea cu bățul, fără martori, până obosea. Îl distra să vadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
tare. Cu unii a fost ceva mai simplu, mai ales că Domnul Andrei și Călugărul mi-au fost de mare folos șoptindu-le că, din moment ce-mi revenisem, însemna că mă împăcasem cu Moașa. Numai Mopsul, cu mintea lui diabolică, a mirosit că era ceva necurat la mijloc și m-a privit chiorâș. Dar și el a trebuit să-și înghită antipatia pe care mi-o purta, după ce i-am înmuiat inima lui Filip spunându-i că tot umblând prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
dar reamenajaserăm apartamentul Liei. Miraculoasa aventură a metalelor ajunsese acum În mâinile tipografilor și ale corectorilor. Și tocmai atunci domnul Garamond avusese ideea aceea genială a lui: „O istorie ilustrată a științelor magice și hermetice. Cu materialul care vine de la diabolici, cu competența pe care ați câștigat-o, cu consultarea acelui om incredibil care este Agliè, În numai un anișor o să fiți În stare să Înjghebați un volum format mare, patru sute de pagini ilustrate În Întregime, cu planșe În culori de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Solis a lui Trismosin, din Liber Mutus a lui Pseudo-Lullus. Umpleam clasoarele cu pentagrame, arbori sefirotici, decani, talismane. Băteam sălile cele mai uitate ale bibliotecilor, cumpăram zeci de volume de la acei librari care altădată vindeau revoluția culturală. Mă mișcam printre diabolici cu dezinvoltura unui psihiatru care ajunge să-și Îndrăgească pacienții și găsește că adierile ce trec prin parcul secular al clinicii lui private sunt adevărate balsamuri. După un timp, Începe să scrie pagini despre delir, apoi pagini delirante. Nu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
acum făceam parte din editură: „Dar Gudrun nu-i În stare să le reașeze, o să pună foile greșit, În alte dosare decât trebuie“. „Dacă te-ar auzi Diotallevi, ar exulta. Or să iasă cărți diferite, eclectice, Întâmplătoare. E În stilul diabolicilor.“ „Dar o să ne trezim În situația cabaliștilor. Milenii Întregi până să găsim combinația care trebuie. Dumneavoastră o puneți pur și simplu pe Gudrun În ipostaza maimuței care bate o veșnicie la mașina de scris. Deosebirea e numai de durată. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
aș spune - care-i termenul? - să randomizeze, ea ar efectua o veritabilă Temura și ar recombina versetele Cărții?“ „Bineînțeles, e o chestiune de timp. Rezolvi În câteva secole“. Am spus: „Însă dacă introducem câteva zeci de propoziții luate din operele diabolicilor, de exemplu că Templierii au fugit În Scoția sau că Corpus Hermeticum a ajuns la Florența În 1460, plus câteva conective cum ar fi e evident că sau aceasta dovedește că, am putea obține niște secvențe revelatoare. Pe urmă umplem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Domnii aceia poate s-au gândit ani de zile la asta, eu am rezolvat totul Într-o seară“. „Sunt de partea dumneavoastră, jocul merită osteneala. Dar cred că regula ar fi să introducem multe date care să nu provină de la diabolici. Problema nu e să găsim relații oculte Între Debussy și templieri. Asta face oricine. Problema e să găsim relații oculte, de exemplu, Între Cabală și bujiile de la automobil“. Spuneam asta la Întâmplare, dar Îi dădusem lui Belbo un impuls. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
abține să nu gândesc la subtilul joc de alianțe ce unea Jaretiera cu Lâna de Aur, pe aceasta cu Argonauții, pe Argonauți cu Graalul, Graalul cu Templierii. Îmi aminteam de fabulațiile lui Ardenti și de unele pagini găsite prin manuscrisele diabolicilor... Am avut o tresărire când ghidul nostru ne-a dus să vizităm o sală secundară, cu tavanul strâns În câteva chei de boltă. Erau niște mici rozete, dar pe unele am văzut sculptată o față bărboasă și vag caprină. Bafomet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
a le privi În transparență, ca și cum ar fi spus altceva. Știam că, pentru a le face să spună altceva, trebuia să sar unele pasaje și să consider anumite propoziții ca fiind mai relevante decât altele. Dar asta era exact ceea ce diabolicii și maeștrii lor ne deprindeau să facem. Când te afli implicat În timpul subtil al revelației, nu trebuie să urmezi lanțurile puchinoase și obtuze ale logicii și monotona lor consecuție. Pe de altă parte, dacă le luai literal, cele două manifeste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
un purtător de cuvânt al Templierilor din al treilea nucleu sau e un aventurier care intră Într-un joc ce nu-i aparține? Pe de o parte pare că vrea și el să-i trateze pe Rozacruceeni ca pe niște diabolici de trei parale, pe de alta lansează niște insinuări, zice că mai există pe undeva prin lume trei colegii rozacruceene, și ar fi adevărat, căci după al treilea nucleu mai sunt Încă trei. Dă niște indicații aproape demne de basm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
În formă narativă, pe a lui proprie. Nouă nu ne-a spus-o niciodată. Și Îmi rămase Îndoiala dacă nu cumva experimenta, cu oarecare curaj, posibilitățile lui de a articula o ficțiune sau dacă nu se identifica cumva, asemenea unui diabolic oarecare, cu Marea Istorie care era pe cale să deraieze. FILENAME: Ciudatul cabinet al doctorului Dee Mult timp uit că eu sunt Talbot. De când am hotărât să mă numesc Kelley, cel puțin. În fond, nu făcusem decât să falsific niște hârtii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
asta neagră, și toți au murmurat că aș fi un mag. Ei, și? Doctorul Dee, dintr-un renume ca ăsta, prosperă. Am fost să-l vizitez la Mortlake și tocmai cerceta o hartă. N-a spus decât ceva vag, bătrân diabolic ce e. Fulgerări sinistre În ochii lui vicleni, mâna osoasă care-i mângâia bărbuța de țap. — E un manuscris al lui Roger Bacon, mi-a spus, și mi-a fost Împrumutat de Împăratul Rudolf al II-lea. Cunoști Praga? Te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
vorbești, Rabbi Allevi, zise Dee. Noi ne aflăm aici ca să-i fabricăm câteva uncii de aur Împăratului domniei voastre. Nu suntem necromanți de trei parale. — Măcar dați-mi foița de hârtie, imploră Rabbi Allevi. — Ce foiță? Întrebă Dee cu o diabolică ingenuitate. — Blestemat să fii, doctore Dee, zise rabinul. Și adevăr Îți zic că n-o să vezi zorii noului secol. Și se depărtă În noapte, murmurând niște consoane obscure și fără nici o vocală. O, Limbă Diabolică și Sfântă! Dee stătea sprijinit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
foiță? Întrebă Dee cu o diabolică ingenuitate. — Blestemat să fii, doctore Dee, zise rabinul. Și adevăr Îți zic că n-o să vezi zorii noului secol. Și se depărtă În noapte, murmurând niște consoane obscure și fără nici o vocală. O, Limbă Diabolică și Sfântă! Dee stătea sprijinit cu spatele de zidul umed din pasaj, pământiu la față, cu părul ridicat măciucă pe cap, ca creasta șarpelui. — Îl cunosc pe Rabbi Allevi, zise el. Voi muri la 5 august 1608, după calendarul gregorian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
Știai prea bine, Kelley, că n-aveai să te duci niciodată acolo. Te aștepta Turnul. Ne-am Întors la Londra. Doctorul Dee a spus: — Ei Încearcă acum să ajungă la Soluție Înaintea noastră. Kelley, o să scrii pentru William ceva... ceva diabolic de insinuant despre ei. Pe rânza diavolului, am făcut-o, și pe urmă William a infectat textul și a mutat totul de la Praga la Veneția. Dee era negru de furie. Dar palidul, năclăitul William se simțea protejat de regala lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
conduce jocul? Mă constrânge să scriu operele cu care el apoi se va lăuda că le-a scris el. Ai Înțeles, Kelley, eu sunt adevăratul Bacon, iar posteritatea n-o s-o știe. Ah, parazitul! Cât Îl urăsc pe nemernicul ăsta diabolic! — Bacon e un mizerabil, dar are talent, am spus. De ce nu scrie cu mâna lui? Nu știam că el n-avea timp pentru asta. Ne-am dat seama când, după mulți ani, Germania a fost invadată de nebunia Rozei-Cruce. Atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]